ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1715/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1715/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
I .Circumstanțele cauzei
1.Obiectul acțiunii
Prin acțiunea în contencios administrativ
înregistrată la data de 8 august 2006, reclamanta D.H.F.C. a solicitat în
contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor, anularea ordinului
nr. 354 din 26 iulie 2006 emis de pârât prin care a fost eliberată din funcția
de director al Bibliotecii Naționale a României și obligarea pârâtului la
cheltuieli de judecată.
Motivele de fapt și de drept care au
stat la baza formulării cererii
Reclamanta a arătat că, în calitate de
director al Bibliotecii Naționale s-a ocupat de realizarea și definitivarea
unor lucrări de investiții, sub conducerea autorității pârâte, ca for tutelar,
dar în ciuda diligențelor depuse s-a reținut de Autoritatea de Control a
Guvernului și de conducerea ministerului, vinovăția sa pentru săvârșirea unor
presupuse abateri disciplinare având ca obiect neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunzătoare a atribuțiilor sale din fișa postului, privitoare la
conducerea și verificarea activității de execuție și recepție a lucrărilor la
sediul bibliotecii, a lucrărilor de reparații la sediile existente ale
bibliotecii, de organizare conducere, coordonare și control a activității
tehnico-profesionale și administrative a personalului.
Reclamanta a mai arătat că ordinul
contestat a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale, motiv pentru care
este vătămată, potrivit art. 1, art. 2, art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004.
3.Apărări formulate de pârâtul Ministerul
Culturii și Cultelor
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat
respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece comisia de disciplină a
constatat că reclamanta nu și-a îndeplinit atribuțiile stabilite prin fișa
postului, a încălcat dispozițiile O.U.G. nr. 60/2001, H.G. nr. 461/2001, Legea
nr. 10/1995 și Legea nr. 500/2002.
Hotărârea instanțe de fond
Curtea de Apel București, secția a VIII-a
de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2330 din 1
octombrie 2007 a respins excepția necomptenței materiale și a lipsei de
interes. A admis acțiunea formulată de reclamanta D.H.F.C. în contradictoriu cu
pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor. A anulat Ordinul nr. 354 din 26 iulie
2006 emis de Ministerul Culturii și Cultelor.
Motivele de fapt și de drept care au
format convingerea instanței de fond.
5.1. Autoritatea publică emitentă a
actului administrativ atacat nu s-a raportat și nu a precizat expres care sunt
obligațiile pe care reclamanta nu și le-a îndeplinit, fiind neclară motivația
emiterii ordinului și prevederile legale încălcate ce sunt generic arătate.
5.2. Din ordinul atacat nu reiese cu
claritate care sunt faptele pentru care reclamanta a fost sancționată, pârâtul
rezumându-se la o înșiruire de ipoteze.
5.3. Cercetarea disciplinară a avut un caracter
formal, nu s-a apreciat proporționalitatea sancțiunii, niciunul dintre
înscrisurile aflate la dosar nefăcând vorbire despre cuantificarea pagubei.
Recursul formulat de pârâtul
Ministerul Culturii și Cultelor.
Motive de recurs întemeiate pe dispozițiile
art. 304 pct. 7, 9 C. proc. civ. și art. 304
1
C. proc. civ.
6.1. S-a reținut în mod greșit faptul că
Ordinul nr. 354/2006 nu cuprinde elementele obligatorii impuse de prevederile
art. 268 alin. (2) C. muncii, referitoare la decizia de aplicare a sancțiunii
disciplinare, deoarece nu este vorba de desfacerea contractului de muncă ca
sancțiune disciplinară.
6.2. Instanța de fond nu a reținut că
reclamanta, deși convocată și prezentă în fața
c
omisiei de disciplină, însoțită de un apărător ales, a hotărât
să nu răspundă întrebărilor comisiei, încercând să amâne desfășurarea
procedurilor și nu a formulat și susținut apărări în favoarea sa, neoferind
probe și motivații în acest sens.
6.3. S-a constatat că reclamanta se face
responsabilă de cheltuirea unor sume importante de bani publici, fără a
respecta procedura de licitație la un obiectiv de investiții de importanță,
Biblioteca Națională.
6.4. Intimata-reclamantă a semnat și achiziționarea
unor contracte prin dublarea sau triplarea prețului acestora, fapt interzis
prin dispozițiile O.G. nr. 60/2001.
6.5. În preambulul Ordinului contestat
este menționată Nota de prezentare nr. 2991 din 18 iulie 2006 și Raportul
privind cercetarea prealabilă nr. 574 din 25 iulie 2006 întocmit de Comisia de
disciplină constituită prin Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2301
din 19 iulie 2006 din care rezultă faptele săvârșite.
