ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3360/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Suceava, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a declarat recurs

împotriva încheierii din 2 martie 2009 pronunțată în dosarul civil nr. 91/39/2009.

În motivarea recursului declarat, recurentul

a susținut că reținerea din salariu a unei cote de 20% timp de 3 luni este de

natură a diminua veniturile reclamantului, dar această împrejurare nu poate

conduce prin ea însăși, în lipsa altor condiții, la admiterea cererii de

suspendare, cu atât mai mult cu cât acest prejudiciu poate fi integral

recuperat în cazul admiterii acțiunii principale.

În acest sens recurentul a invocat faptul

că actul administrativ ce se bucură de prezumția de legalitate, care, la rândul

ei se bazează pe prezumția de autenticitate și prezumția de veridicitate (actul

exprimă ceea ce în mod real a decis organul emitent). Din aceste considerente,

a susținut recurentul, suspendarea actului administrativ are caracter de

excepție, având în vedere trăsătura generală a actelor administrative de a fi

executorii din oficiu, ceea ce semnifică faptul că imposibilitatea executării

lor trebuie să fie legitimată de situații speciale, și în limita acestor

situații.

Din actele cauzei, Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, reține că la

2 martie 2009, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, a admis cererea de suspendare formulată de

contestatorul I.G. și a suspendat executarea dispoziției nr. 282008 din 13

ianuarie 2009 emisă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Română

până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

S-a reținut că potrivit art. 15 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, reclamantul poate

solicita suspendarea executării actului administrativ unilateral, fie odată cu

acțiunea principală împotriva actului administrativ, fie prin acțiune separată

pentru motivele arătate în art. 14 din același act normativ.

Astfel, sub aspectul „cazului bine

justificat” instanța invocă faptul că, în zilele în care i se impută faptul că

nu ar fi stabilit măsuri concrete cu privire la incidentul petrecut la

frontiera cu Ucraina, intimatul era în timpul său liber și totuși a dat

îndrumări agentului de la dispecerat.

Cu privire la paguba iminentă Curtea de

apel a precizat că reținerea din salariul petentului a unei cote de 20% timp de

3 luni ar însemna reducerea substanțială a veniturilor acestuia, reducere care

în condițiile actuale ar determina insuficiența resurselor financiare pentru un

trai decent.

Recursul declarat este întemeiat și va fi

admis conform art. 312 C. proc. civ.

Din actele cauzei rezultă că inspectorul

de poliție I.V.G., adjunct șef sector I la sectorul Poliției de Frontieră Siret

din cadrul Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Suceava a fost

sancționat disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale pentru funcția

îndeplinită cu 20% pe o perioadă de 3 luni pentru „neglijența manifestată în

îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii

ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege”, abatere prevăzută de

art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 cu modificările și completările

ulterioare coroborat cu art. 12 alin. (1) lit. b) din OMAI nr. 400/2004.

Mai exact s-a reținut că la 9/10 august

2008, în jurul orelor 01

45

, un element al Poliției de Frontieră de la SPF Siret, pe timpul executării unei misiuni de supraveghere a frontierei de stat în zona de

responsabilitate, a descoperit indicii de trecere dus-întors pe stratul de

nisip pe direcția S.F. 821, în zona P.T.F. Climăuți. Deși a coordonat

verificările cu privire la urmele și indiciile de trecere descoperite nu s-au

stabilit măsuri concrete, în conformitate cu procedurile de lucru în astfel de

situații și a dispus ca evenimentul să nu fie raportat la dispeceratul I.J.P.F.

Suceava încălcând prevederile Fișei postului S/2809863 din 22 decembrie 2007

cap. D pct. 5.

Aprecierea instanței de fond că ar fi

realizate cele 2 condiții prevăzute de lege pentru suspendarea executării

actului administrativ contestat respectiv „cazul bine justificat și paguba

iminentă” este incorectă.

Cât privește „cazul bine justificat” este

greșit apreciat în raport de susținerea că petentul ar fi fost liber de la

serviciu, această situație urmând a fi analizată cu ocazia soluționării

acțiunii principale și în raport de fișa postului petentului și procedurile

prevăzute în astfel de cazuri.

Cât privește paguba iminentă este de

asemenea greșit apreciată de instanță, reducerea cu procentul stabilit din

salariu, însemnând desigur o diminuare a veniturilor petentului, specifică

sancțiunii disciplinare dar nereprezentând o „pagubă iminentă” de natură a

determina suspendarea executării actului administrativ prin ea însăși.

Așa fiind recursul urmează a fi admis cu

consecința modificării încheierii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră împotriva încheierii din 2 martie 2009

pronunțată în dosarul nr. 91/39/2009 al Curții de Apel Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal .

Modifică sentința atacată în sensul că

respinge cererea de suspendare a executării dispoziției nr. 282008 din 13

ianuarie 2009 emisă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, ca

neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17

iunie 2009.