ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2391/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată în data de 6 noiembrie 2008, la Curtea

de Apel Constanța, reclamantul Z.T. a

solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Constanța, anularea

Hotărârii nr. 31298 din 29 octombrie 2008 emisă de pârâtă și stabilirea

calității de persoană strămutată din motive

etnice, așa cum prevăd

dispozițiile art. 1 lit. c) al Legii nr.

189/2000.

În motivarea contestației

reclamantul a arătat că s-a născut la data de 07 iulie 1944 în localitatea

Mihai Bravu, județul Tulcea, în

perioada în

care părinții săi aveau calitatea de persoane strămutate,

urmare a aplicării Tratatului de la Craiova din

1940, situație care face

ca și copiii

să dobândească același statut juridic cu al părinților.

Prin sentința civilă nr. 957/CA din 10 decembrie

2008, Curtea

de Apel Constanța,

secția comercială, maritimă și fluvială, de

contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului

Z.T., a anulat hotărârea nr. 31298 din 29

octombrie 2008 a Casei

Județene de

Pensii Constanta și a constatat că reclamantul beneficiază

de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, în

calitate de persoană strămutată în altă localitate, pentru perioada 07 iulie

1944 - 06 martie 1945,

care vor fi

acordate începând cu data de 01 decembrie 2006.

Î

n motivarea sentinței, instanța de fond a reținut

că reclamantul

s-a născut la data de 07 iulie 1944 în localitatea Mihai Bravu, jud.

Tulcea, în timpul

strămutării părinților săi din localitatea de domiciliu

aflată în județul Durostor-

Bulgaria, ca urmare a încheierii Tratatului

de la Craiova în 1940 între România și Bulgaria.

A mai reținut Curtea de Apel Constanța că, prin dispozițiile

O.G. 105/1999, aprobată prin Legea 189/2000,

legiuitorul a urmărit ca

de

drepturile compensatorii să beneficieze toate persoanele, care au

avut

de suferit consecințele persecuțiilor etnice, atât în mod nemijlocit, cât și

indirect, cum este și situația copiilor născuți în

perioada în care părinții lor au fost refugiați sau strămutați din

motive

etnice.

Împotriva acestei sentințe, în termen

legal, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, arătând că

instanța de

fond a interpretat greșit legea,

deoarece dacă legiuitorul ar fi dorit să

beneficieze de drepturile

prevăzute de Legea nr. 189/2000 și copiii

născuți

în perioada refugiului, ar fi stabilit în mod expres acest lucru.

S-a mai arătat că potrivit Tratatului, s-a stabilit

un termen de 3

luni pentru

efectuarea schimbului de populație, din momentul semnării acestui act, iar

soțul reclamantei nu s-a născut în acest interval de timp.

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările

dosarului, cu motivele invocate de recurentă,

precum și cu dispozițiile

legale incidente în cauză, inclusiv cele ale

art. 304 C. proc. civ.

, Curtea constată că

recursul este nefondat, după cum

se va arăta în continuare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999 privind

acordarea unor drepturi persoanelor

persecutate

de către regimurile instaurate în România cu începere de

la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din

motive etnice, cu

modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act

normativ beneficiază

persoana, cetățean român, care, în perioada sus

menționată, a avut de suferit

persecuții etnice, în sensul că a fost

refugiată, expulzată sau strămutată în altă

localitate.

Din conținutul și interpretarea

textului de lege menționat,

rezultă că

drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din

motive etnice, au suferit persecuții în perioada

precizată, fără a se face

distincție

între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă

localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin

urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste

drepturi să se bucure toate

persoanele, care au avut de suferit

consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, fie în mod direct, fie

în mod implicit,

cum sunt și copiii născuți

în perioada refugiului, aceștia împărtășind

aceeași situație cu cea a

părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.

Interpretarea corectă a textului

de lege aplicabil în speță nu

poate să fie

decât în sensul că un minor, mai ales la o vârstă fragedă, astfel cum se afla

reclamantul Z.T. (fiind născut la data de

07 iulie 1944), a împărtășit

condiția grav restrictivă impusă părinților săi prin operațiunea de strămutare

din localitatea de domiciliu, suportând consecințele materiale și morale ale

refugiului, care începând cu data nașterii s-au răsfrânt și asupra sa.

Din

înscrisurile oficiale depuse la dosar, eliberate de Arhivele

Naționale ( filele 5-6 dosar fond) rezultă cu

certitudine faptul

strămurării părinților

reclamantului din localitatea de domiciliu

Arabagilar, jud. Durostor - Bulgaria, în localitatea Mihai Bravu - jud.

Constanța, iar din actele de stare

civilă reiese aspectul nașterii

reclamantului

în perioada avută în vedere de legiuitor.

Față de

cele expuse mai sus, în mod corect instanța de fond a

constatat că reclamantul are calitatea de strămutat

și implicit de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, din

momentul nașterii sale 07 iulie 1944 și până la 6

martie 1945, urmând

ca aceste

drepturi să fie acordate conform art. 5 alin. (1), cu începere de

la data de 1 a lunii următoare depunerii cererii

la Comisia pentru

aplicarea Legii nr. 189/2000, respectiv 01 decembrie

2006.

Pentru

aceste considerente, Înalta Curte apreciază că soluția și motivarea primei

instanțe sunt în afară de orice critică și exprimă în

mod corect de înțelegere a legii în resorturile și

finalitatea sa, astfel

încât, în baza art. 312

alin. (1) C. proc. civ., urmează a

respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii

Constanța, împotriva

sentinței civile nr. 957/CA din 10 decembrie

2008 a Curții de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială,

de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 6 mai 2009.