ÎCCJ, decizie (scj.ro #86686)

Certificat de înregistrare a unui model industrial. Anulare. Lipsa noutății. Cuprins pe materii : Drept civil. Dreptul proprietății intelectuale. Modele și desene industriale. Index alfabetic : certificat de înregistrare - model industrial - noutate Legea nr. 129/1992, art. 2, art.6, art. 7 Constituie publicitate anterioară, distructivă de noutate, împrejurarea că unor produse din gama modelului industrial solicitat la protecție se face reclamă într-o revistă precum și faptul că astfel de modele se află deja în portofoliul de produse standard al unei societăți comerciale, care le-a expus și comercializat cu mult timp înaintea datei depozitului reglementar. ICCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 1341 din 10 februarie 2009 Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, S.C.

R. S.R.L., în calitate de mandatar al S.C. V. I. S.R.L. și S.C. G.S.R. S.R.L. a chemat în judecată S.C. G. I. P.M. S.R.L. și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, solicitând să se dispună anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial nr. f 2005 1049/2005 intitulat „Indicator stradal” înregistrat de pârâtă. În motivarea cererii, întemeiată pe dispozițiile art. 45 din Legea nr. 129/1992, s-a arătat că modelul industrial a cărui protecție a fost acordată pârâtei nu îndeplinește condiția noutății și solicitantul nu este autorul desenului sau modelului industrial. Indicatorul stradal se fabrică în Franța, fiind comercializat de firma G., și a fost produs și comercializat în România de S.C.

V. I. S.R.L. Pârâta S.C. G. I. P.M. S.R.L., prin întâmpinare, a arătat că a solicitat OSIM înregistrarea unor modele de indicatoare rutiere reflectorizante, indicatoare cu număr de stradă și număr de imobil. Ca urmare a acestei solicitări reclamanta S.C. V. I. S.R.L. a formulat opoziție pe care OSIM a respins-o. Prin sentința civilă nr. 1640 din 11 decembrie 2007 Tribunalul București, Secția a III-a civilă a respins acțiunea ca neîntemeiată. Prima instanță a reținut că înscrisurile depuse de reclamante nu constituie documente distrugătoare de noutate referitor la modelul pârâtei, întrucât nu se încadrează în noțiunea de documente cu dată certă, publicate înaintea depozitului național reglementar, pentru că materialele opuse nu au fost accesibile publicului.

S-a considerat că nu se poate reține că s-a făcut publică corespondența purtată între reclamantă și diversele administrații locale și nici facturile fiscale, iar copiile de pe cataloagele Signaux Giraud sunt ulterioare datei depozitului național, respectiv din 2006. Prin decizia civilă nr. 73 A din 3 aprilie 2008, Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a admis apelul declarat de reclamanta S.C. V. I. S.R.L. Sentința a fost schimbată în tot în sensul că a fost admisă cererea de chemare în judecată. S-a dispus anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial f. 2005 1049/2005 intitulat „Indicator stradal” emis de OSIM în favoarea S.C.

G. I. P.M. S.R.L. În considerentele deciziei, s-a arătat că indicatorul stradal pentru care s-a acordat protecție de către OSIM se află în portofoliul de produse standard al companiei S.G., Franța și figurează în catalogul curent. Actele depuse fac dovada faptului că modelul industrial pentru care pârâta a obținut protecție, a fost utilizat de mai mulți ani în Franța. Modele ale reclamantei, cu care este similar modelul protejat prin certificatul de înregistrare, au făcut obiectul comerțului și, prin aceasta, au fost expuse înaintea datei de depozit. Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâta, motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., prin care a formulat următoarele critici: Instanța de apel a reținut eronat că actele depuse în fața primei instanțe fac dovada că modelul industrial a fost utilizat în Franța fiind protejat prin copyright din anul 2000. Sintagma „Copyright 2000 Email Replica” aflată pe paginile de web se referă la drepturile de autor ale unei societăți. În facturile emise de apelantă către diverse autorități și persoane juridice la rubricile „denumirea produselor” apar produse cu alte caracteristici și dimensiuni față de modelul industrial produs de intimată. Răspunsul dat de S.C. B. C. S.R.L. nu poate fi reținut ca un document distrugător de noutate, având în vedere că această societate comercială nu a precizat și unde s-au montat indicatoarele pentru a fi accesibile publicului.

