ÎCCJ, decizie (scj.ro #86686)

ÎCCJ, decizie (scj.ro #86686) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Certificat

de înregistrare a unui model industrial. Anulare.

Lipsa

noutății.

Cuprins

pe materii :

Drept civil. Dreptul proprietății

intelectuale. Modele și desene industriale.

Index

alfabetic :

certificat de înregistrare

-

model industrial

-

noutate

Legea nr. 129/1992,  art. 2, art.6, art. 7

Constituie publicitate

anterioară, distructivă de noutate, împrejurarea că unor produse

din gama  modelului  industrial solicitat la protecție se face

reclamă într-o revistă precum și faptul că astfel de modele

se află deja în portofoliul de produse standard al unei

societăți comerciale, care le-a expus și comercializat cu mult

timp înaintea datei depozitului reglementar.

ICCJ,

Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 1341

din 10 februarie 2009

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului București, S.C. R. S.R.L., în

calitate de mandatar al S.C. V. I. S.R.L. și S.C. G.S.R. S.R.L. a chemat

în judecată S.C. G. I. P.M. S.R.L. și Oficiul de Stat pentru

Invenții și Mărci, solicitând să se dispună anularea

certificatului de înregistrare a modelului industrial nr. f 2005 1049/2005

intitulat „Indicator stradal” înregistrat de pârâtă.

În motivarea cererii,

întemeiată pe dispozițiile art. 45 din Legea nr. 129/1992,  s-a

arătat că modelul industrial a cărui protecție a fost

acordată pârâtei nu îndeplinește condiția noutății

și solicitantul nu este autorul desenului sau modelului industrial.

Indicatorul stradal se fabrică în Franța, fiind comercializat de

firma G., și a fost produs

și comercializat în România de S.C.

V. I. S.R.L.

Pârâta S.C. G. I. P.M.

S.R.L., prin întâmpinare, a arătat că a solicitat OSIM înregistrarea

unor modele de indicatoare rutiere reflectorizante, indicatoare cu număr

de stradă și număr de imobil. Ca urmare a acestei

solicitări reclamanta S.C. V. I. S.R.L. a formulat opoziție pe care

OSIM a respins-o.

Prin sentința

civilă nr. 1640 din 11 decembrie 2007 Tribunalul București,

Secția a III-a civilă a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Prima

instanță a reținut că înscrisurile depuse de reclamante nu

constituie documente distrugătoare de noutate referitor la modelul

pârâtei, întrucât nu se încadrează în noțiunea de documente cu

dată certă, publicate înaintea depozitului național reglementar,

pentru că materialele opuse nu au fost accesibile publicului. S-a

considerat că nu se poate reține că s-a făcut publică

corespondența purtată între reclamantă și diversele

administrații locale și nici facturile fiscale, iar copiile de pe

cataloagele Signaux Giraud sunt ulterioare datei depozitului național,

respectiv din 2006.

Prin decizia

civilă nr. 73 A din 3 aprilie 2008, Curtea de Apel București,

Secția a IX-a civilă și

pentru cauze privind proprietatea intelectuală a admis apelul declarat de

reclamanta S.C. V. I. S.R.L. Sentința a fost schimbată în tot în

sensul că a fost admisă cererea de chemare în judecată. S-a

dispus anularea certificatului de înregistrare a modelului industrial f. 2005

1049/2005 intitulat „Indicator stradal” emis

de OSIM în favoarea S.C. G. I. P.M.

S.R.L.

În considerentele

deciziei, s-a arătat că indicatorul stradal pentru care s-a acordat

protecție de către OSIM se află în portofoliul de produse

standard al companiei S.G., Franța și figurează în catalogul

curent.

Actele depuse fac

dovada faptului că modelul industrial pentru care pârâta a obținut

protecție, a fost utilizat de mai mulți ani în Franța.

Modele ale

reclamantei, cu care este similar modelul protejat prin certificatul de

înregistrare, au făcut obiectul comerțului și, prin aceasta, au

fost expuse înaintea datei de depozit.

Împotriva acestei

hotărâri, a declarat recurs pârâta, motivat în drept pe dispozițiile

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a formulat următoarele critici:

Instanța de apel

a reținut eronat că actele depuse în fața primei instanțe

fac dovada că modelul industrial a fost utilizat în Franța fiind

protejat prin copyright din anul 2000. Sintagma „Copyright 2000 Email Replica”

aflată pe paginile de web se referă la drepturile de autor ale unei

societăți.

