ÎCCJ, decizie (scj.ro #86685)

ÎCCJ, decizie (scj.ro #86685) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Înregistrarea

unui desen industrial. Condiția noutății și

individualității.

Cuprins

pe materii :

Drept civil. Dreptul proprietății

intelectuale. Desene și modele industriale.

Index

alfabetic  :

model industrial

-

desen

-

noutate

-

individualitate

Legea nr. 129/1992, art. 2 lit. f, art. 6 alin.(1)

Condițiile

impuse de art. 6 alin.(1) din Legea nr. 129/1992 potrivit căruia obiectul

cererii poate fi înregistrat în măsura în care constituie un desen sau

model, în sensul art. 2, este nou și are un caracter individual, sunt

cumulative, astfel încât lipsa unui singur element este de natură să

ducă la respingerea cererii de înregistrare a desenului sau modelului.

Conform art. 6 alin.(4) din

lege, se consideră că un desen sau model are caracter individual

dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat

este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice

desen sau model făcut public înaintea datei de depunere a cererii de

înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei

de prioritate. Cerința caracterului individual nu este îndeplinită

dacă elementul de noutate nu reprezintă decât un detaliu

nesemnificativ, așa cum este definit de art. 2 lit. f din Legea nr.

129/1992 - acel element grafic sau de formă, care nu determină

caracterul individual al desenului sau modelului.

ICCJ,

Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia

civilă nr. 1324 din 10 februarie 2009

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, reclamanta S.C.

V.P. S.R.L. a chemat în judecată S.C. A.O. S.A. și Oficiul de Stat

pentru Invenții și Mărci, solicitând anularea certificatului nr.

014798 din 13 ianuarie 2005 având numărul de depozit 2003/0913 din 7

august 2003 și publicarea în Buletinul Oficial de Proprietate

Industrială a soluției de anulare.

În

motivarea cererii de chemare în judecată, s-a arătat că

produsele a căror înregistrare a fost solicitată de către

pârâtă nu îndeplinesc condiția noutății cât timp au fost

prezentate de repetate ori la diferite târguri și expoziții

naționale și internaționale, în reviste și reclame de

specialitate, iar producția acestora s-a realizat în mod paralel și

independent de mai mulți producători,

anterior depunerii cererii de înregistrare.

Nu

poate fi reținută nici individualitatea produselor  a căror

înregistrare s-a solicitat atâta timp cât pârâta nu este singurul

producător al unor astfel de produse, modele industriale identice fiind

produse și comercializate de mai mulți producători și

comercianți.

Pârâta

a invocat ca element de noutate formele de papiote și modul de

înfășurare al aței pe acestea, iar nu elementul specific de

policoloritate. După ce au fost depuse opozițiile făcute de

reclamantă pârâta a revenit și a solicitat rectificarea denumirii

produselor cât și specificitatea acestora.

Reclamanta

și-a întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile Legii nr.

129/1992.

Prin

întâmpinare, pârâta a arătat că relațiile dintre S.C. A.O. S.A.

și V.T.I. s-au concretizat într-un contract comercial iar aspectul estetic

nou al modelelor este conferit de coloritul în trepte al aței,

combinația mai multor culori pe segmente cu lungimi diferite.

Papiota

de ață multicoloră și scul de ață

multicoloră au caracter de noutate și caracter individual prin

aspectul exterior nou conferit de coloritul în trepte al aței,

combinația mai multor culori pe segmente cu lungimi diferite care

individualizează forma papiotei, sculului și permite personalizarea

și orientarea alegerii consumatorului potrivit gustului său.

Prin

sentința civilă nr. 1387 din 25 noiembrie 2005 Tribunalul

București, Secția a V-a civilă a admis acțiunea și a

dispus anularea certificatului de înregistrare a desenului/modelului industrial

nr. 014798/2005.

Prima

instanță a reținut că certificatul de protecție

obținut de pârâtă are ca obiect două modele de papiotă de

ață multicoloră și un model de scul de ață

multicoloră. Procedând la compararea celor 3 modele incluse în

certificatul de protecție cu modelele prezentate în revistele American

Patchwork&Quilting și Quilting Arts s-a apreciat că între acestea

există identitate.