6.6.Motivarea hotărârii atacate este
insuficientă, lipsită de bază legală, generând contradicție între considerente
și dispozitiv, omițând a materializa considerațiile dezvoltate în motivare cu
referire la efectele imediate ale anulării Ordinului atacat.
II. Considerentele instanței de recurs
Recursul este fondat și urmează a fi
admis în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
Prin Ordinul nr. 354 din 26 iulie 2006
reclamanta-intimată a fost eliberată din funcția de director la Biblioteca Națională a României, începând cu data de 27 iulie 2006.
Ordinul atacat s-a întemeiat pe Nota
de prezentare nr. 2991 sin 18 iulie 2006, Raportul privind cercetarea
prealabilă nr. 574 din 25 iulie 2006 întocmit de Comisia de disciplină
constituită prin OMCC nr. 2301 din 19 iulie 2006.
Ordinul contestat a preluat pe scurt
datele din actele prealabile și a constatat că din acestea se desprinde faptul
că, reclamanta-intimată:
- nu a îndeplinit sau a îndeplinit
necorespunzător atribuțiile ce-i revin potrivit fișei postului de conducere și
verificare pentru întreaga activitate de execuție și recepție a lucrărilor la
obiectivul de investiții „Biblioteca Națională” și a lucrărilor de reparații de
orice natură la sediile existente ale instituției de organizare, conducere,
coordonare și control privind activitatea tehnico-profesională și
administrativă a personalului pentru realizarea obiectivelor și sarcinilor atribuite;
- a îndeplinit necorespunzător sau nu
și-a îndeplinit obligațiile ce-i revin potrivit dispozițiilor legale generale
și, în special, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile
publice, ale H.G. nr. 461/2001, ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
construcții, ale Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice;
- a refuzat să răspundă la întrebările
adresate de către Comisia de disciplină și să-și formuleze apărări
corespunzătoare.
Instanța de fond a aplicat greșit
prevederile legale referitoare la motivarea în fapt a actelor administrative,
considerând că, în ipoteza în care descrierea faptei nu rezultă din chiar
cuprinsul actului, sancțiunea este anularea acestuia.
6.În sens contrar, instanța de recurs, în
acord cu opinia recurentului exprimată prin motivele de recurs, consideră că
motivarea în fapt a actului administrativ și implicit descrierea faptelor
imputate, poate rezulta și din actele prealabile pe care se întemeiază acel
act.
În speță, ceea ce i se impută
reclamantei este cuprins detaliat în Nota de constatare și în actele ce
formează cercetarea prealabilă.
Se constată, din Raportul privind
controlul efectuat la Biblioteca Națională a României, că acesta a avut drept
obiective verificarea îndeplinirii procedurilor legale pentru atribuirea
contractelor de execuție lucrări construcții–montaj și proiectare, încheiate în
perioada 2003-2005; verificarea legalității clauzelor contractuale, modul de
derulare a contractelor respective, precum și modul de îndeplinire a
obligațiilor asumate de părți; verificarea plăților pentru lucrările efectuate;
verificarea stadiului de execuție a contractelor în referință de data
efectuării controlului.
Prin acest Raport s-a evidențiat faptul
că: - Biblioteca nu a avut o strategie unitară și coerentă în vederea abordării
lucrărilor de construcții-montaj, acestea nu s-au efectuat conform graficelor
de eșalonare fizică și valorică a lucrărilor, în ordinea tehnologică de
execuție.
- majoritatea lucrărilor s-a executat
haotic, nu pe baza proiectului, ci la înțelegere cu executantul, pe bază de
proces verbal și dispoziție de șantier;
- nivelele totale de lucrări și cele ce
ar fi trebuit prevăzute lunar în graficul de eșalonare al lucrărilor, ar fi
trebuit corelate cu fondurile bugetare alocate, în scopul evitării realizării
unor lucrări peste posibilitățile de finanțare;
- niciunul dintre contracte, cu excepția
contractului pentru pază nu s-a încheiat prin licitație sau prin procedura
legală de atribuire;
- s-a acceptat decalarea termenelor de predare
a proiectului, fără aplicarea clauzei de percepere a penalităților și s-a
acceptat nejustificat majorarea valorii contractului de proiectare cu suma de
3.900.00 lei;
- lucrările executate au fost acceptate
la plată în lipsa proceselor -verbale de recepție cantitativ-calitativă.
Nota de prezentare a concluziilor la Raportul sus-menționat a apreciat că încălcările prevederilor legale amintite sunt imputabile
conducerii Bibliotecii Naționale, respectiv E.I.D., M.R., D.H.F.C. și E.M.
