ÎCCJ, decizie (scj.ro #83887)

Plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată. Soluții Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Urmărirea penală.

Plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală Indice alfabetic: Drept procesual penal - plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată C. proc . pen ., art . 278, art . 278 1 În cazul în care plângerea întemeiată pe dispozițiile art . 278 C. proc . pen . a fost soluționată de procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe baza delegării dreptului de semnătură, în lipsa procurorului general din motive obiective, hotărârea prin care instanța - sesizată cu plângere împotriva rezoluției sau a ordonanței procurorului de netrimitere în judecată conform art . 278 1 C. proc . pen . - dispune trimiterea cauzei la parchet în vederea soluționării plângerii formulate în temeiul dispozițiilor art . 278 C. proc . pen . de către procurorul general al pachetului de pe lângă curtea de apel este nelegală, întrucât lipsa procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel din motive obiective nu poate împiedica exercitarea drepturilor prevăzute în art . 278 C. proc . pen . De asemenea, pentru a putea fi formulată o plângere în baza dispozițiilor art . 278 1 C. proc . pen ., nu este necesară existența unei soluții date de prim-procurorul parchetului, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

ci numai existența unei plângeri formulate conform art . 278 C. proc . pen ., așa cum rezultă din dispozițiile art . 278 1 alin. (2) C. proc . pen . I.C.C.J., Secția penală, decizia nr . 178 din 20 ianuarie 2010 I. Prin sentința nr . 230 din 24 septembrie 2009 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art . 278 C. proc . pen ., s-a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în vederea soluționării plângerii împotriva ordonanței nr . 1125/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel. S-a reținut că la data de 20 noiembrie 2008 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele plângerea numiților M.F.

și M.M., soț și soție, împotriva numitului D.D., ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Teleorman, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută în art . 246 C. pen . și împotriva numitului P.N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută în art . 192 C. pen . Deoarece s-a constatat că numitul D.D. are calitatea de ofițer de poliție în cadrul structurii poliției judiciare, prin ordonanța nr . 1696/P/2008 din 18 iunie 2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele și-a declinat competența de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit faptul că, la data de 24 februarie 2005, numitul M.F.

a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că de la Agenția Poștală B., care funcționează într-una din camerele locuinței sale și unde soția sa, M.M., lucrează ca agent poștal, s-au furat: suma de 30.000.000 ROL , cutia de valori și bijuterii de aur. Plângerea a format obiectul dosarului penal nr . 229/P/2005 al Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, de cercetări ocupându-se, printre alții, și subcomisarul D.D. În cauză s-a dispus începerea urmăririi penale față de M.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art . 249 alin. (1) C. pen ., deoarece, în calitate de agent poștal, nu a asigurat un lacăt la lada metalică de valori din Agenția Poștală B. și față de P.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută în art . 208 alin. (1) C. pen ., deoarece în data de 21 februarie 2005 a sustras suma de 30.000.000 ROL , bani care reprezentau pensiile cetățenilor din comună.

Prin ordonanța nr . 229/P/2005 din 24 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, constând în amendă în cuantum de 800 lei pentru P.N. și 600 lei pentru M.M. Prin aceeași ordonanță s-a dispus trimiterea cauzei la Postul de Poliție B. în vederea continuării cercetărilor pentru identificarea și descoperirea autorului furtului din data de 24 februarie 2005. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că autorul furtului este tot numitul P.N. care la data de 24 februarie 2005, prin efracție, a pătruns în Agenția Poștală B. care funcționează în una din camerele locuinței părții vătămate M.F., de unde a sustras cutia de valori și două cartele telefonice, iar din dormitorul locuinței a mai sustras suma de 200 lei, cauzând un prejudiciu total de 1.100 lei.

Prin ordonanța nr . 521/P/2007 din 24 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului P.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art . 208 alin. (1) - art . 209 alin. (1) lit . i) C. pen . și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 800 lei. Prin ordonanța nr . 1125/P/2009 din 29 iulie 2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus neînceperea urmăririi penale față de D.D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută în art . 246 C. pen ., precum și disjungerea, formarea unui nou dosar și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, în vederea efectuării de cercetări față de P.N.

pentru săvârșirea a două infracțiuni de violare de domiciliu, prevăzute în art . 192 C. pen . Împotriva soluției a formulat plângere, la 11 august 2009, petentul M.F., care a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin rezoluția nr . 1281/II-2/2009 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

La data de 2 septembrie 2009 petentul s-a adresat Curții de Apel București, potrivit art . 278 1 C. proc . pen . Plângerea a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie . Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu exigențele art . 278 - 278 1 C. proc . pen ., curtea de apel a constatat că în speță plângerea a fost soluționată de către o altă persoană decât cea nominalizată în art . 278 C. proc . pen ., ceea ce echivalează cu nesoluționarea acesteia, fapt ce o împiedică să se pronunțe pe fond, întrucât ar încălca dreptul petiționarului la utilizarea unui grad de jurisdicție.