S-a mai susținut că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unui înscris esențial depus de intimata pârâtă și că este necesar să fie efectuată o expertiză de specialitate pentru a se dovedi anterioritatea, iar nu prin înscrisuri care nu sunt accesibile publicului. Recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente: S-a invocat faptul că reclamanta nu a făcut dovada că modelul industrial pentru care pârâta a obținut protecție, nu îndeplinește cerințele art. 2, art.6-7 din Legea nr. 129/1992.

Conform art. 2, în înțelesul legii, termenii sau expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) Aranjamentul de la Haga - Aranjamentul privind depozitul internațional de desene și modele industriale, adoptat la Haga la 6 noiembrie 1925, cu modificările și completările ulterioare, la care România a aderat prin Legea nr. 44/1992; b) autor - persoana fizică sau un grup de persoane fizice constituit pe baza unei înțelegeri, care a creat desenul sau modelul; c) certificat de înregistrare - titlul de protecție acordat de O.S.I.M.

pentru desenele și modelele înregistrate; d) desen sau model - aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură și/sau materiale ale produsului în sine și/sau ornamentația acestuia; e) desen sau model comunitar - desenul sau modelul protejat în condițiile Regulamentului nr. 6/2002/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 3 din 5 ianuarie 2002, de către Oficiul pentru Armonizare în Piața Internă, cu efect pe întregul teritoriu al Comunităților Europene; f) detalii nesemnificative - acele elemente grafice sau de formă, care nu determină caracterul individual al desenului sau modelului; g) înregistrare - modul de dobândire a drepturilor asupra desenelor și modelelor în temeiul prezentei legi sau al convențiilor internaționale la care România este parte; h) mandatar autorizat - persoana care exercită profesiunea de consilier în proprietate industrială în condițiile legii și care poate reprezenta o parte interesată în procedurile în fața O.S.I.M.; i) produs - orice articol obținut printr-un proces industrial sau artizanal, conținând printre altele și elemente concepute spre a fi asamblate într-un produs complex, ambalaje, forme de prezentare, aranjamente, simboluri grafice, caractere tipografice;

programele de calculator nu sunt considerate produs; j) produs complex - un produs compus din elemente multiple ce pot fi înlocuite de o manieră care să permită dezasamblarea și reasamblarea produsului; k) solicitant - persoana fizică sau juridică ce solicită la O.S.I.M. înregistrarea, respectiv eliberarea unui certificat de înregistrare a unui desen sau model; l) titular - persoana fizică sau juridică căreia îi aparțin drepturile conferite prin înregistrarea desenului sau modelului și pentru care se eliberează certificatul de înregistrare. Pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare „de formă” a textelor, condiția legală a „dezvoltării motivelor” prevăzută de art. 302 1 lit. c C.proc.civ.

implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se întemeiază. Prin simpla trimitere făcută la încălcarea dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 129/1992, recurenta invită instanța de recurs „să aleagă” dintre aspectele reglementate în acest text și să constate modul defectuos în care a procedat instanța superioară de fond, lucru care nu este cu putință.

