ÎCCJ, decizie (scj.ro #81617)

Acțiune în anularea certificatului de înregistrare a unor modele industriale. Elementele analizei anteriorității distructivă de noutate.

Cuprins pe materii :

Dreptul proprietății intelectuale. Desene și modele industriale.

Index alfabetic :

model industrial

-

anterioritate

-

noutate

Legea nr. 129/1992

În analiza anteriorității distructive de noutate a unor modele industriale, în cadrul cerinței noutății, instanța nu este ținută de (sau numai de) dreptul invocat de partea reclamantă, ci de orice probă care poate susține lipsa condiției de registrabilitate - textul legal nefăcând nicio distincție în acest sens. Pe de altă parte, anterioritatea distructivă de noutate se apreciază în raport cu desenul sau modelul industrial reclamat ca fiind înregistrat nelegal.

Secția I civilă, decizia nr. 9

din 15 ianuarie 2013

Prin decizia civilă nr.55A din data de 29 martie 2012, Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale a respins apelurile formulate de pârâta SC S. SRL și reclamanta SC T.C. SRL împotriva sentinței civile nr. 1077 din 08.06.2011 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a civilă în contradictoriu cu intimatul - pârât Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, ca nefondate.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut următoarele:

Prin cererea formulată, reclamanta S.C. T.C. S.R.L. a solicitat anularea certificatului de înregistrare modele industriale cu nr. 017900 din 29.10.2007, depozit național reglementar din data de 30.05.2006, cu denumirea „Scări interioare", titular S.C. S. S.R.L., și obligarea OSIM să publice în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Desene și Modele Industriale hotărârea ce se va pronunța.

Printr-o precizare ulterioară, reclamanta a invocat dispozițiile art. 2 din Legea nr.129/1992, privind înțelesul unor termeni și dispozițiilor art. 9, privind noutatea și caracterul individual.

SC S. SA a formulat cerere de intervenție în interes propriu în contradictoriu cu reclamanta și OSIM, în temeiul dispozițiilor art. 49 alin.(l) și urm.

C.pr.civ., solicitând

anularea certificatului de înregistrare nr. 011903 din 29.08.2001 obținut pe baza depozitului național reglementar din 28.02.2004, obligarea OSIM la radierea din Registrul Național DMI a modelelor din certificatul menționat.

Tribunalul a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu și, apreciind că judecarea cererii principale ar fi întârziată prin judecarea odată cu cererea de intervenție, a dispus, în baza art. 55 C.pr.civ., disjungerea acestei din urmă cereri și judecarea în dosar separat.

Prin sentința civilă nr. 1077 din 08.06.2011 a fost admisă în parte cererea formulată și precizată de reclamanta SC T.C. SRL, dispunându-se anularea parțială a certificatului DMI nr. 017900/2007 al pârâtei, cu denumirea „scări interioare", cu privire la modelele 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 14, 18, 19, 20, 24 și 26 ; publicarea hotărârii irevocabile în BOPI - secțiunea DMI, de către OSIM ; respingerea cererii de anulare a certificatului DMI cu privire la modelul nr. 6, ca neîntemeiată.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanta a solicitat anularea parțială a certificatului de înregistrare DMI nr. 017900 din data de 29.10.2007, obținut de pârâtă cu denumirea „Scări interioare", respectiv cu privire la modelele 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 24 și 26, solicitare în susținerea căreia aceasta a invocat neîndeplinirea condiției legale referitoare la noutate, condiție prevăzută în art. 6 din legea 129/1992.

Potrivit dosarului depus de OSIM, pârâta SC S. SRL a depus cererea de înregistrare a DMI „scări interioare" sub nr. F/0335, solicitând protecția a 37 desene/modele, fiind constituit depozitul național reglementar din 30.05.2006. În urma examinării cererii, prin hotărârea nr. 19748 din 29.10.2007, Comisia de examinare desene și modele industriale a admis, în parte, un număr de 27 modele industriale din depozitul menționat, fiind eliberat certificatul nr. 017900 cu titlul „Scări interioare" .

Reclamanta, la rândul său, a obținut certificatul de înregistrare DMI, cu denumirea „Scări", nr. 013088/2003, pentru 3 modele industriale, precum și certificatul de înregistrare DMI, cu nr. 011903/2002, pentru 11 modele industriale.

