ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1518/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 124/2008 pronunțată la data de 23 mai 2008, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC A.I.E. SRL, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin Agenția Regională pentru Protecția Mediului Craiova și Administrația Națională Apele Române, Direcția Apelor Argeș Vedea, acțiune având ca obiect obligarea celor două pârâte la eliberarea autorizației integrate de mediu și autorizația de gospodărire a apelor, precum și la repararea pagubei cauzate prin refuzul de eliberare a acestor autorizații.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că deși prin notificarea cu nr. 22 din 4 noiembrie 2005 și adresele nr. 17197 din 7 noiembrie 2007 și respectiv 18876 din 5 decembrie 2007 ale Direcției Apelor Argeș, reclamantei i-au fost comunicate condițiile necesare obținerii autorizației și anume să înainteze o documentație tehnică în vederea obținerii avizului de gospodărire a apelor privind modernizarea fermei conform cerințelor BAT, să achiziționeze și să instaleze baterii ecologice de creștere a păsărilor, aceasta nu s-a conformat celor solicitate și întrucât activitatea desfășurată de reclamantă intră sub incidența O.U.G. nr. 152/2005, cu modificările ulterioare, fără perioadă de tranziție, refuzul celor două pârâte de eliberare a autorizațiilor necesare funcționării, a fost unul legal.

Împotriva sentinței a declarat recurs în termenul prevăzut de lege reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, indicând generic textul art. 304 C. proc. civ. care prevede motivele de casare sau modificare a sentinței. Prin motivele de recurs formulate, recurenta-reclamantă susține următoarele: - greșit a apreciat instanța de fond că refuzul celor două pârâte de a elibera autorizațiile cerute este legal, pentru că planul de măsuri impus de cele două pârâte a fost executat, cu excepția, „evacuării uscate a dejecțiilor”,dovada constituind-o faptul că la verificarea în teren nu s-au constatat lipsuri de natură a nu permite darea în funcțiune a investiției conform Legii nr. 107/1996.

- ferma din localitatea Stoicănești, județul Olt își desfășoară activitatea pe acest amplasament din anul 1983, are o capacitate mai mare de 40000 capete pentru păsări și și-a îndeplinit obligațiile de plată a contribuției specifice gospodăririi apelor. - în mod nejustificat Direcția Apelor Argeș Vedea nu ia în considerare prevederile Ordinului nr. 136/2006 (care a abrogat Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr. 462/2001), Ordin care permite până la 1 ianuarie 2012 exploatarea găinilor outoare în cuști tradiționale pentru activitățile deja existente. - referitor la aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, recurenta arată că sunt aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 152/2005 și cele ale Ordinului Ministrului nr. 661/2006, condiția instituită fiind ca aceste tehnici să fie accesibile operatorului.

- în mod greșit se consideră că nu beneficiază de o perioadă de tranziție, realizarea măsurilor din punct de vedere tehnic în scurt timp punându-i în imposibilitate de a moderniza ferma, astfel că trebuie să li se dea posibilitatea modernizării fermei până la 1 ianuarie 2012, sens în care au și prevăzut în programul de investiții, surse de finanțare pentru retehnologizarea fermei în totalitate. - recurenta face referire și la comunicarea făcută de către Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile în urma ședinței din 25 octombrie 2007, prin care s-a propus, funcționarea fermei – Assani cu un efectiv mai mic de 40000 capete, cu hale în proces de modernizare, în conformitate cu noile cerințe, BAT.

Pârâta Administrația „Apele Române” – Direcția Apelor Argeș Vedea a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Recursul este nefondat și urmează a fi respins potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare. În mod corect a reținut instanța de fond că refuzul celor două intimate-pârâte de emitere a autorizațiilor de funcționare a fost unul justificat, deoarece din probatoriile administrate în cauză a rezultat că recurenta-reclamantă nu a respectat normele imperative prevăzute de legislația în domeniu și îndeosebi a celor din domeniul gospodăririi apelor.

