ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4575/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată la 1 noiembrie 2007, reclamantul Consiliul Local al Comunei

Bobota, a chemat în judecată Guvernul României, solicitând să se dispună

anularea art. 1 alin. (1) și art. 2, art. 4 din H.G. nr. 884/2004 privind

concesionarea unor spații cu destinația de cabinete medicale.

În

motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta arată că prin dispozițiile

invocate se instituie norme care contravin prevederilor constituționale, precum

și cele ale Legii nr. 213/1998 și ale

l

egii

nr. 215/2001, potrivit cărora domeniul public al autorităților

administrativ-teritoriale, persoane juridice de drept public este inalienabil,

imprescriptibil și insesizabil.

Prin sentința civilă nr. 231 din 21

februarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ, a respins excepția lipsei capacității juridice civile a

reclamantului Consiliul Local al comunei Bogota, a admis acțiunea formulată de

acesta și a dispus anularea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și art. 4 din H.G.

nr. 884/2004.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs Guvernul României, susținând în esență că, cererea

reclamantului s-a realizat de o persoană lipsită de capacitate juridică civilă.

Pe fondul cauzei se arată că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare,

bunurile imobile în care se desfășoară activități medicale pot fi concesionate,

fără licitații publice, cabinetelor medicale sau după caz, unităților

medico-sanitare cu personalitate juridică, după finalizarea operațiunii de

inventariere.

La data de 16 septembrie 2008, V.V.D.

a formulat cerere de intervenție voluntară accesorie, solicitând admiterea

recursului formulat de Guvernul României, arătând că printr-un exces de putere

și fără a avea abilitarea Consiliului local al comunei Bobota, reclamantul a

semnat cererea de chemare în judecată.

Recursul declarat de pârât este

fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, modificată prin

Legea nr. 286/2006, precum și a celor ale Constituției României, republicată

„Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală

în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și

municipale, ca autorități deliberative și primarii ca autorități executive”.

Art. 18 din Legea nr. 215/2001 prevede

că: „Comunele, orașele, municipiile

și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită

autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale

administrației publice locale

”.

Dispozițiile art. 19 alin.

(1) ale aceluiași act normativ precizează că “Unitățile

administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate

juridică deplină și patrimoniu propriu”.

Alineatul doi al aceluiași

articol menționează că: “În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt

reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean”.

Potrivit dispozițiilor

constituționale și ale legii speciale de organizare și funcționare Consiliul

local al Comunei Bobota este autoritatea publică a administrației publice

locale, care potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 are inițiativa

și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local.

Prin urmare, acest organ

colegial, fără personalitate juridică poate sta în justiție, în calitate de

pârât, numai în litigiile de contencios administrativ, atunci când este

contestată legalitatea actelor administrative pe care le adoptă în exercitarea

atribuțiilor și competențelor sale legale, în acest caz fiind în prezența unei

capacități juridice speciale de drept public.

Întrucât Consiliul Local al

Comunei Bobota este autoritate deliberativă a acestei unități

administrativ-teritoriale și nu are capacitate juridică civilă, acțiunea în

anulare a unui act administrativ putea fi promovată și semnată de către primar,

în condițiile art. 67 alin. (1) ale Legii.

Având în vedere că cererea în

anulare a fost semnată exclusiv de către președintele de ședință al Consiliului

Local al Comunei Bobota, aceasta afectează valabilitatea acțiunii, fiind o

condiție de nulitatea absolută.

Potrivit dispozițiilor art.

161 C. proc. civ., „(1) când instanța constată lipsa capacității de exercițiu

al drepturilor procedurale a părții sau când reprezentantul părții nu face

dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor

lipsuri.

(2) Dacă lipsurile nu se

împlinesc, instanța va anula cererea”.

Așa fiind, în mod greșit instanța de fond

a respins excepția lipsei capacității juridice civile a reclamantului Consiliul

Local al Comunei Bobota reprezentat de președintele de ședință V.V.

Drept urmare, se va admite recursul

declarat de pârât și se va modifica sentința în sensul anulării cererii

formulate de reclamant și se va admite cererea de intervenție formulată de V.V.D.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul

Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 231 din 21 februarie 2008 a

Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că

anulează cererea formulată de reclamantul Consiliul Local al comunei Bobota

prin președintele de ședință.

Admite cererea de intervenție formulată

de V.V.D.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9

decembrie 2008.