Potrivit definiției date la art. 2 din Legea nr.129/1992, prin desen sau model se înțelege aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 129/1992, „un desen sau un model industrial este nou dacă, anterior datei de constituire a depozitului reglementar al cererii sau al priorității recunoscute, nu a mai fost făcut public, în țară și în străinătate, pentru aceeași categorie de produse." De asemenea, conform dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 129/1992, „se consideră că un desen sau model industrial are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model industrial făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare." Această condiție este o consecință a împrejurării că modelul sau desenul industrial implică o activitate intelectuală creativă și trebuie să reprezinte, în fapt, aspectul nou al unui produs. Modelul industrial reprezintă combinația tuturor caracteristicilor de ordin estetic (linii, contururi, culori, formă, textură, ornamentație) ce țin de aspectul exterior al produsului, cu excluderea oricăror caracteristici sau detalii tehnice.

Reclamanta a susținut lipsa noutății modelelor industriale din certificatul pârâtei, respectivele modele fiind analizate și comparate prin raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea proprietate industrială, în raport de certificatele de înregistrare și de înscrisurile depuse la dosar, un al doilea obiectiv fiind identificarea documentelor distructive de noutate.

În baza documentelor puse la dispoziția expertului, expertul a stabilit următoarele:

Modelul 1 din certificatul 017900 al pârâtei este format din scara 1/2 turnantă, cu structura de susținere, treptele fiind sub forma unei plăci dreptunghiulare, cu balustrada formată din baluștri și mâna curentă, nefiind identificat vreun document opozabil, astfel încât acest model îndeplinește condiția noutății.

Modelul 2 și 3 au fost anulate prin decizia nr. 224A din 12.10.2010 a Curții de Apel București.

Modelul 4 din certificatul pârâtei - scară dreaptă formată din două laterale tăiate sub forma unor dinți de ferăstrău, tăietura formând un unghi de 90 de grade, având o latură orizontală pe care se fixează treapta care este sub formă rectangulară - este identic cu modelul Bretagne din pliantul S. SA din 08/2002, neîndeplinind condiția noutății.

Modelul 5 din certificatul pârâtei - scară cu palier de odihnă, formată din două scări drepte formate din două laterale tăiate sub forma unor dinți de fierăstrău, formând un unghi de 90 de grade, iar marginea exterioară a treptei este sub forma unui arc de cerc. Cele două scări drepte sunt unite între ele prin intermediul unui palier sub forma unui pătrat sprijinit pe 4 picioare sub formă paralelipipedică - nefiind identificat nici un model identic sau asemănător cu acesta.

Modelul 6 - scară formată din două rame laterale sub formă de paralelogram, treptele sub formă dreptunghiulară sunt încastrate în ramă cu patru elemente și prezintă niște ambutisări, forma acestora nefiind clară, la partea superioară scara prezintă un element de cuplare de formă dreptunghiulară - existând diferențe între acest model și modelul 1 din DMI 011903 al reclamantei.

Modelul 7 - scară formată din două laterale în care sunt încastrate treptele de formă paralelipipedică, iar pe una din laterale se poate monta balustrada din două elemente verticale cu secțiune pătrată și mai mulți baluștri verticali echidistanți - este identic cu modelul Jura din catalogul Sogem din 2000, neîndeplinind condiția noutății.

Modelul 8 - scară formată din două laterale în care sunt încastrate treptele de formă paralelipipedică cu turnantă din 3 trepte, pe una din laterale se poate monta balustrada din două elemente verticale cu secțiune pătrată și mai mulți baluștri verticali echidistanți - fiind identic cu modelul Cottage și Cardiff 2000, deci nu îndeplinește condiția noutății.

Modelul 9 - scară formată din două laterale în care sunt încastrate treptele de formă paralelipipedică cu turnantă din 3 trepte, pe una din laterale se poate monta balustrada din două elemente verticale cu secțiune pătrată și mai mulți baluștri verticali echidistanți - este identic cu modelul Savoie din pliantul Sogem 08/2002, deci nu îndeplinește condiția noutății.

