ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1341/2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1341/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Deliberând,

în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de

față, a reținut următoarele:

judecată

1.1.

Obiect

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a

civilă, la 1 august 2007, SC R. SRL, în

calitate de mandatar al SC V.I. SRL

și SC

G.S.R. SRL a chemat

în judecată pe

pârâții SC G.I.P.M. SRL și O.S.I.M.

pentru ca instanța, prin hotărârea

ce o va pronunța, să

dispună anularea

certificatului de înregistrare a modelului industrial nr. f 2005 1049 din 21

decembrie 2005 intitulat „Indicator stradal" înregistrat de pârâtă.

1.2.

În fapt

În motivarea cererii

de chemare în judecată s-a arătat că modelul industrial a cărei protecție a

fost acordată pârâtei nu îndeplinește condiția

noutății și solicitantul nu este autorul desenului sau modelului

industrial.

Indicatorul stradal

se fabrică în Franța, fiind comercializat de firma

G., și a fost produs și comercializat în România de SC V.I. SRL

1.3.

În

drept

Reclamanta

și-a întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile art. 45 din

Legea nr. 129/1992.

2.

Î

ntâmpinarea

Pârâta SC G.I.P.M. SRL a depus întâmpinare prin care a solicitat

respingerea acțiunii. A arătat că a solicitat O.S.I.M.

înregistrarea unor modele de indicatoare rutiere

reflectorizante, indicatoare cu număr de stradă și

număr de imobil. Ca urmare

a acestei solicitări reclamanta SC V.I. SRL a

formulat

opoziție pe care O.S.I.M. a

respins-o.

3.

Hotărârea

primei instanțe

Prin sentința

civilă nr. 1640 din 11 decembrie 2007 Tribunalul

București, secția a III-a civilă, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru

a hotărî astfel, prima instanță a reținut că înscrisurile depuse de

reclamante nu constituie documente

distrugătoare de noutate referitor la

modelul

pârâtei, întrucât nu se încadrează în noțiunea de documente cu dată

certă,

publicate înaintea depozitului național reglementar, pentru că materialele

opuse nu au fost accesibile publicului. S-a considerat că nu se

poate reține că s-a făcut publică corespondența

purtată între reclamantă și

diversele administrații locale, și nici

facturile fiscale, iar copiile de pe cataloagele S.G. sunt ulterioare datei

depozitului național, respectiv din 2006.

4.

Hotărârea

instanței de apel

Prin decizia civilă nr. 73 A din 3 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția

a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea

intelectuală, a fost admis

apelul declarat de reclamanta SC V.I. SRL.

Sentința a fost schimbată în tot în sensul că a fost

admisă cererea de chemare în judecată. S-a dispus anularea certificatului de

înregistrare a

modelului industrial f. 2005

1049 din 21 decembrie 2005 intitulat „Indicator stradal" emis

de O.S.I.M. în favoarea SC G.I.P.M. SRL.

A

fost obligată intimata SC G.I.P.M. SRL la cheltuieli de

judecată în favoarea apelantei.

În

considerentele deciziei s-a arătat că indicatorul stradal pentru care s-a

acordat protecție de

către O.S.I.M. se află în

portofoliul

de produse standard al companiei S.G., Franța, și figurează în catalogul

curent.

Actele

aflate la dosarul primei instanțe fac dovada faptului că modelul industrial

pentru care intimata pârâtă a obținut protecție a fost utilizat de mai

mulți ani în Franța.

Modele

ale reclamantei, cu care este similar modelul protejat prin

certificatul de

înregistrare, au făcut obiectul comerțului și, prin aceasta, au fost

expuse înaintea datei de depozit.

5.1. Motive

Pârâta a declarat

recurs, motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin

care a formulat următoarele critici:

Instanța de apel a

reținut eronat că actele depuse la

dosarul

primei instanțe fac dovada că modelul industrial a fost utilizat în Franța

fiind protejat prin copyright din anul 2000. Sintagma „Copyright 2000

Email

Replica" aflată pe paginile de web se referă la drepturile de autor ale

unei societăți.

În

facturile emise de apelantă către diverse autorități și persoane juridice

la rubricile „denumirea

produselor" apar produse cu alte caracteristici și

dimensiuni față de modelul industrial produs de

intimată.

Răspunsul dat de SC B.C. SRL nu poate fi reținut ca un document

distrugător de noutate având în vedere că această societate

comercială nu a precizat și unde s-au montat

indicatoarele pentru a fi accesibile publicului.

Documentele

de la dosar au fost calificate eronat de instanța de

apel.

Instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra unui înscris esențial depus de

intimata pârâtă.

Este

necesar să fie făcută o expertiză de specialitate pentru a se dovedi

anterioritatea iar prin

înscrisuri care nu sunt accesibile publicului.

5.2. Analiza făcută de instanța

de recurs

Recursul nu este întemeiat

pentru următoarele considerente:

S-a invocat faptul că reclamanta nu a făcut dovada că modelul industrial

pentru

care pârâta a obținut protecție, nu îndeplinește cerințele art. 2, art. 6 și art.

7 din

Legea nr. 129/1992.

Conform

art. 2, în înțelesul legii, termenii sau expresiile de mai jos se

definesc după cum urmează:

a)

Aranjamentul de

la Haga - Aranjamentul privind depozitul

internațional

de desene și modele industriale, adoptat la Haga la 6 noiembrie

1925, cu modificările și completările ulterioare,

la care România a aderat prin

Legea nr. 44/1992;

b)

autor

- persoana fizică sau un grup de persoane fizice constituit pe

baza unei

înțelegeri, care a creat desenul sau modelul;

c) certificat de

înregistrare - titlul de protecție acordat de O.S.I.M. pentru desenele și

modelele înregistrate;

d)

desen sau

model - aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a

acestuia, redat în două

sau trei dimensiuni, rezultat din combinația dintre

principalele caracteristici, îndeosebi linii,

contururi, culori, formă, textură

și/sau

materiale ale produsului în sine și/sau ornamentația acestuia;

e)

desen sau model comunitar - desenul sau

modelul protejat în

condițiile

Regulamentului nr. 6/2002/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților

Europene L nr. 3 din 5 ianuarie 2002, de către Oficiul pentru

Armonizare în Piața Internă, cu efect pe întregul

teritoriu al Comunităților

Europene;

f)

detalii

nesemnificative - acele elemente grafice sau de formă, care nu determină

caracterul individual al desenului sau modelului;

g)

înregistrare

- modul de dobândire a drepturilor asupra desenelor și

modelelor în temeiul prezentei legi sau al

convențiilor internaționale la care

România este parte;

h)

mandatar autorizat - persoana care exercită profesiunea de consilier

în proprietate

industrială în condițiile legii și care poate reprezenta o parte

interesată în procedurile în fața O.S.I.M.;

i)

produs - orice articol obținut printr-un proces industrial sau artizanal,

conținând printre altele și elemente

concepute spre a fi asamblate într-un produs complex, ambalaje, forme de

prezentare, aranjamente, simboluri

grafice,

caractere tipografice; programele de calculator nu sunt considerate

produs;

j) produs complex - un produs compus din elemente multiple ce pot fi

înlocuite de o manieră care să permită

dezasamblarea și reasamblarea produsului;

k) solicitant

- persoana fizică sau juridică ce solicită la O.S.I.M.

înregistrarea, respectiv eliberarea unui certificat de înregistrare a

unui desen

sau model;

l) titular - persoana

fizică sau juridică căreia îi aparțin drepturile conferite prin înregistrarea

desenului sau modelului și pentru care se eliberează certificatul de

înregistrare.

Pentru

a conduce la casarea sau modificarea hotărârii, recursul nu se

poate limita la o simplă indicare „de

formă" a textelor, condiția legală a

„dezvoltării

motivelor" prevăzută de art. 302

1

lit. c) C. proc. civ.

implicând

determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a

criticii în

fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se întemeiază.

Prin simpla trimitere

făcută la încălcarea dispozițiilor art. 2 din Legea

nr. 129/1992 recurenta invită instanța de recurs „să aleagă" dintre

aspectele reglementate în acest text și să constate modul defectuos în care a

procedat

instanța superioară de fond, lucru care nu este cu putință.

Art. 6, a

cărui încălcare a fost de asemenea invocată, prevede că

obiectul cererii poate fi înregistrat în măsura în care constituie un

desen sau

model, în sensul art. 2,

este nou și are un caracter individual [alin. (1)]. Un

desen sau model este considerat nou dacă niciun

desen sau model identic nu a fost făcut public înaintea datei de depunere a

cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea

datei de prioritate [alin. (2)]. Se consideră că desenele sau modelele sunt

identice dacă trăsăturile lor caracteristice diferă

numai în ceea ce privește detaliile

nesemnificative [alin. (3)]. Se consideră că un desen sau model are caracter

individual dacă impresia globală pe care o

produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă

asupra unui

asemenea utilizator de

orice desen sau model făcut public înaintea datei de

depunere a cererii

de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de

prioritate [alin. (4)]. La evaluarea caracterului individual

trebuie să se ia în considerare gradul de

libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului [alin. (5)]. Dacă

un desen sau model aplicat la un

produs ori încorporat într-un produs

constituie o parte componentă a unui

produs

complex, acesta va fi considerat nou și având caracter individual numai

dacă

sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a)

