ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2832/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția I penală, prin încheierea ședinței publice din 21 august 2009, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus arestarea persoanei solicitate V.I., emisă de comuna Jilava, pe data de 9 aprilie 2003, pe o perioadă de 5 zile, de la 21 august 2009 la 25 august 2009, inclusiv, în procedura punerii în executate a mandatului european de arestare emis la data de 4 iulie 2009 de autoritățile judiciare din Germania. Prin aceeași hotărâre, s-a acordat termen de judecată la data de 25 august 2009, ora 10,00, pentru când procurorul va prezenta mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate de către autoritățile judiciare germane, însoțit de traducerea în limba română.

Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției. Instanța a reținut că prin sesizarea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, la data de 21 august 2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a înaintat în conformitate cu art. 89 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008, lucrarea ce are ca obiect procedura de punere în executate a mandatului european de arestare emis la 4 iulie 2009, de către C.L.N.

- Republica Germania, cu privire la persoana solicitată V.I., cercetat pentru infracțiuni de falsificare de cârduri bancare garantate, constând în aceea că, în perioada 4 octombrie 2008 - 26 octombrie 2008, pe teritoriul Germaniei, împreună cu alți trei făptuitori, au manipulat modul de citire a cârdurilor la mai multe bănci și, prin amplasarea unei camere video, au obținut codurile PIN, producând cârduri clonate, de pe care au retras sume de bani de la automatele bancare, din străinătate, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 143.610 Euro. În lipsa mandatului european de arestare, Parchetul a solicitat, în prealabil, ca instanța să dispună cu privire la luarea măsurii, arestării persoanei solicitate, urmând ca, în condițiile legii, să depună la dosar și mandatul european de arestare.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a apreciat că în raport cu indiciile temeinice de săvârșire a unei infracțiuni, de gravitatea acesteia, precum și de împrejurarea că există riscul sustragerii de la judecata prezentei cereri, urmare a multiplelor ieșiri și intrări din țară ale persoanei solicitate, pentru buna desfășurare a cauzei, se impune arestarea persoanei solicitate pe o durată de 5 zile, în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008, dacă persoana solicitată a fost reținută potrivit art. 88 alin. (3) din aceeași lege, judecătorul poate dispune, prin încheiere motivată, pe baza semnalării transmise prin O.I.P.C.

(I.), arestarea persoanei solicitate sau obligarea de a nu părăsi localitatea pe o durată de 5 zile. În acest caz, instanța amână cauza și fixează un termen de 5 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română. În raport de toate aceste aspecte, Curtea a apreciat necesară luarea măsurii arestării, potrivit art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 pentru perioada de 5 zile, prevăzută de textul de lege și amânarea cauzei în vederea depunerii la dosar a mandatului european de arestare, tradus în limba română, procedând în consecință. Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs, persoana solicitată susținând prin apărător, că ar putea fi lăsată și cercetată în stare de libertate ori ar putea fi supusă altei măsuri preventive, atâta timp cât nu are antecedente penale, are o locuință stabilă în București și lucra la o firmă de distribuție a vinurilor.

Recurentul a mai susținut că a refuzat extrădarea, deoarece dorește să se prezinte de bunăvoie în Germania, mai ales că știe că nu este vinovat, cu nimic, fiind acuzat pe nedrept. Recursul este nefondat. Conform legii, nu sunt motive întemeiate, care să facă posibilă lăsarea persoanei solicitate în stare de libertate sau pentru a se lua față de aceasta, o altă măsură preventivă. De altfel, admiterea unei astfel de măsuri, ar putea ușura recurentului, sustragerea de la procedura prevăzută de lege, pentru asigurarea răspunderii penale a persoanelor ce comit infracțiuni, pe teritoriul altor state decât al teritoriului, al cărui cetățeni sunt. În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul declarat de persoana solicitată V.l.

împotriva încheierii din 21 august 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, ca nefondat, și a-l respinge, ca atare. Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, al onorariului de avocat, pentru apărătorul din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul persoană solicitată V.l. împotriva încheierii din 21 august 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 8113/2/2009 (2048/2009). Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 620 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 170 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 august 2009.