Modelul 10 și modelul 12 - scară tradițională formată din două laterale în care sunt încastrate treptele de formă paralelipipedică - sunt identice cu modelul Cottage din 2000 și Premium din 1997, neîndeplinind condiția noutății.

Modelul 11 și modelul 13, forma asemănătoare cu modelul 8 și modelul 9, nu îndeplinesc condiția noutății.

Modelul 14 - scară elicoidală cu un ax central cilindric cu trepte sub formă de petale de forma trapezoidală care pe una din laturi aproape de ax prezintă o concavitate iar pe cealaltă latură spre exterior prezintă o altă concavitate, așezarea treptelor alternând, iar balustrada este alcătuiră din elemente sub forma literei F rotit cu 90 de grade în sensul acelor de ceasornic, prinse unul după altul, decalate cu înălțimea dintre trepte - este identic cu modelul Mercure din 2000, catalogul Sogem, nefiind îndeplinită condiția noutății.

Modelul 15 a fost anulat prin decizia 224A din 12.10.2010 a Curții de Apel București.

Modelele 16 și 17- scară elicoidală cu un ax central cilindric cu trepte sub formă de petale de forma trapezoidală care pe una din laturi aproape de ax prezintă o concavitate iar pe cealaltă latură spre exterior prezintă o altă concavitate, așezarea treptelor alternând, iar balustrada este alcătuiră din elemente sub forma de baston prinse unul după altul, decalate cu înălțimea dintre trepte - sunt identice cu modelul 8 din DMI 011903, identice cu modelul Saturne din 2000, neîndeplinind condiția noutății.

Modelul 18 - scară cu structură de susținere, reglabilă individual pentru fiecare treaptă, cu trepte de formă poligonală, rezultată prin decuparea unei pătrimi dintr-un paralelipiped, așezarea treptelor cu decuparea în stânga sau în dreapta alternează, iar balustrada este alcătuită din elemente de tip baston prinse unul după altul - este identic cu modelul 11 din DMI 011903, identic cu modelul Mars al Sogem din 2000, fără balustrade, deci nu îndeplinește condiția noutății.

Modelul 19 - scară formată din două laterale de care sunt fixate treptele de formă trapezoidală, pe una din laturi putându-se monta balustrada formată din trei elemente verticale de care sunt fixate alte două elemente paralel cu laturile scării - este identic cu modelul Osaks al Sogem din 2000 și nu îndeplinește condiția noutății.

Modelul 20 - scară formată din două laterale de care sunt fixate treptele de formă trapezoidală, pe una din laturi putându-se monta balustrada formată din trei elemente verticale de care sunt fixate alte două elemente paralel cu laturile scării, este identic cu modelul Tokyo al Sogem 02000, deci nu este nou.

Modelele 21, 22 și 23 au fost anulate prin decizia 224A din 12.10.2010 a Curții de Apel București.

Modelul 24 - scară elicoidală cu treptele de formă triunghiulară, fixate pe un ax cilindric, iar ultima treaptă având o formă triunghiulară, balustrada formată din elemente de tip baston combinată cu elemente liniare verticale, prinse unul după altul iar pe ultima treaptă un panou format din 7 bare verticale unit cu o bară orizontală - este identic cu modelul Helios 2000, deci nu este nou.

Modelul 25 - scară elicoidală cu un ax central cilindric având treptele de formă triunghiulară iar ultima treaptă având forma unui pătrat, balustrada parapet cu doi stâlpi și balustradă pentru palier este identic cu modelul Square Wood Sogem 2002, deci nu este nou.

Modelul 26 - scară elicoidală cu trepte triunghiulare fixate de un ax central, ultima treaptă sub formă de triunghi, balustrada formată din elemente tip baston combinate cu elemente liniare verticale, prinse unul de altul, decalate cu înălțimea dintre trepte - identic cu modelul Uranus Sogem 2002, deci nu este nou.

În raport de concluziile expertizei, expuse în cele ce preced, prima instanță a reținut că reclamanta a solicitat anularea modelelor nr. 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 24 și 26, prin cererea de chemare în judecată inițială și cererea precizată, expertiza stabilind că nu îndeplinesc condiția noutății modelele din certificatul pârâtei SC S. SRL cu nr. 017900: 4 (a cărui anulare nu s-a solicitat), 1, 8, 9, 10,11,12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 24, 25 ( a cărui anulare nu s-a solicitat) și 26.