În scopul verificării aspectelor
semnalate și Nota de prezentare a concluziilor Raportului privind controlul
efectuat de către Ministerul Culturii și Cultelor și Autoritatea de Control a
Guvernului la Biblioteca Națională a României s-a constituit o comisie de
disciplină având ca atribuție efectuarea cercetării prealabile a împrejurărilor
în care conducerea Bibliotecii Naționale a respectat obligațiile de serviciu
așa cum sunt prevăzute în fișa postului, precum și obligațiile legale ce revin
în legătură cu achizițiile publice.
Reclamanta-intimată a refuzat să-și
prezinte poziția și să se apere, aceeași atitudine având-o și ceilalți
directori cercetați,
12 .S-a apreciat că reclamanta nu și-a
îndeplinit obligațiile din fișa postului și din legislația achizițiilor
publice, făcându-se culpabilă de cele menționate în notele de control
anterioare, unde fapta reclamantei a fost descrisă amănunțit.
Aspectele prezentate cu privire la
conținutul actelor menționate în preambulul Ordinului atacat și care au stat la
baza emiterii acestuia, formează convingerea că acesta a fost emis cu
respectarea dispozițiilor legale, inclusiv condițiile de formă ce trebuiau
respectate, respectiv menționarea faptelor pentru care intimata a fost sancționată
precum și a dispozițiilor legale încălcate, fiind clară motivația emiterii
ordinului.
Este de observat
că măsura luată este întemeiată și pe
dispozițiile
art. 5 pct. 13 din H.G. nr. 78/2005
privind
organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Cultelor
cu
modificările și completările ulterioare, conform cărora „Ministerul Culturii și
Cultelor coordonează și controlează
activitatea
instituțiilor subordonate, numește și revocă în condițiile
legii,
conducerile acestora".
î
nsuși
intimata-reclamantă s-a adresat instanței de contencios
administrativ, acțiunea formulată fiind întemeiată
pe art. 1, art. 2, art.
8 și art. 10
din Legea nr. 554/2004 și a atacat legalitatea Ordinului
nr. 351/2006 emis de Ministerul Culturii,și
Cultelor, în calitatea sa
de
autoritate publică centrală, ordin care are caracter exclusiv
administrativ și prin care s-a dispus eliberarea
sa din funcția de conducere de director general adjunct.
Ordinul atacat
este, așadar supus cenzurii instanței de contencios administrativ sub aspectul
temeiniciei și legalității sale, iar măsura luată prin acest ordin nu exclude
posibilitatea a fi caracterizată ca fiind una managerială, faptele săvârșite de
intimata-reclamantă în calitatea sa de director adjunct impunând înlăturarea sa
din funcția de conducere.
Cât privește
aspectul reținut de instanța de fond, în sensul că
cercetarea
disciplinară întreprinsă a avut doar un caracter formal
față de imposibilitatea de a se
cerceta existența abaterii, aceasta
nefiind
particularizată și neputându-se verifica susținerile celui
cercetat în
apărarea sa, trebuie precizat că este o apreciere lipsită de temei legal și
faptic.
Cea
care a făcut ca cercetarea prealabilă să fie susceptibilă de
critici a fost chiar intimata-reclamantă care
deși s-a prezentat în
fața comisiei
însoțită de apărător ales, nu a răspuns întrebărilor
comisiei, refuzul său nefiind justificat, mai ales
că raportul încheiat
cu ocazia controlului efectuat a fost semnat de
aceasta cu obiecțiuni și deci s-ar fi impus lămurirea aspectelor legate de
tematica de control și de obiecțiunile avute în
vedere.
Din actele de la
dosar rezultă însă că intimata-reclamantă a
primit și un
răspuns la obiecțiunile formulate la raportul încheiat de
comisia de
control, aceasta menținându-și constatările inițiale cu
privire la
faptele și responsabilitatea ce-i revine intimatei.
Ca o
consecință a celor expuse, rezultă că măsura de eliberare a reclamantei-intimate
din funcția de conducere deținută la Biblioteca Națională a României, este întemeiată, justificată fiind luată de organul
competent în temeiul și executarea legii, cu respectarea condițiilor de formă
și de fond impuse de prevederile legale în materie.
Astfel, se constată
că în mod netemeinic prima instanță a reținut că ordinul emis este nelegal și a
dispus anularea sa, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, motiv pentru
care recursul declarat se privește ca fondat și va fi admis.
Față de acestea, instanța de recurs
admițând recursul, urmează ca în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. și
art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată să caseze sentința
recurată și să dispună respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Ministerul
Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național împotriva sentinței civile nr. 2330
din 1 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal .
Casează sentința atacată și pe fond,
respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26
martie 2009.