ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2555/2009

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 6 noiembrie 2008, reclamantul R.M.I. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Șeful I.P.J. Cluj, I.P.J. Cluj, I.G.P.R. și I.G.P. Române să se dispună suspendarea executării dispoziției nr. 41 din 3 septembrie 2008 și a dispoziției nr. 2113 din 29 septembrie 2008 până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 1595/33/2008 al Curții de Apel Cluj. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin dispoziția nr. 41 din 3 septembrie 2008, modificată prin dispoziția nr. 2113 din 29 septembrie 2008 i-a fost aplicată sancțiunea administrativă „mustrare scrisă” și a formulat acțiune pentru anularea acestor acte, considerate nelegale.

Reclamantul a susținut că este prejudiciat prin efectele deciziilor de sancționare, fiind afectate situația sa profesională și drepturile bănești, prin neacordarea sporurilor salariale și a primelor de serviciu. Pârâții Șeful I.P.J. Cluj și I.G.P. Române au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că, față de obiectul cererii de suspendare a executării, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru chemarea în judecată a funcționarului public care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului administrativ. Prin sentința civilă nr. 753 din 3 decembrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, a admis cererea și a dispus suspendarea executării dispozițiilor nr. 41 din 3 septembrie 2008 și nr. 2113 din 29 septembrie 2008 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a fost respinsă de instanța de fond cu motivarea că pârâții Șeful I.P.J. Cluj și I.G.P. Române au calitatea de emitenți ai actelor contestate, identificându-se astfel cu autoritatea publică, în sensul definit de Legea nr. 554/2004. Cererea de suspendare a executării a fost admisă, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv existența cazului bine justificat, în sensul existenței unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate a actului administrativ și prevenirea unei pagube iminente, a unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență.

Existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate a actului administrativ a fost constatată față de conținutul dispoziției nr. 2113 din 29 septembrie 2008 din care nu rezultă cu certitudine care era întinderea obligației de serviciu a reclamantului pentru încălcarea căreia a fost sancționat disciplinar. În ceea ce privește condiția prevenirii unei pagube iminente, instanța de fond a reținut că, prin punerea în executare a celor două dispoziții, reclamantul va suferi în viitor un prejudiciu material și moral, previzibil cu evidență, care rezultă din motivele invocate în susținerea acțiunii. Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs pârâții I.P.J. Cluj, Șeful I.P.J. Cluj și I.G.P.R., solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii de suspendare a executării.

Recurenții au susținut că în mod greșit s-a constatat în hotărârea instanței de fond îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute în art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ. Referitor la condiția existenței unor cazuri bine justificate, s-a arătat că în mod nelegal instanța de fond s-a pronunțat asupra unor aspecte legate de fondul cauzei, care face obiectul Dosarului nr. 1595/33/2008 al Curții de Apel Cluj. Cât privește cea de-a doua condiție legală reținută de instanța de fond ca fiind îndeplinită în cauză, existența pericolului producerii unui prejudiciu material și moral pentru reclamant prin aplicarea sancțiunii disciplinare a „mustrării scrise”, recurenții au învederat că nu au fost dovedite susținerile invocate în cerere, nefiind nici un indiciu privind iminența producerii unor asemenea daune.

În recursul declarat de pârâții I.P.J. Cluj și Șeful I.P.J. Cluj a fost criticată și soluția dată excepției privind lipsa calității procesuale pasive și s-a arătat că în mod greșit s-a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în cererea de suspendare a executării actului administrativ, deși acțiunile în contencios administrativ, pot fi formulate împotriva funcționarului public care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului doar în situația în care se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate, pentru următoarele considerente: Criticile formulate de recurenți cu privire la soluția de suspendare a executării actelor administrative sunt nefondate, constatându-se că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art. 15 coroborate cu art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în raport cu dovezile administrate în cauză. Măsura provizorie solicitată de intimatul-reclamant s-a justificat față de îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de dispozițiile legale susmenționate, întrucât s-a dovedit atât existența unui caz bine justificat, cât și iminența producerii unei pagube prin executarea actelor contestate, care sunt executorii din oficiu.

Existența unui caz bine justificat pentru suspendarea executării deciziilor contestate a fost corect constatată în raport de situația de fapt concretă avută în vedere pentru emiterea acestora, care a fost analizată de instanța de fond în limitele procedurii judiciare reglementate pentru măsura de suspendare, fără cercetarea fondului pricinii, cum neîntemeiat au susținut recurenții. Nefondat este și motivul de recurs prin care s-a susținut că nu a fost dovedită îndeplinirea condiției prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru prevenirea unei pagube iminente.

Analizând toate consecințele care se pot produce prin executarea actelor întocmite de recurenții-pârâți până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anulare, instanța de fond a constatat corect existența acestei condiții, prin riscul producerii unei pagube iminente pentru intimatul-reclamant, în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, ca prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență. Critica adusă soluției de respingere a excepției privind lipsa calității procesuale pasive în recursurile declarate de I.P.J. Cluj și de șeful acestui inspectorat se dovedește a fi de asemenea nefondată. Legitimarea procesuală a șefilor inspectoratelor chemate în judecată a fost corect reținută de instanța de fond în raport cu cadrul procesual al acțiunii în anulare, dat fiind că până la soluționarea acesteia a fost dispusă măsura suspendării executării.

Emitenții celor două decizii contestate în cauză au calitatea de părți în litigiul pe fond și în consecință, au calitate procesuală pasivă în cererea accesorie formulată pentru suspendarea executării. Față de considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate I.G.P.R., I.P.J. Cluj și Șeful I.P.J. Cluj împotriva sentinței civile nr. 753 din 3 decembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 mai 2009.