În consecință, având în vedere că pentru modelul 6 solicitat la anulare, nu s-a constatat lipsa noutății, a fost admisă în parte cererea precizată, dispunându-se anularea parțială a certificatului DMI 017900 al pârâtei SC S. cu denumirea „Scări interioare", cu privire la modelele 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 18, 19, 20, 24 și 26, respingându-se cererea cu privire la anularea modelului 6 din același certificat, ca neîntemeiată.

S-a dispus totodată publicarea hotărârii irevocabile de către OSIM în Buletinul de Proprietate Industrială - Secțiunea Modele și Desene Industriale.

În analiza apelului formulat împotriva sentinței primei instanțe de titulara certificatului anulat în parte, instanța a reținut următoarele:

1

din C.pr.civ. - apelanta pârâtă nu expune vreo critică concretă la adresa considerentelor care sprijină această soluție a instanței de fond, ci se limitează la a relua argumentele prin care această excepție a fost susținută la judecata cauzei în fond.

Apelul este o cale de atac ordinară în cadrul căreia, potrivit cu exigențele art. 295 alin. (1) coroborat cu art. 129 alin. ultim din C.pr.civ., se realizează un control judiciar relativ la legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, iar nu o nouă judecată a cererilor și apărărilor formulate de părți în etapa procesuală anterioară, în aceleași coordonate în care ele au făcut obiect al evaluării primei instanțe.

Astfel, în condițiile în care apelanta pârâtă nu aduce vreo critică aptă a permite instanței de apel să evalueze legalitatea și/sau temeinicia raționamentului ce a stat la baza soluției adoptate de prima instanță - de respingere a excepției nulității actelor de procedură - nu există suportul necesar evaluării legalității și/sau temeiniciei soluției de respingere a menționatei excepții.

Aceeași este situația și în ce privește apărarea (susținută în fața primei instanțe), potrivit cu care a fost încălcat principiul contradictorialității, în absența unei citări realizate în acord cu dispozițiile procedurale menționate.

Pentru a respinge menționatele apărări formulate de pârâtă, prima instanță a reținut - astfel cum reiese din încheierea de ședință din data de 09.02.2011 - pe de o parte, că reprezentantul părții a confirmat împrejurarea că a fost primit certificatul de înregistrare a modelului industrial a cărui anulare se solicită chiar la adresa la care s-a realizat citarea pretins nelegală, comunicarea (de către OSIM) respectivului certificat având loc la data de 04.07.2008, iar pe de altă parte că delegația apărătorului pârâtei depusă în dosar reflectă faptul că partea avea cunoștință de existența dosarului. De asemenea, pârâta a participat la lucrările premergătoare întocmirii raportului de expertiză.

Aceste constatări ale instanței de fond sunt fundamentate pe probatoriul existent în dosarul cauzei.

Potrivit art. 105 alin.(2) din C.pr.civ., actele de procedură îndeplinite cu neobservarea formelor legale „se vor declara nule numai dacă prin acestea s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor". Or, în speță, deși neregularitățile procedurale invocate de pârâta apelantă fac obiect al unor reglementări ce consacră nulitatea expresă a actelor de procedură îndeplinite în acest mod, consecința fiind aceea că partea este exonerată de obligația de a face dovada vătămării suferite ca urmare a actelor de procedură astfel îndeplinite, în lumina prevederilor art. 105 alin. (2) din C.pr.civ., se impunea a fi justificată și condiția ca vătămarea suferită să nu fi putut fi înlăturată în alt mod decât prin anularea lor.

Nu numai că pârâta apelantă nu a formulat susțineri de natură a justifica îndeplinirea acestei din urmă condiții, dar, astfel cum în mod judicios a constatat prima instanță, partea a întreprins demersuri pentru angajarea unui avocat și studierea - prin avocatul angajat - a pieselor dosarului încă din data de 13.10.2009, anterior momentului procesual al discutării probatoriului, ceea ce reflectă faptul că în mod obiectiv avea cunoștință de existența litigiului, de stadiul procesual în care acesta se afla și de a-și exercita astfel drepturile procesuale.

