ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1607/2009

Deliberând asupra recursului, se reține: Prin sentința penală nr. 343/F din 22 decembrie 2008 Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis plângerea petentei M.A. împotriva rezoluției nr. 1909/II/2 din 10 decembrie 2007 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a desființat soluția organului de urmărire penală și a trimis cauza procurorului pentru a proceda la reconstituirea Dosarului nr. 13820/301/2005 (fost 10878/2005) al Judecătoriei Sector 3 București, conform dispozițiilor art. 508 și următ. C. pen. În termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a exercitat calea ordinară de atac a recursului criticând soluția primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât: - prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, N.D.

și-a exercitat corespunzător atribuțiile de serviciu; - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București nu este competent să efectueze procedura specială de reconstituire a Dosarului nr. 13820/301/2005 (10878/2005 ) al Judecătoriei Sector 3 București, în raport cu dispozițiile art. 510 C. proc. pen. - hotărârea primei instanțe nu se conformează dispozițiilor legale imperative ale art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., câtă vreme nu desființează și rezoluția nr. 262/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și nici nu menționează că se trimite cauza procurorului „ în vederea începerii urmăririi penale”. Examinând criticile în raport cu actele și lucrările cauzei, hotărârea atacată cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept – conform dispozițiilor art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen. – Înalta Curte constată că sunt întemeiate pentru motivele ce succed. Prin rezoluția nr. 11753/P/2004 din 7 iunie 2005 Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 București - în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. – a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul E.J. sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 214 C. pen. Prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 3 București, prin rezoluția nr. 1850/II/2 din 9 august 2005 a respins - în cadrul controlului intern instituit prin dispozițiile art. 275-278 C. proc. pen. - ca neîntemeiată plângerea petentei M.A. împotriva soluției procurorului. De asemenea, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus și neînceperea urmăririi penale față de membrii Consiliului de Administrație al CEC și E.J.

sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 276 din Legea nr. 31/1990 întrucât procurorul de caz nu se pronunțase prin soluția atacată. Împotriva rezoluției procurorului ierarhic superior, din nou petenta a formulat plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, criticând soluțiile pentru nemotivare și nenominalizarea tuturor membrilor Consiliului de Administrație CEC . Și această plângere a fost respinsă ca nefondată de către N.D., prin rezoluția nr. 2871/VIII/1 din 31 ianuarie 2007, mai ales că prin sentința civilă nr. 9744 din 29 iulie 2004 a secției a VI-a comerciale a Tribunalului București, cererea petentei, care cuprindea în esență aceleași fapte, fusese respinsă ca neîntemeiată.

Din nou, petenta a formulat plângere împotriva soluției prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul București care a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția nr. 341/II/2/14 martie 2007 de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Totodată s-a dispus efectuarea actelor premergătoare începerii urmăririi penale față de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., constând în aceea că legea nu i-ar fi permis acestuia să respingă plângerea împotriva rezoluției nr. 1850/II/2/2005 ci cel mult să dispună „ neînceperea urmăririi penale”.

S-a format un nou Dosar penal cu nr. 262/P/2007 în cadrul căruia s-a constat că prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, N.D., a soluționat plângerea împotriva rezoluției prim procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 3 București în concordanță cu prevederile art. 275-278 C. proc. pen., art. 63 alin. (3) și art. 65 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, acesta îndeplinindu-și legal atribuțiile de serviciu. Consecința a fost că prin rezoluția 262/P din 2 noiembrie 2007 – în baza art. 228 alin. (1) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. – s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de acesta sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Și împotriva acesteia petenta - în cadrul controlului intern instituit de dispozițiile art. 275-278 C. proc. pen. – formulează o nouă plângere, care prin rezoluția nr. 1909/II/2 din 10 decembrie 2007 a fost respinsă ca neîntemeiată de către procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. În temeiul art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., petenta s-a adresat instanței de fond solicitând admiterea plângerii - în baza art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. desființarea rezoluției nr. 1909/II/2/2007 în Dosarul nr. 262/P/2007 și trimiterea cauzei procurorului pentru începerea urmăririi penale împotriva procurorului N.D. întrucât: - rezoluția nu tratează punctual toate susținerile sale din plângerea soluționată pe calea controlului intern și ca atare ar fi lovită de nulitatea reglementată de art. 197 C. proc.

pen.; - rezoluția nu face dovada cercetării dispariției din gestiunea SC C. SA a sumei de 2.992.000 lei, prejudiciul petentei și vinovații de fapta respectivă; - nu s-a făcut dovada sesizării Parchetului General pentru cercetarea penală a procurorului G.S. pentru soluția sa. Curtea de Apel București a dispus atașarea Dosarului de urmărire penală nr. 11753/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 3 București și a Dosarului nr. 13820/301/2005 (nr. vechi 10878/2005) al Judecătoriei Sector 3 București constatându-se – în urma unei bogate corespondențe - că acest ultim dosar al instanței de judecată a dispărut. Față de dispozițiile art. 510 C. proc.

pen., aserțiunea Curții de Apel București din sentința penală nr. 343/F din 22 decembrie 2008 cu privire la aspectul că parchetul în general este competent să procedeze la reconstituirea dosarului pierdut este fără suport legal, din moment ce prin dispozitivul sentinței penale nr. 2295 din 2 noiembrie 2006 a Judecătoriei Sector 3 București sa dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Pe de altă parte, față de obiectul sesizării (plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen.) și norma imperativă a art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., sentința penală este nelegală, neîncadrându-se în prevederile acesteia, instanța de judecată instituind o „tertia lex”.

Și mai mult, textul normativ are în vedere soluția de netrimitere în judecată și nicidecum soluția adoptată în cadrul controlului intern instituit de art. 275-278 C. proc. pen., în același sens fiind și Decizia nr. 2446 din 7 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Oricum, soluția procurorului de caz G.S. adoptată în Dosarul penal nr. 262/P/2007 este legală și temeinică, verificarea efectuată de către N.D. – în cadrul controlului intern – a conformității cu legea și actele premergătoare ale cauzei a rezoluției prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 3 București, înscriindu-se strict în sarcinile sale de serviciu. Ca atare, soluția instanței de fond fiind nelegală și netemeinică, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc.

pen., recursul va fi admis, casată sentința atacată și rejudecând, plângerea va fi respinsă, ca nefondată, câtă vreme prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București nu și-a depășit atribuțiile de serviciu. Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva sentinței penale nr. 343/F din 22 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Casează sentința penală atacată și rejudecând respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționara M.A. împotriva rezoluției din 2 noiembrie 2007 dispusă în Dosarul nr. 262/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a rezoluției nr. 1909/II/2/2007 din 10 decembrie 2007 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, rezoluții pe care le menține. Obligă petiționara la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 aprilie 2009.