Art. 6, a cărui încălcare a fost de asemenea invocată, prevede că obiectul cererii poate fi înregistrat în măsura în care constituie un desen sau model, în sensul art. 2, este nou și are un caracter individual [alin. (1)]. Un desen sau model este considerat nou dacă niciun desen sau model identic nu a fost făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate [alin. (2)]. Se consideră că desenele sau modelele sunt identice dacă trăsăturile lor caracteristice diferă numai în ceea ce privește detaliile nesemnificative [alin. (3)]. Se consideră că un desen sau model are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate [alin. (4)]. La evaluarea caracterului individual trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului [alin. (5)]. Dacă un desen sau model aplicat la un produs ori încorporat într-un produs constituie o parte componentă a unui produs complex,

acesta va fi considerat nou și având caracter individual numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) partea componentă, odată încorporată în produsul complex, rămâne vizibilă pe durata utilizării normale a acestuia; utilizare normală înseamnă utilizarea de către beneficiar, fără a include întreținerea sau reparațiile; b) caracteristicile vizibile ale părții componente îndeplinesc ele însele condițiile privind noutatea și caracterul individual [alin. (6)]. Iar în condițiile art. 7, în sensul aplicării art. 6, se consideră că un desen sau model a fost făcut public dacă a fost publicat ori dezvăluit în alt mod, expus, utilizat în comerț, cu excepția situațiilor în care aceste evenimente nu ar fi putut, în mod rezonabil și în cadrul activității obișnuite, să devină cunoscute cercurilor specializate din sectorul în cauză care acționează în cadrul Uniunii Europene înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost invocată o prioritate, înaintea datei de prioritate.

Cu toate acestea, nu se va considera că desenul sau modelul a fost făcut public pentru simplul motiv că a fost dezvăluit unei terțe persoane în condiții explicite sau implicite de confidențialitate [alin. (1)]. În aplicarea art. 6 alin.(2) și alin.(4), divulgarea nu este luată în considerare dacă desenul sau modelul pentru care se solicită protecție a fost făcut public: a) de către autor sau succesorul său în drepturi ori de către un terț pe baza informațiilor furnizate sau actelor îndeplinite de autor sau succesor; b) în perioada de 12 luni precedând data de depozit a cererii de înregistrare sau, dacă o prioritate este revendicată, la data de prioritate [alin. (2)]. Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile și în situația în care desenul sau modelul a fost făcut public, ca urmare a unui abuz în legătură cu autorul sau succesorul său [alin. (3)]. Instanța de apel a interpretat corect dispozițiile sus arătate atunci când a reținut publicitatea anterioară, distructivă de noutate, a modelului industrial ce face obiect al litigiului.

Astfel, revista Signaux Girod din 2006 face reclamă unor produse din gama modelului solicitat la protecție în România, inclusiv plăcuța cu denumirea unor străzi din Franța, identică cu modelul industrial al pârâtei. Pe de altă parte, consultarea site-ului www.signaux-girod.fr ar permite oricărei persoane interesate să constate că tipul de placă indicatoare pentru care s-a acordat protecție de către OSIM se află în portofoliul de produse standard al societății S. G., în mod cert cel puțin din anul 2000. Susținerea recurentei, în sensul că din pagina de web menționată nu rezultă decât drepturile de autor ale societății E. R. asupra însăși paginii web iar nu asupra produselor în sine, nu poate fi primită în contextul analizat.

Ceea ce interesează în speță, este dacă modelul pentru care pârâta a solicitat protecție era cunoscut sau nu înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare. După cum, instanța de apel a dat semnificația juridică corectă adreselor și facturilor depuse de reclamantă, și anume faptul că modele ale reclamantei, cu care este similar modelul pârâtei, au fost expuse și comercializate de reclamantă în România cu mult timp înaintea datei depozitului reglementar. În fine, împrejurarea că instanța de apel nu ar fi analizat un înscris depus de către pârâtă nu se încadrează în niciunul din motivele de casare sau de modificare limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., astfel încât nu are a fi analizată.

Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a apreciat că instanța de apel a făcut aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legi materiale incidente, astfel încât nu sunt întrunite cerințele art. 304 pct. 9 C.proc.civ., în consecință, în temeiul art. 312 alin.(1) C.proc.civ. recursul a fost respins ca nefondat.