Mai mult, partea a administrat și probe în derularea litigiului, înfățișând expertului înscrisuri ce au fost valorificate de acesta la întocmirea raportului de expertiză.

În raport de aceste considerente este corectă soluția instanței de fond de respingere a excepției nulității actelor de procedură ce au fost întocmite în cauză până la data de 19.11.2010 - nefiind îndeplinite condițiile cerute cumulativ prin dispozițiile art. 105 alin. (2) din C.pr.civ. spre a opera o atare sancțiune procedurală.

Apărările formulate de pârâta apelantă în fața primei instanțe s-au limitat la cele 3 excepții invocate prin memoriile depuse la data de 10.11.2010 și respectiv 19.11.2010, respectiv excepțiile privind: perimarea cererii de chemare în judecată; nulitatea actelor de procedură și încălcarea principiului contradictorialității.

Or, în condițiile în care a formulat respectivele apărări, partea avea posibilitatea - și obligația, potrivit cu exigențele art. 129 alin. (1) coroborat cu art. 723 alin. (1) din C.pr.civ. - de a formula și apărările considerate adecvate cu privire la fondul pricinii, fiind astfel asigurate premise obiective pentru înlăturarea vătămării pretins suferite ca efect al neregularităților sesizate în privința procedurii de citare.

Nici împrejurarea că nu a fost respectat principiul contradictorialității până la îndeplinirea, de către apelanta pârâtă, a menționatului act procedural nu poate conduce la anularea actelor de procedură efectuate în precedent, nefiind dovedită vătămarea pretins suferită.

Cum condițiile privind noutatea și caracterul individual - instituite prin art. 6 alin. (1) din Legea nr.129/1992 - se cer a fi cumulativ întrunite pentru registrabilitatea unui desen și/sau model industrial, absența oricăreia dintre acestea atrage fie respingerea cererii de înregistrare, fie anularea înregistrării, potrivit cu prevederile art. 22 alin. (3) coroborat cu art. 42 din menționatul act normativ. Astfel, constatarea potrivit cu care respectivele modele industriale înregistrate nu îndeplineau condiția noutății, a fost îndestulătoare spre a fi făcută aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. (3) lit. a) coroborat cu art. 42 din Legea nr.129/1992, nefiind relevant faptul că aceleași modele industriale îndeplinesc - potrivit cu susținerile apelantei pârâte - cea de-a doua condiție, de a avea caracter individual. În consecință, fără temei se reproșează primei instanțe că nu a procedat la analiza modelelor în discuție prin prisma Regulii nr. 5 alin. 6 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.129/1992 (care se referă la faptul că pentru aprecierea caracterului individual se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial).

3.

Este lipsită de temei critica în sensul că prima instanță și-ar fi fundamentat soluția numai pe concluziile raportului de expertiză, și că nu ar fi avut în vedere întregul probatoriu administrat în derularea litigiului.

Expertiza judiciară, fără a fi o probă absolută în proces, este totuși o probă științifică a cărei forță probantă poate fi înlăturată numai în baza unor probe contrare pertinente.

Dincolo de faptul că apelanta pârâtă, în formularea menționatei critici, se limitează la a face o referire generică la „întregul probatoriu administrat", și nu evidențiază vreun element probator din dosar ce ar fi apt a conduce la o concluzie contrară celei reținute de instanță pe baza raportului de expertiză, expertul desemnat în cauză a avut în vedere și înscrisurile pe care chiar pârâta, prin apărător, i le-a pus la dispoziție, aceste înscrisuri numărându-se printre documentele reținute ca fiind distructive de noutate pentru modelele industriale înregistrate.

Anterioritatea acestor documente distructive de noutate este necontestată, iar noutatea unui desen sau model industrial se evaluează - în lumina prevederilor art. 6 alin. (2) și (3) coroborat cu art. 7 din Legea nr.129/1992 - la nivel global.