La

data depunerii cererii de înregistrare nu era îndeplinită condiția

noutății deoarece anterior acestei date modele identice au fost

făcute publice prin intermediul unei reviste.

Nu

a fost primită apărarea pârâtei în sensul că divulgarea

modelelor pe pagina sa de web nu constituie o divulgare publică, atât timp

cât potrivit susținerilor pârâtei această divulgare s-a realizat la

20 septembrie 2002 însă modelele distructive de noutate au fost aduse la

cunoștința publicului încă din primăvara anului 2002.

Prin

decizia civilă nr. 23 A din 7 februarie 2008 pronunțată de

Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru

cauze privind proprietatea intelectuală s-a hotărât, în opinie

majoritară, admiterea apelului pârâtei S.C. A.O. S.A. și schimbarea

în parte a sentinței în sensul că s-a admis în parte acțiunea. A

fost respinsă cererea având ca obiect anularea certificatului de

înregistrare în privința modelelor nr. 1 și 2 (reprezentând papiote

ață multicoloră). A fost menținută dispoziția

sentinței referitoare la anularea certificatului de înregistrare în

privința modelului nr. 3 (reprezentând scul ață multicoloră).

Instanța

de apel a arătat că potrivit raportului de expertiză efectuat,

nu există identitate între modelul nr. 1 și vreunul dintre primele

două papiote, ca modele prezentate în cele două reviste,

față de care există elemente de diferențiere semnificative:

forma tronconică a suportului pe care se înfășoară

ața, care nu se regăsește la modelele din reviste și,

respectiv, forma tronconică a papiotei astfel obținută, modul de

înfășurare al aței și culorile perceptibile.

Prima

instanță a considerat în mod greșit că forma papiotei,

tronconică, ar reprezenta un detaliu nesemnificativ, astfel că, în

comparație cu o altă papiotă cilindrică, aspectul exterior

și vizual al celor două modele ar fi același.

Și

cu privire la modelul nr. 2 concluzia expertului a fost clară, în sensul

că nu există identitate între acesta și modelele de papiote

prezentate în reviste, expertul sesizând elemente de diferențiere

semnificative: forma suportului, modul de vopsire al firului și, implicit,

modul de așezare al acestuia

pe mosor.

În

ce privește modelul nr. 3, instanța a reținut că prin modul

de prezentare, concluziile expertului nu sunt suficient de clare și

categorice ca în privința celorlalte două.

În

opinie separată s-a propus respingerea apelului ca nefondat. S-a

arătat că au fost apreciate greșit ca elemente semnificative

forma tronconică a suportului papiotei și forma tronconică a

papiotei.

Reclamanta

a declarat recurs, motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 6-9

C.proc.civ., critica vizând următoarele aspecte:

Nici

din documentația de descriere a modelelor pretins noi înaintată

către OSIM și nici în denumirea acestora nu se face referire la forma

papiotei și nici forma suportului nu este precizată ca element

determinant în identificarea modelului.

Elementul

de noutate pretins chiar de către intimata pârâtă îl constituie

coloritul aței în trepte precum și modul de înfășurare.

Intimata pârâtă a confirmat și în cadrul apelului declarat acest

aspect legat de elementul de noutate iar instanța a nesocotit și

depășit limitele devoluțiunii. Instanța de apel a

reținut în mod esențial greșit și nelegal un alt element ca

fiind semnificativ.

Cât

privește coloritul în trepte al aței și expertul a admis că

există identitate atunci când este vorba de acest element.

Expertul

analizează și face observațiile sale la forma și

dimensiunea suporților aței, detalii care, conform documentelor

întocmite de intimată și mandatarul acesteia nu sunt semnificative.

Soluția

majoritară a instanței de apel se întemeiază doar pe concluziile

raportului de expertiză, fără coroborarea probelor administrate

și depășind cadrul procesual statuat prin apelul declarat de

pârâtă.

Recursul

este întemeiat pentru următoarele considerente:

Conform

art. 6 alin.(1) din Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și

modelelor, obiectul cererii poate fi înregistrat în măsura în care

constituie un desen sau model, în sensul art. 2, este nou și are un

caracter individual.