În facturile emise de

apelantă către diverse autorități și persoane juridice

la rubricile „denumirea produselor” apar produse cu alte caracteristici și

dimensiuni față de modelul industrial produs de intimată.

Răspunsul dat de

S.C. B. C. S.R.L. nu poate fi reținut ca un document distrugător de

noutate, având în vedere că această societate comercială nu a

precizat și unde s-au montat indicatoarele pentru a fi accesibile

publicului.

S-a mai susținut

că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unui înscris

esențial depus de intimata pârâtă și că este necesar

să fie efectuată o expertiză de specialitate pentru a se dovedi

anterioritatea, iar nu prin înscrisuri care nu sunt accesibile publicului.

Recursul nu este

întemeiat pentru următoarele considerente:

S-a invocat faptul

că reclamanta nu a făcut dovada că modelul industrial pentru

care pârâta a obținut protecție, nu îndeplinește cerințele

art. 2, art.6-7 din Legea nr. 129/1992.

Conform art. 2, în

înțelesul legii, termenii sau expresiile de mai jos se definesc

după cum urmează:

a) Aranjamentul de la Haga -

Aranjamentul privind depozitul internațional de desene și modele

industriale, adoptat la Haga la 6 noiembrie 1925, cu modificările și

completările ulterioare, la care România a aderat prin Legea nr. 44/1992;

b) autor - persoana

fizică sau un grup de persoane fizice constituit pe baza unei

înțelegeri, care a creat desenul sau modelul;

c) certificat de înregistrare

- titlul de protecție acordat de O.S.I.M. pentru desenele și modelele

înregistrate;

d) desen sau model - aspectul

exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia,

redat în două sau trei dimensiuni,

rezultat din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi

linii, contururi, culori, formă, textură și/sau materiale ale

produsului în sine și/sau ornamentația acestuia;

e) desen sau model comunitar

- desenul sau modelul protejat în condițiile Regulamentului nr. 6/2002/CE,

publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 3 din 5

ianuarie 2002, de către Oficiul pentru Armonizare în Piața

Internă, cu efect pe întregul teritoriu al Comunităților

Europene;

f) detalii nesemnificative -

acele elemente grafice sau de formă, care nu determină caracterul

individual al desenului sau modelului;

g) înregistrare - modul de

dobândire a drepturilor asupra desenelor și modelelor în temeiul prezentei

legi sau al convențiilor internaționale la care România este parte;

h) mandatar autorizat -

persoana care exercită profesiunea de consilier în proprietate

industrială în condițiile legii și care poate reprezenta o parte

interesată în procedurile în fața O.S.I.M.;

i) produs - orice articol

obținut printr-un proces industrial sau artizanal,

conținând printre altele și

elemente concepute spre a fi asamblate într-un produs complex, ambalaje, forme

de prezentare, aranjamente, simboluri grafice, caractere tipografice;

programele de calculator nu sunt considerate produs;

j) produs complex - un

produs compus din elemente multiple ce pot fi înlocuite de o manieră care

să permită dezasamblarea și reasamblarea produsului;

k) solicitant - persoana

fizică sau juridică ce solicită la O.S.I.M. înregistrarea,

respectiv eliberarea unui certificat de înregistrare a unui desen sau model;

l) titular - persoana

fizică sau juridică căreia îi aparțin drepturile conferite

prin înregistrarea desenului sau modelului și pentru care se

eliberează certificatul de înregistrare.

Pentru a conduce la

casarea sau modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o

simplă indicare „de formă” a textelor, condiția legală a

„dezvoltării motivelor” prevăzută de art. 302

1

lit. c

C.proc.civ. implicând determinarea greșelilor anume imputate, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se întemeiază.

Prin simpla trimitere

făcută la încălcarea dispozițiilor art. 2 din Legea nr.

129/1992, recurenta invită instanța de recurs „să aleagă”

dintre aspectele reglementate în acest text și să constate modul

defectuos în care a procedat instanța superioară de fond, lucru care

nu este cu putință.

Art. 6, a cărui

încălcare a fost de asemenea invocată, prevede că obiectul

cererii poate fi înregistrat în măsura în care constituie un desen sau

model, în sensul art. 2, este nou și are un caracter individual [alin.