Ținând seama de faptul că instanța, valorificând concluziile raportului de expertiză astfel întocmit, a dat eficiență atât documentelor înfățișate de reclamantă, cât și celor ce i-au fost puse la dispoziție de pârâtă în evaluarea pe care a făcut-o relativ la condiția noutății analizată, apare ca fiind vădit nefondată critica adusă de apelanta pârâtă sentinței apelate, în sensul că soluția pronunțată prin aceasta nu ar fi fundamentată pe ansamblul probelor ce au fost administrate în cauză.

4.

S-a criticat sentința atacată în sensul că instanța „nu a surprins în mod corect elementele de diferențiere ale modelelor de scări ce au făcut obiectul cererii", fără a concretiza însă elementele de diferențiere avute în vedere prin formularea acestei critici.

Or, în absența unor repere concrete de natură a permite identificarea „elementelor de diferențiere" la care apelanta s-a referit în acest mod, ținând seama și de faptul că limitele devoluțiunii în calea de atac a apelului sunt date - potrivit cu dispozițiile art. 295 din C.pr.civ. - de criticile formulate de apelant, Curtea a constatat că lipsește suportul critic necesar realizării unui control judiciar sub acest aspect.

Susținând registrabilitatea modelelor nr. 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 24 și 26, apelanta pârâtă evidențiază diferențe existente între acestea și modele care se regăsesc în Certificatul DMI deținut de reclamanta apelantă, însă face abstracție de existența anteriorităților distructive de noutate relevate de înscrisurile depuse în cadrul probatoriului administrat în derularea litigiului, anteriorități ce nu pot fi ignorate de instanță atâta vreme cât ele au fost depuse de părți și, astfel, constituie probe câștigate cauzei.

În ce privește apelul incident declarat de apelanta reclamantă, Curtea a confirmat concluzia primei instanțe, în sensul că modelul nr. 6 din certificatul DMI al cărei titular este societatea pârâtă îndeplinește condiția noutății, în raport de coordonatele în care aceasta a fost investită (prin cererea de chemare în judecată) să evalueze respectiva condiție de registrabilitate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. S. SRL, criticând-o pentru următoarele motive:

1.

În mod nelegal a fost respins motivul de apel referitor la nelegala citare, hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 89 alin. (1) și art. 105 alin. (2) teza a II a C.proc.civ.

Potrivit dispozițiile art. 89 alin.(1) C.proc.civ., citația, sub pedeapsa nulității, va fi înmânată părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată. In

condițiile în care nulitatea este expresă, vătămarea se prezumă potrivit art. 105

alin. (2) C.proc.civ, astfel încât partea care nu a primit citația cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată, este scutită de obligația de a proba vătămarea.

Pe cale de consecință, faptul că certificatul de înregistrare a modelului industrial în speță a fost comunicat la data de 4.07.2008, cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 17.10.2008, deși începând cu data de 28 ianuarie 2008 sediul era într-un alt județ, confirmă apărarea formulată.

Dispozițiile art. 92

1

C.proc.civ. arătă că o comunicare a citației și a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afișare în cazul persoanelor juridice, reținând că textul trebuie interpretat în sensul că procedura de citare este legal îndeplinită dacă la termen se constată că la momentul comunicării citației nu a fost nici o persoană la sediul acestora sau s-a refuzat primirea. Or, în speță citarea s-a făcut la un sediu inexistent din mun. Botoșani, în loc de mun. Fălticeni - s-a avut în vedere data emiterii primei citații.

Practic, prin raportare la dispozițiile art. 114

1

alin. (2) rap. la art. 103 alin. (

1) C.proc.civ. au fost împiedicați să exercite dreptul la apărare, prin decăderea din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții, altele decât cele de ordine publică, fiind lipsit de relevanță faptul că au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.

În mod greșit a fost respins și motivul de apel referitor la încălcarea principiului contradictorialității.

Caracterul imperativ al normelor înscrise în art. 85 trebuie înțeles în sensul că instanța nu poate lua nici o măsură decât dacă părțile sunt legal citate sau prezente. Aceste dispoziții sunt de natură să asigure respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare.

2.

Ambele hotărâri au fost date cu aplicarea greșită a legii.

Conform art. 6 alin. (4) din Legea nr.129/1992, se consideră că un desen sau model are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat, este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate.