Condițiile

impuse de acest text pentru înregistrare sunt cumulative, astfel încât lipsa

unui singur element este de natură să ducă la respingerea

cererii de înregistrare a desenului sau modelului.

Prin

adresa nr. 150 din 9 octombrie 2003 reprezentanta S.C. A.O. S.A. a transmis

Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci solicitarea de

modificare a titlului la depozitul național reglementar nr. 2003/0913,

arătându-se că titlul modelelor industriale este „Papiote de

ață multicoloră și scul multicolor”. Prin aceeași

adresă s-a arătat că „noutatea aspectului estetic la aceste

modele

este coloritul aței în trepte și nu

forma papiotei sau a sculului”.

S.C.

A.O. S.A. și-a făcut aceleași apărări și în

fața primei instanțe, iar prin motivele de apel a criticat

sentința pentru că judecătorul nu a ținut cont de faptul

că „noutatea nu rezultă din absența unor anteriorități,

ci din existența unor particularități care disting o

anumită formă de formele anterior cunoscute. În cazul nostru aceste

particularități sunt conferite de coloritul în trepte al aței,

combinația mai multor culori pe segmente cu lungimi diferite care individualizează

produsul și permit personalizarea și orientarea alegerii

consumatorului potrivit gustului său

”.

Așadar,

aspectul pe care trebuia să-l analizeze instanța superioară de

fond, pentru a aprecia dacă sunt îndeplinite condițiile

noutății și individualității care să justifice

admiterea cererii de înregistrare a modelului solicitat de pârâtă, viza

coloritul aței și o anumită combinație care ar fi

diferențiat produsul

său de altele realizate de alți

producători.

Instanța

de apel a ajuns la concluzia că ceea ce diferențiază modelele

pârâtei de alte modele ale reclamantei este

forma tronconică a suportului papiotei și forma tronconică a

papiotei, contrazicând-o chiar pe pârâtă care în documentația

depusă la OSIM a susținut că noutatea este dată de coloritul

aței în trepte „și nu de forma papiotei sau a sculului”.

Pentru a fi nou, în

sensul art. 6 alin.(2) din Legea nr. 129/1992, este necesar ca niciun desen sau

model identic cu cel a cărui înregistrare se cere să nu fi fost

făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau,

dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate.

Prima

instanță a reținut că revistele de specialitate în care au

fost expuse modelele reclamantei au dată certă anterioară

depozitului reglementar al pârâtei. Acest aspect nu a format obiect de

critică în apel, motiv pentru care a intrat în puterea lucrului judecat

și nu mai are a fi analizat în etapa recursului.

Cât privește

cerința caracterului individual, prima instanță și

judecătorul opiniei separate au apreciat corect că elementul de noutate

invocat de S.C. A.O. S.A. nu reprezintă decât un detaliu nesemnificativ,

așa cum este definit de art. 2 lit. f din Legea nr. 129/1992 - acel

element grafic sau de formă, care nu determină caracterul individual

al desenului sau modelului.

Conform art. 6 alin.(4)

din lege, se consideră că un desen sau model are caracter individual

dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat

este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice

desen sau model făcut public înaintea datei de depunere a cererii de

înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei

de prioritate.

Coloritul în trepte al

aței, combinația mai multor culori pe segmente cu lungimi diferite nu

constituie un element important care să determine o „impresie

globală” diferită de cea produsă de modelele opuse de

reclamantă ca anteriorități. Și modelele reclamantei au ca

trăsături caracteristice ața multicoloră,

înfășurarea oblică, coloritul în trepte.

Având în vedere cele

mai sus arătate, Înalta Curte a apreciat că instanța

de apel, în opinie majoritară, a

interpretat greșit prevederile art. 2 lit. f și art. 6 alin.(1)-(2)

și alin.(4) din Legea nr. 129/1992, motiv pentru care criticile formulate

întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

În temeiul art. 312

alin.(1) și alin.(3) C.proc.civ., recursul a fost admis și

hotărârea recurată a fost modificată în sensul că a fost

respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței

Tribunalului București, cu consecința rămânerii irevocabile a

sentinței.