(1)]. Un desen sau model este considerat nou dacă niciun desen sau model

identic nu a fost făcut public înaintea datei de depunere a cererii de

înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei

de prioritate [alin. (2)]. Se consideră că desenele sau modelele sunt

identice dacă trăsăturile lor caracteristice diferă numai

în ceea ce privește detaliile nesemnificative [alin. (3)]. Se

consideră că un desen sau model are caracter individual dacă

impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este

diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice

desen sau model făcut public înaintea datei de depunere a cererii de

înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei

de prioritate [alin. (4)]. La evaluarea caracterului individual trebuie să

se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului

sau modelului [alin. (5)]. Dacă un desen sau model aplicat la un produs

ori încorporat într-un produs constituie o parte componentă a unui produs

complex, acesta va fi considerat nou și

având caracter individual numai dacă

sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) partea componentă,

odată încorporată în produsul complex, rămâne vizibilă pe

durata utilizării normale a acestuia; utilizare normală înseamnă

utilizarea de către beneficiar, fără a include întreținerea

sau reparațiile;

b) caracteristicile vizibile

ale părții componente îndeplinesc ele însele condițiile privind

noutatea și caracterul individual [alin. (6)].

Iar în condițiile

art. 7, în sensul aplicării art. 6, se consideră că un desen sau

model a fost făcut public dacă a fost publicat ori dezvăluit în

alt mod, expus, utilizat în comerț, cu excepția situațiilor în

care aceste evenimente nu ar fi putut, în mod rezonabil și în cadrul

activității obișnuite, să devină cunoscute cercurilor

specializate din sectorul în cauză care acționează în cadrul

Uniunii Europene înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau,

dacă a fost invocată o prioritate, înaintea datei de prioritate. Cu

toate acestea, nu se va considera că desenul sau modelul a fost făcut

public pentru simplul motiv că a fost dezvăluit unei terțe

persoane în condiții explicite sau implicite de confidențialitate

[alin. (1)]. În aplicarea art. 6 alin.(2) și alin.(4), divulgarea nu este

luată în considerare dacă desenul sau modelul pentru care se

solicită protecție a fost făcut public:

a) de către autor sau

succesorul său în drepturi ori de către un terț pe baza

informațiilor furnizate sau actelor îndeplinite de autor sau succesor;

b) în perioada de 12 luni

precedând data de depozit a cererii de înregistrare sau, dacă o prioritate

este revendicată, la data de prioritate [alin. (2)]. Dispozițiile

alin. (2) sunt aplicabile și în situația în care desenul sau modelul

a fost făcut public, ca urmare a unui abuz în legătură cu

autorul sau succesorul său [alin. (3)].

Instanța de apel

a interpretat corect dispozițiile sus arătate atunci când a

reținut publicitatea

anterioară, distructivă de noutate, a modelului industrial ce face

obiect al litigiului.

Astfel, revista

Signaux Girod din 2006 face reclamă unor produse din gama modelului

solicitat la protecție în România, inclusiv plăcuța cu denumirea

unor străzi din Franța, identică cu modelul industrial al

pârâtei.

Pe de altă parte,

consultarea site-ului www.signaux-girod.fr ar permite oricărei

persoane interesate să constate că tipul de placă indicatoare

pentru care s-a acordat protecție de către OSIM se află în

portofoliul de produse standard al societății S. G., în mod cert cel

puțin din anul 2000. Susținerea recurentei, în sensul că din

pagina de web menționată nu rezultă decât drepturile de autor

ale societății E. R. asupra însăși paginii web iar nu

asupra produselor în sine, nu poate fi primită în contextul analizat. Ceea

ce interesează în speță, este dacă modelul pentru care

pârâta a solicitat protecție era cunoscut sau nu înaintea datei de

depunere a cererii de înregistrare.

După cum,

instanța de apel a dat semnificația juridică corectă

adreselor și facturilor depuse de reclamantă, și anume faptul

că modele ale reclamantei, cu care este similar modelul pârâtei, au fost

expuse și comercializate de reclamantă în România cu mult timp

înaintea datei depozitului reglementar.

În fine, împrejurarea

că instanța de apel nu ar fi analizat un înscris depus de către

pârâtă nu se încadrează în niciunul din motivele de casare sau de

modificare limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., astfel încât nu

are a fi analizată.

Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte a

apreciat că instanța de apel a făcut aplicarea și

interpretarea corectă a dispozițiilor legi materiale incidente,

astfel încât nu sunt întrunite cerințele art. 304 pct. 9 C.proc.civ., în

consecință, în temeiul art. 312 alin.(1) C.proc.civ. recursul a fost

respins ca nefondat.