Cât privește cerința caracterului individual, ceea ce oferă caracter individual modelelor de scări, care în alt domeniu ar putea fi considerate nesemnificative, sunt elementele ce compun scara în sine, limitarea de formă fiind dată de înlănțuirea de trepte și dispunerea lor ascendentă. Forma treptelor, distanța de dispunere și modul lor de încastrare, forma balustradei și modalitatea de prindere sunt tot atâtea elemente de diferențiere.

3.

Instanțele anterioare au greșit în momentul în care s-au raportat exclusiv la concluziile raportului de expertiză, care a expertizat modelele de scări a căror excludere de la protecție s-a cerut doar în raport de înscrisurile depuse de apelantă - cataloage Sogem și reviste de specialitate - și nu a procedat la analiza comparativă a modelelor înregistrate de SC S. S.R.L. și cele înregistrate de T.C. S.R.L.

Modelele aparținând S. SRL nu reprezintă anteriorități distructive de noutate pentru pârât - recurentă, ci pentru reclamanta - intimată.

Instanța de apel se contrazice și reține că nu au indicat repere concrete de natură a permite identificarea elementelor de diferențiere, reținând ulterior că apelanta - pârâtă evidențiază diferențele existente.

4.

Referitor atât la caracterul individual, cât și la anterioritatea prevăzută de art. 6 alin. (2) și (3) coroborat cu art. 7 din Legea nr. 129/1992:

Modelul 7 din DM1 017900 nu este identic cu modelul 5 din DM1 011903 pentru că îi lipsește balustrada și mai mulți baluștri verticali echidistanți și nu este identic cu modelul Jura din 2000.

Modelul 8 din DM1 017900 nu este identic cu modelul 3 și 4 din DM1 011903, întrucât acestui model îi lipsește balustrada și este diferit față de modelul Cottage. Identitate există doar între modelele 3 și 4 din DMI 011903 și modelele Cottage și Cardiff din 2000, neputând fi opusă anterioritatea.

Modelul 9 din DMI 017900 nu este identic cu modelul 3 și 4 din DMI 011903, întrucât poziția de prindere a stâlpului principal diferă, iar baluștrii sunt fixați în interiorul lateralelor ce încastrează treptele, spre deosebire de modelele reclamantei.

Modelele 10 și 12 DMI 017900 diferă în mod evident de modelul nr. 1 din DMI 011903, atât prin lipsa balustradei în cazul primelor 2 modele, cât și prin forma treptelor și a lateralelor ce încastrează treptele și este diferit de modelele presupus distructive de anterioritate.

Modelele 11 și 13 din DMI 017900 nu sunt identice cu modelele 3 și 4 din DMI 011903, întrucât în cazul primelor nu există balustradă, iar forma treptelor diferă.

Modelul 14 din DMI 017900 diferă de modelul 8 din DMI 011903 prin balustradă și este diferit de modelul Mercure din 2000.

Modelele 16 și 17 din DMI 017900 diferă de modelul nr. 8 din DMI 011903 prin forma treptelor și sunt diferite de modelul Saturne din 2000.

Modelul 18 din DMI 017900 diferă de modelul 11 din DMI 011903 prin forma treptelor (sunt doar asemănătoare) și diferă balustrada. Totodată, diferă de modelul Mars al Sogem din 2000.

Modelul 19-DMI 017900 este diferit de modelul 2 din DMI 011903 și este diferit de modelul Osaka din 2000, neputând fi opusă anterioritatea.

Modelul 20 îndeplinește condițiile de registrabilitate. Forma asemănătoare, dar diferită a treptelor și lipsa balustradei reprezintă elemente clare de distinctivitate.

Modelul 24 nu a fost analizat comparativ cu nici unul din modelele înregistrate de reclamantă.

Modelul 26 din DMI 017900 nu este identic cu modelul 2 DMI 013088 și cu modelul Uranus aparținând S. SRL, în condițiile în care elementele de tip baston combinate cu elemente liniare verticale ce compun modelul de scară în ansamblul ei, comparativ cu panoul cu perforații așezate pe câte două coloane cu câte două rânduri, contribuie în mod hotărâtor la impresia globală diferită.

