ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2555/2009

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 6 noiembrie 2008,

reclamantul R.M.I. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Șeful I.P.J.

Cluj, I.P.J. Cluj, I.G.P.R. și I.G.P. Române să se dispună suspendarea

executării dispoziției nr. 41 din 3 septembrie 2008 și a dispoziției nr. 2113

din 29 septembrie 2008 până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 1595/33/2008

al Curții de Apel Cluj.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că, prin dispoziția nr. 41 din 3 septembrie 2008,

modificată prin dispoziția nr. 2113 din 29 septembrie 2008 i-a fost aplicată

sancțiunea administrativă „mustrare scrisă” și  a formulat acțiune pentru

anularea acestor acte, considerate nelegale.

Reclamantul a susținut că

este prejudiciat prin efectele deciziilor de sancționare, fiind afectate

situația sa profesională și drepturile bănești, prin neacordarea sporurilor

salariale și a primelor de serviciu.

Pârâții Șeful I.P.J. Cluj și

I.G.P. Române au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând

că, față de obiectul cererii de suspendare a executării, nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru

chemarea în judecată a funcționarului public care a contribuit la elaborarea,

emiterea sau încheierea actului administrativ.

Prin sentința civilă nr. 753

din 3 decembrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive,

a admis cererea și a dispus suspendarea executării dispozițiilor nr. 41 din 3

septembrie 2008 și nr. 2113 din 29 septembrie 2008 până la soluționarea

definitivă și irevocabilă a cauzei.

Excepția lipsei calității

procesuale pasive a fost respinsă de instanța de fond cu motivarea că pârâții

Șeful I.P.J. Cluj și I.G.P. Române au calitatea de emitenți ai actelor

contestate, identificându-se astfel cu autoritatea publică, în sensul definit

de Legea nr. 554/2004.

Cererea de suspendare a

executării a fost admisă, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile

cumulative prevăzute de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv

existența cazului bine justificat, în sensul existenței unei îndoieli puternice

asupra prezumției de legalitate a actului administrativ și prevenirea unei

pagube iminente, a unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență.

Existența unei îndoieli

puternice asupra prezumției de legalitate a actului administrativ a fost

constatată față de conținutul dispoziției nr. 2113 din  29 septembrie 2008 din

care nu rezultă cu certitudine care era întinderea obligației de serviciu a

reclamantului pentru încălcarea căreia a fost sancționat disciplinar.

În ceea ce privește condiția

prevenirii unei pagube iminente, instanța de fond a reținut că, prin punerea în

executare a celor două dispoziții, reclamantul va suferi în viitor un

prejudiciu material și moral, previzibil cu evidență, care rezultă din motivele

invocate în susținerea acțiunii.

Împotriva acestei sentințe,

au declarat recurs pârâții I.P.J. Cluj, Șeful I.P.J. Cluj și I.G.P.R.,

solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiată

a cererii de suspendare a executării.

Recurenții au susținut că în

mod greșit s-a constatat în hotărârea instanței de fond îndeplinirea

condițiilor cumulative prevăzute în art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru

suspendarea executării actului administrativ.

Referitor la condiția

existenței unor cazuri bine justificate, s-a arătat că în mod nelegal instanța

de fond s-a pronunțat asupra unor aspecte legate de fondul cauzei, care face

obiectul Dosarului nr. 1595/33/2008 al Curții de Apel Cluj.

Cât privește cea de-a doua

condiție legală reținută de instanța de fond ca fiind îndeplinită în cauză, existența

pericolului producerii unui prejudiciu material și moral pentru reclamant prin

aplicarea sancțiunii disciplinare a „mustrării scrise”, recurenții au învederat

că nu au fost dovedite susținerile invocate în cerere, nefiind nici un indiciu

privind iminența producerii unor asemenea daune.

În recursul declarat de

pârâții I.P.J. Cluj și Șeful I.P.J. Cluj a fost criticată și soluția dată

excepției privind lipsa calității procesuale pasive și s-a arătat că în mod

greșit s-a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr.

554/2004 în cererea de suspendare a executării actului administrativ, deși

acțiunile în contencios administrativ, pot fi formulate împotriva

funcționarului public care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea

actului doar în situația în care se solicită plata unor despăgubiri pentru

prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate, pentru

următoarele considerente:

Criticile formulate de

recurenți cu privire la soluția de suspendare a executării actelor

administrative sunt nefondate, constatându-se că instanța de fond a aplicat

corect dispozițiile art. 15 coroborate cu art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

în raport cu dovezile administrate în cauză.

Măsura provizorie solicitată

de intimatul-reclamant s-a justificat față de îndeplinirea condițiilor

cumulative prevăzute de dispozițiile legale susmenționate, întrucât s-a dovedit

atât existența unui caz bine justificat, cât și iminența producerii unei pagube

prin executarea actelor contestate, care sunt executorii din oficiu.

Existența unui caz bine

justificat pentru suspendarea executării deciziilor contestate a fost corect

constatată în raport de situația de fapt concretă avută în vedere pentru

emiterea acestora, care a fost analizată de instanța de fond în limitele

procedurii judiciare reglementate pentru măsura de suspendare, fără cercetarea

fondului pricinii, cum neîntemeiat au susținut recurenții.

Nefondat este și motivul de

recurs prin care s-a susținut că nu a fost dovedită îndeplinirea condiției

prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru prevenirea unei

pagube iminente.

Analizând toate consecințele

care se pot produce prin executarea actelor întocmite de recurenții-pârâți până

la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anulare, instanța de

fond a constatat corect existența acestei condiții, prin riscul producerii unei

pagube iminente pentru intimatul-reclamant, în sensul prevăzut de art. 2 alin.

(1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, ca prejudiciu material viitor, dar

previzibil cu evidență.

Critica adusă soluției de

respingere a excepției privind lipsa calității procesuale pasive în recursurile

declarate de I.P.J. Cluj și de șeful acestui inspectorat se dovedește a fi de

asemenea nefondată.

Legitimarea procesuală a

șefilor inspectoratelor chemate în judecată a fost corect reținută de instanța

de fond în raport cu cadrul procesual al acțiunii în anulare, dat fiind că până

la soluționarea acesteia a fost dispusă măsura suspendării executării.

Emitenții celor două decizii

contestate în cauză au calitatea de părți în litigiul pe fond și în consecință,

au calitate procesuală pasivă în cererea accesorie formulată pentru suspendarea

executării.

Față de considerentele

expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii

atacate, Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate I.G.P.R., I.P.J. Cluj și Șeful I.P.J. Cluj împotriva sentinței civile

nr. 753 din 3 decembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 13 mai 2009.