partea

componentă, odată încorporată în produsul complex, rămâne

vizibilă pe durata utilizării normale a acestuia;

utilizare normală înseamnă utilizarea de către beneficiar, fără a include

întreținerea sau reparațiile;

b)

caracteristicile

vizibile ale părții componente îndeplinesc ele însele condițiile privind

noutatea și caracterul individual [alin. (6)].

Iar

în condițiile art. 7, în sensul aplicării art. 6, se consideră că un desen

sau model a fost făcut public dacă a fost

publicat ori dezvăluit în alt mod,

expus,

utilizat în comerț, cu excepția situațiilor în care aceste evenimente nu ar

fi putut, în mod rezonabil și în cadrul

activității obișnuite, să devină cunoscute

cercurilor specializate din sectorul în cauză care acționează în cadrul

Uniunii

Europene înainte de data de

depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost

invocată o prioritate, înaintea datei de

prioritate. Cu toate acestea, nu se va

considera

că desenul sau modelul a fost făcut public pentru simplul motiv că a

fost

dezvăluit unei terțe persoane în condiții explicite sau implicite de

confidențialitate [alin. (1)]. În aplicarea art. 6 alin. (2) și (4), divulgarea

nu este luată în considerare dacă desenul sau modelul pentru care se solicită

protecție a fost făcut public:

a)

de către autor sau

succesorul său în drepturi ori de către un terț pe

baza informațiilor furnizate sau actelor îndeplinite de autor sau

succesor;

b)

în perioada de 12 luni precedând

data de depozit a cererii de înregistrare sau, dacă o prioritate este

revendicată, la data de prioritate [alin. (2)]. Dispozițiile alin. (2) sunt

aplicabile și în situația în care desenul sau

modelul

a fost făcut public, ca urmare a unui abuz în legătură cu autorul sau

succesorul

său [alin. (3)].

Instanța de apel a interpretat corect dispozițiile sus arătate atunci

când a reținut publicitatea anterioară, distructivă de noutate, a modelului industrial

ce

face obiect al litigiului.

Astfel,

revista S.G. din 2006 face reclamă unor produse din

gama modelului solicitat la protecție în România,

inclusiv plăcuța cu

denumirea unor străzi

din Franța, identică cu modelul industrial al pârâtei.

Pe

de altă parte, consultarea site-ului

www.signaux-girod.fr

ar permite

oricărei persoane interesate să constate că

tipul de placă indicatoare pentru

care s-a

acordat protecție de către O.S.I.M. se

află

în portofoliul de produse standard al societății S.G., în mod cert

cel puțin din anul 2000. Susținerea recurentei, în

sensul că din pagina de web

menționată

nu rezultă decât drepturile de autor ale societății E.R. asupra însăși paginii

web iar nu asupra produselor în sine, nu poate fi primită în contextul

analizat. Ceea ce interesează în speță, este dacă modelul pentru

care pârâta a solicitat protecție era cunoscut sau

nu înaintea datei de depunere

a cererii de înregistrare.

După

cum, instanța de apel a dat semnificația juridică corectă adreselor

și facturilor depuse de

reclamantă, și anume faptul că modele ale reclamantei,

cu care este similar modelul pârâtei, au fost expuse

și comercializate de

reclamantă în România

cu mult timp înaintea datei depozitului reglementar.

În fine,

împrejurarea că instanța de apel nu ar fi analizat un înscris

depus de către pârâtă nu se încadrează în

niciunul din motivele de casare sau

de

modificare limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., astfel încât nu are a

fi analizată.

Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a apreciat că

instanța

de

apel a făcut aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legi materiale

incidente, astfel încât

nu sunt întrunite cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În consecință, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul a fost respins ca nefondat.

Față de dispozițiile

art. 274 C. proc. civ. recurenta pârâtă SC G.I.P.M. SRL va fi obligată la

cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.

PENTRU

ACESTE MOTTVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge

ca nefondat recursul declarat de pârâta SC G.I.P.M. SRL

împotriva deciziei civile nr. 73 A din 3 aprilie

2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru

cauze privind proprietatea intelectuală.

Obligă

pe recurentă la 905 lei cheltuieli de judecată către intimata SC V.I. SRL.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 10 februarie 2009.