ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1854/2009

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Petentul S.C. a formulat plângeri împotriva intimatei

P.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 și art. 215 C.

pen., susținând că făptuitoarea nu și-a îndeplinit obligațiile  ce-i reveneau

în baza contractului de asistență juridică, pierzând intenționat procesele pentru

care a fost angajată și cauzându-i un prejudiciu de 500 RON, onorariul încasat.

De altfel, petiționarul a

formulat o contestație, având același obiect și adresată Baroului București.

Urmare actelor premergătoare

efectuate prin rezoluția nr. 2214/P/2007 din 26 noiembrie 2008 Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel București în temeiul art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit.

b) și d) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale în privința

intimatei, pentru infracțiunile prevăzută de art. 215 alin. (3) C. pen. și,

respectiv  art. 246 C. pen., soluție menținută și de procurorul ierarhic

superior.

Împotriva rezoluțiilor sus-menționate,

petiționarul a formulat în baza art. 278

1

C. proc. pen., plângere

la instanță.

Curtea de Apel București, secția

I penală, prin sentința penală nr. 39/F din 16 februarie 2009, în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) teza a III-a C. proc. pen., a respins plângerea

petiționarului.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că, între petiționar și intimată s-a încheiat un

contract de asistență juridică pe baza acordului liber consimțit al părților,

aspect necontestat de petent și în baza căreia intimata și-a îndeplinit

atribuțiile de avocat, fără a se face dovada vreunei acțiuni concrete de

inducere în eroare a petiționarului.

Mai mult, chiar și în

eventualitatea executării defectuoase a contractului, eventualele contestații

sau reclamații, privind onorariile se soluționează de către decanul baroului,

decizii ce pot fi atacate la consiliul baroului și în ultimă instanță, la

justiție, respectiv instanțele civile.

Împotriva acestei hotărâri,

petiționarul a declarat recurs, susținând nelegalitatea și netemeinicia,

solicitând despăgubirea sa  cu suma achitată intimatei, cu titlu de onorariu de

avocat, întrucât se face vinovată de infracțiunile indicate în plângere.

Recursul este nefondat.

Verificând hotărârea atacată

în limitele caracterului devolutiv al căii de atac de față, prev. de art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că soluția adoptată de prima

instanță, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., este

legală și temeinică, pentru considerentele avute în vedere de judecătorul

cauzei, a căror repetare se precizează a nu mai fi necesară, astfel încât se va

dispune respingerea, ca nefondat a recursului în conformitate cu disp. art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul S.C. împotriva sentinței penale nr. 39/F din 16

februarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul petiționar să

plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare și suma de 100 lei

cheltuieli judiciare către intimata P.A.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 19

mai 2009.