ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2040/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 6 februarie 2008, M.A.D.R. a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 323 a Curții de Apel Craiova, solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței recurate. În motivarea recursului, se susține că sentința a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, invocându-se art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Sub acest aspect se invocă nerespectarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 80 și art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, considerându-se că acțiunea de chemare în judecată este inadmisibilă neefectuându-se de reclamantul T.A.

procedura prealabilă administrativă. S-a mai susținut printr-un al doilea motiv de recurs că în mod greșit instanța de fond a admis contestația formulată de reclamant și în consecință, a anulat Ordinul nr. 252 din 11 iulie 2007 prin care reclamantul era sancționat disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de 3 luni de la emiterea ordinului, întrucât petentul s-a făcut vinovat de încălcarea normelor de conduită profesională și atitudine sfidătoare față de conducătorul instituției. Din actele cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința nr. 323 din 3 decembrie 2007, Curtea de Apel Craiova a admis contestația formulată de reclamantul T.A., director executiv adjunct al D.A.D.R.

Gorj în contradictoriu cu M.A.D.R. S-a anulat Ordinul nr. 252 din 11 iulie 2007 emis de M.A.D.R. Hotărârea atacată este legală și temeinică, astfel încât recursul declarat în cauză va fi respins conform art. 312 C. proc. civ. În mod corect instanța de fond a reținut că reclamantul este funcționar public astfel încât legea specială derogatorie de la Legea nr. 554/2004 sub aspectul plângerii prealabile administrative este Legea nr. 188/1999. Legea privind statutul funcționarului public (Legea nr. 188/1999) fiind o lege specială și deci, aplicându-se cu prioritate față de dreptul comun care în speță, este art. 7 din Legea nr. 554/2004 și neprevăzând procedura prealabilă administrativă pentru funcționarii publici, în mod corect instanța de fond a respins excepția inadmisibilității acțiunii prin neefectuarea procedurii prealabile administrative de către funcționarul public.

Cât privește fondul cauzei, instanța de fond a analizat toate aspectele cauzei, reținând că obligația întocmirii raportului scris și a programului de activitate s-a născut la 9 martie 2007, aceste înscrisuri urmând a fi depuse în ziua de vineri din prima săptămână din lună. Deci, imputația adusă reclamantului că nu ar fi depus aceste informări este neîntemeiată. Cât privește imputarea că reclamantul ar fi trebuit să depună un înscris de activitate săptămânal este de asemenea neîntemeiată, cum corect a reținut instanța de fond, întrucât potrivit pct. 1 din Dispoziția de Serviciu nr. 1681 din 9 martie 2007 reclamantului îi revenea obligația de informare săptămânală doar verbal nu scris.

Cât privește imputarea faptei disciplinare reținută în sarcina reclamantului, prin ordinul nr. 252 din 11 iulie 2007 privind refuzul acestuia de a participa la ședințele operative din datele de 9 martie 2007 și 16 martie 2007, în mod corect instanța de fond a înlăturat imputarea faptelor. Astfel, la ședința din 9 martie 2007, așa cum se precizează în referatul întocmit în dosarul nr. 43 din 22 martie 2007 de Comisia de disciplină reclamantul a fost prezent. Cât privește ședința din 16 martie 2007, petentul a făcut dovada cu ordinul de deplasare nr. 131 din 15 martie 2007 a imposibilității prezentării sale. Rezultă deci, că aceste 3 imputări făcute reclamantului - intimat în cauză, au fost abuzive astfel încât în mod corect instanța de fond a anulat actul administrativ atacat în cauză.

Hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul declarat va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.A.D.R. împotriva sentinței nr. 323 din 3 decembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 mai 2008.