Analizând decizia de apel în raport de criticile formulate, Înalta Curte a constatat că recursul este nefondat, în considerarea argumentelor ce succed:

Instanța de apel a reținut însă că nu este îndeplinită cerința care impune ca vătămarea produsă să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului procedural.

Această cerință a fost justificată de către recurentă prin critica referitoare la nerespectarea principiului contradictorialității, în sensul că au fost împiedicați să exercite dreptul la apărare, prin decăderea din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții, altele decât cele de ordine publică.

Acest aspect nu justifică însă aplicarea sancțiunii procedurale solicitată, atât timp partea a avut posibilitatea să-și formuleze apărările pe care le considera necesare atât ulterior formulării cererii în nulitate, cât și în fața instanței de apel.

Pârâtul-recurent nu a formulat însă critici care vizeze nelegalitatea modul de dispunere asupra motivului aferent de apel, așa cum impune art. 302

1

alin. (1) lit. c) C.proc.civ.

Instanța a reținut că cerințele prevăzute de lege pentru registrabilitate sunt cumulative, ceea ce înseamnă că lipsa uneia dintre acestea este suficientă - cu referire expresă la cea a noutății.

3.

Sub aspectul comparării necesare în analiza anteriorităților distructive de noutate, se reclamă de către pârât faptul c,ă în pronunțarea soluției instanțele s-au raportat exclusiv la concluziile raportului de expertiză, care a expertizat modelele de scări a căror excludere de la protecție s-a cerut doar în raport de înscrisurile depuse de apelantă - cataloage Sogem și reviste de specialitate - și nu a procedat la analiza comparativă a modelelor înregistrate de S. S.R.L. și cele înregistrate de T.C. S.R.L.

În analiza unor astfel de anteriorități, în cadrul cerinței noutății, instanța nu este ținută de (sau numai de) dreptul invocat de reclamantă, ci de orice probă care poate susține lipsa condiției de registrabilitate - textul legal nefăcând nicio distincție în acest sens.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 129/1992, în forma în vigoare la data înregistrării, un desen sau un model industrial este nou dacă, anterior datei de constituire a depozitului reglementar al cererii sau al priorității recunoscute, nu a mai fost făcut public, în țară și în străinătate, pentru aceeași categorie de produse.

Pe de altă parte, anterioritatea distructivă de noutate se apreciază în raport cu desenul sau modelul industrial reclamat ca fiind înregistrat nelegal - față de critica în sensul că modelele aparținând S. SRL nu reprezintă anteriorități distructive de noutate pentru pârâta - recurentă, ci pentru reclamanta - intimată T.C. S.R.L.

4.

În analiza criticii privind elementele de diferențiere instanța de apel nu se contrazice, pentru a fi atrasă în cauză incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.7 C.proc.civ..

Aceasta întrucât s-a reținut că sunt evidențiate diferențe existente față de modelele care se regăsesc în certificatul DMI deținut de reclamanta apelantă, subliniindu-se totodată că se face abstracție de existența anteriorităților distructive de noutate relevate de înscrisurile depuse în cadrul probatoriului administrat în derularea litigiului - ceea ce înseamnă că certificatul deținut de reclamantă nu este singurul și suficient reținut în anularea modelelor, astfel cum s-a dispus.

Acest considerent este pe deplin justificat în condițiile în care, atunci când a reținut o anterioritate, cu referire la certificatul deținut de reclamanta-intimată, instanța a mai făcut trimitere și la altele asemenea, astfel: modelele 16 și 17 sunt identice cu modelul 8 din DMI 011903 și modelul Saturne din 2000, în vreme ce modelul 18 este identic cu modelul 11 din DMI 011903 și modelul Mars al Sogem din 2000.

Sub aspectul elementelor de diferențiere, pe lângă faptul că în apel critica nu a satisfăcut cerințele procedurale, aspect reținut de instanța de apel și necriticat în recurs, analiza solicitată în finalul recursului pune în discuție chestiuni de fapt, care exced controlului judiciar pe calea recursului, din perspectiva dispozițiilor art. 304 C.proc.civ.

Constatând, prin urmare, că nu sunt fondate criticile formulate, Înalta Curte urmează să facă aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.proc.civ. și să dispună în consecință.