Măsurile cu caracter obligatoriu pe care trebuia să le îndeplinească recurenta–reclamantă au fost prevăzute în autorizația inițială nr. 115 din 25 iunie 2007, i-au fost aduse la cunoștință prin adresa nr. 18876/MS/2007, precum și prin adresa cu nr. 17197 din 7 noiembrie 2007, fiind precizate și etapele pe care trebuia să le parcurgă până la înaintarea solicitării de obținere a autorizației de gospodărire a apelor.

Printre condițiile impuse la transmiterea unei documentații corespunzătoare erau și cele referitoare la întocmirea documentației de către un proiectant de specialitate conform Ordinului MMGA nr. 661/2007, pentru conformarea la prevederile BAT privind evacuarea, depozitarea și utilizarea dejecțiilor provenite din cadrul societății și aplicarea prevederilor celor mai bune tehnici disponibile (BAT) conform Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului nr. 169/2004, având ca punct de referință cele mai bune tehnici disponibile aplicabile de Uniunea Europeană referitoare la evacuarea uscată a dejecțiilor. A fost avertizată recurenta-reclamantă și asupra faptului că folosința de apă de la Ferma Avicolă Stoicănești, județul Olt intră sub incidența prevederilor H.G.

nr. 152/2005, având instalații pentru creșterea intensivă a păsărilor cu capacitate mai mare de 40000 locuri pentru păsări, fără perioada de tranziție, termenul de conformare la prevederile BAT fiind 30 octombrie 2007. Dar, chiar recurenta-reclamantă prin motivele de recurs formulate, recunoaște că printre măsurile impuse nu a fost executată măsura „evacuării uscate a dejecțiilor”, invocând și termenul prea scurt pentru îndeplinirea planului de măsuri și solicitând aprobarea unui plan etapizat până la 1 ianuarie 2012, pentru realizarea lor. Or, așa cum s-a precizat mai sus, folosința de apă de la ferma Stoicănești nu are perioadă de tranziție și trebuia să fie conformă la data de 30 octombrie 2007 cu cerințele Directivei IPPC – 96/61/EEC.

Recurenta–reclamantă a depus la dosar înscrisuri și o copie de pe sentința nr. 116 din 15 mai 2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, devenită irevocabilă, prin care Direcția Apelor Craiova și Agenția Regională pentru Protecția Mediului Craiova au fost obligate să elibereze societății reclamante autorizația de gospodărire a apelor și respectiv autorizația integrată de mediu pentru ferma Avicola Capu Dealului, județul Gorj, punctul de lucru Brănești. Or situația invocată de recurenta – reclamantă nu este identică, pentru ferma respectivă fiind posibilă emiterea autorizației de gospodărire a apelor datorită scoaterii folosinței de sub incidența Directivei IPPC – 96/61/EEC, respectiv diminuarea efectivului de păsări la un număr mai mic de 40000 capete și cu 4 hale în proces de modernizare, în conformitate cu noile cerințe BAT – găini outoare.

În cazul Fermei avicole Stoicănești nu a existat decât o propunere în acest sens făcută de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, după ședința din 25 octombrie 2007 care nu a fost transpusă în practică. În ceea ce privește critica recurentei-reclamante în sensul că în mod nejustificat instanța de fond nu a luat în considerare apărarea sa referitoare la aplicarea în speță a ordinului nr. 136/2006 al președintelui ANSVSA pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind standardele minime pentru protecția găinilor outoare, aceasta nu este întemeiată. Ordinul invocat nu are relevanță în cauză, procedura emiterii autorizației de gospodărire a apelor impunând respectarea de către utilizatorii pentru care nu s-a acordat perioada de tranziție, a cerințelor BAT.

Din cele expuse rezultă cu certitudine că refuzul Direcției Apelor Argeș Vedea de eliberare a autorizației pentru Ferma Avicolă Stoicănești, județul Olt a fost unul justificat, așa cum corect a apreciat și instanța de fond. În ceea ce privește autorizația integrată de mediu este de observat că eliberarea acesteia este condiționată de obținerea autorizației de gospodărire a apelor, astfel încât Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Craiova nu i se poate imputa refuzul nejustificat de eliberare a acesteia. Pentru toate aceste considerente recursul declarat de recurenta-reclamantă se privește ca nefondat, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamanta SC A.I.E. SRL Craiova împotriva sentinței civile nr. 124 din 23 mai 2008 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 martie 2009.