Textul art . 278 C. proc . pen . nu prevede posibilitatea ca prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general ori procurorul șef de secție să fie substituit în aceste atribuții de un adjunct ori un alt înlocuitor, nefiind acceptată delegarea de atribuții (iar prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor emis de Ministerul Justiției - M. Of. nr . 154 din 5 martie 2007 - și aprobat prin Ordinul nr . 529/C din 21 februarie 2007 nu se poate deroga de la dispozițiile imperative procesual penale).

Pe cale de consecință, soluționarea de către o altă persoană decât cea nominalizată în textul de lege a plângerii întemeiate pe prevederile art . 278 C. proc . pen . echivalează cu nesoluționarea acesteia, fapt ce împiedică instanța să se pronunțe pe fond, deoarece ar încălca dreptul petiționarului la utilizarea unui grad de jurisdicție . Având în vedere cele expuse, în baza art . 278 C. proc . pen ., curtea de apel a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în vederea soluționării plângerii împotriva ordonanței nr . 1125/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel. II.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs procurorul, criticând ca netemeinică soluția de trimitere a cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în vederea soluționării plângerii împotriva ordonanței nr . 1125/P/2009, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei pentru continuarea judecării plângerii petentului M.F. la aceeași instanță. Examinând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de critică devoluat prin recursul declarat de procuror, Înalta Curte de Casație și Justiție are în vedere că prin sentința atacată prima instanță a interpretat dispozițiile art . 278 alin. (1) C. proc . pen ., în sensul că acest text de lege nu prevede posibilitatea ca prim-procurorul, procurorul general sau procurorul șef de secție să fie substituit în situația soluționării unei plângeri îndreptate împotriva unui act al procurorului.

Se reține că dispozițiile art . 278 alin. (1) C. proc . pen . trebuie interpretate în sensul că plângerea împotriva actelor procurorului se soluționează de persoana care la acel moment îndeplinește atribuțiile de conducător al parchetului respectiv.

Dacă am accepta interpretarea dată de prima instanță, s-ar ajunge la situații în care persoanele interesate nu pot uza de drepturile prevăzute în art . 278 C. proc . pen ., întrucât prim-procurorul, procurorul general sau procurorul șef de secție se află în concediu de odihnă, concediu medical, postul este vacant temporar ș.a . În cazul de față, plângerea îndreptată împotriva soluției de netrimitere în judecată a fost soluționată de procurorul general adjunct la data de 20 august 2009, dată la care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București se afla în concediu de odihnă, perioadă în care delegase dreptul de semnătură, conform notei de serviciu nr . 305 din 21 iulie 2009, ce a fost atașată în copie motivelor de recurs.

Mai mult, instanța nu avea dreptul să trimită cauza la parchet, întrucât plângerea vizează o soluție de netrimitere în judecată, iar dispozițiile art . 278 se coroborează cu cele ale art . 278 1 C. proc . pen . Pentru a putea fi formulată o plângere la instanță în baza art . 278 1 C. proc . pen ., nu este necesară existența unei soluții date de prim-procuror, procuror general sau procuror șef de secție, ci doar existența unei plângeri formulate conform art . 278 C. proc . pen . Astfel, în situația în care procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul de 20 de zile prevăzut în art . 277 C. proc . pen ., conform art . 278 1 alin. (2) C. proc . pen ., din acel moment curge termenul prevăzut în alin. (1) al acestui articol, în care persoana interesată poate formula plângere în fața judecătorului.

În această situație, chiar dacă am accepta că plângerea nu a fost soluționată în mod legal conform art . 278 C. proc . pen ., acest aspect echivalează cu o lipsă a soluției, lucru reținut și de instanță în motivarea sentinței penale, fapt care permite petentului să sesizeze instanța în baza art . 278 1 alin. (2) C. proc . pen ., întrucât expirase termenul mai sus menționat. Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art . 385 15 pct . 2 lit . c) C. proc . pen ., Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de procuror împotriva sentinței nr . 230 din 24 septembrie 2009 a Curții de Apel București, Secția II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a casat sentința recurată și a trimis cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță, Curtea de Apel București.