ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1550/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1550/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra
recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 363 din 3
decembrie 2007, Tribunalul Alba l-a condamnat pe inculpatul B.M.N. la o
pedeapsă de 17 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor
prev.
de
art. 64 lit. a) și b) C. pen. după executarea
pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, faptă
prev.
de
art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.
Inculpatul a fost condamnat și la o
pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de port ilegal de
armă albă în public, faptă
prev. de
art. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.
b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate
inculpatului,
în final acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de
17 ani
închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prev.
de
art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 71 C.pen., au fost
interzise inculpatului drepturile
prev. de
art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 C. proc. pen., a
menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. a dedus
prevenția de la 04 decembrie 2006 la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a
dispus confiscarea cuțitului briceag folosit de inculpat la săvârșirea
infracțiunii.
S-a luat act că părțile civile au
renunțat la daunele materiale solicitate ca urmare a achitării sumei de 3000
lei de către tatăl inculpatului, B.N., și au renunțat la daunele morale
solicitate.
S-a luat act că partea civilă B.V. nu
s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Pentru a pronunța această sentință,
prima instanță a reținut că în noaptea de 23/24 noiembrie 2006, între inculpat
și victima B.G.V. a izbucnit un conflict spontan, în timp ce se aflau în
localul U. din Alba lulia, ocazie cu care inculpatul i-a aplicat victimei mai
multe lovituri cu pumnii și picioarele în abdomen, și a tăiat-o cu ciobul unei
sticle pe spate, victima suferind leziuni care au necesitat pentru vindecare
11-12 zile îngrijiri medicale, și deși victima a obținut certificat
medico-legal, nu a formulat plângere penală relativ la acest incident.
La data de 3 decembrie 2006, victima,
însoțită de martorul M.D., s-a deplasat la localul „Pasaj", așezându-se la
o masă la care se mai aflau și alte persoane.
Localul „Pasaj" are trei intrări:
două care asigură accesul dinspre bulevardul Transilvaniei, una fiind folosită
de clienți și alta pentru aprovizionare, și a treia, în capătul culoarului
dintre mese, care permite accesul dinspre parcul Cetate, în acea noapte fiind
deschisă doar intrarea pentru clienți, care asigura accesul dinspre b-dul
Transilvaniei.
La ora 1.00 din noaptea de 03/04
decembrie 2006, a venit în local și inculpatul însoțit de D.I. și O.C., care au
stat la o altă masă.
La cea de-a treia masă s-a așezat
martorul A.N.
Inculpatul consumase anterior 9-10
beri, fiind și în alte localuri.
Atât inculpatul, cât și victima au
povestit celor care se aflau la masă despre incidentul din localul U.
Martorul D.I. s-a dus la un moment dat
spre masa victimei și i-a adresat injurii și amenințări, ca și martorului M.D.,
fiind oprit de O.C., care I-a luat și I-a dus la masa lor, după care a sunat de
pe telefonul mobil, solicitând intecvenția unui echipaj de poliție, pentru
evitarea unui scandal.
Victima I-a asigurat în acest timp pe
administratorul localului că nu va face scandal.
La scurt timp, în local a venit și
echipa de poliție ce fusese solicitată de martorul O.C., unul dintre ei
solicitând inculpatului, martorilor D. și O, să iasă afară.
Doar martorul O. a dat curs solicitării
agenților de poliție, iar afară Ie-a relatat celor doi despre incidentul
petrecut în urmă cu două zile, spunând că celorlalți doi le este teamă să iasă
afară, ca să nu fie agresați de victimă și însoțitorii lui.
Cei doi agenți i-au cerut martorului
să-i aducă afară pe inculpat și pe D., solicitare la care martorul s-a
conformat, a reușit să-i convingă pe prietenii săi să iasă, iar când cei doi
s-au ridicat de la masă, având câte o sticlă goală de bere în mână, au fost
observați de victimă, care s-a speriat crezând că cei doi se îndreaptă spre
masa lui, a luat un scaun și
I-
a așezat în dreptul
pieptului, cu intenția de a se apăra de un eventual atac, solicitând celor doi
să lase sticlele din mână, pentru că nu are nimic cu ei.
Inculpatul a scos din haină un briceag,
victima I-a împuns cu scaunul și s-a retras spre barul localului, împreună cu M.D.,
care a sărit în ajutorul lui, fiind urmați de inculpat și D.I.
Victima a luat două cozi de mătură, a
dat una lui M., pentru a se apăra de intențiile vădit agresive ale inculpatului
și prietenului său, D. a încercat să-l lovească pe M., dar nu a reușit pentru
că acesta din urmă l-a lovit cu coada măturii în zona umărului și a urechii
drepte, iar coada s-a rupt, după care M. a fugit către ieșirea care dădea spre
parcul Cetate, dar a fost ajuns de D., cei doi lovindu-se reciproc.
În local, victima a lovit pe inculpat
cu coada măturii, care s-a rupt, a luat apoi un scaun în mâini, cei doi
împingându-se spre ieșirea dinspre parc, moment în care victima a scăpat
scaunul din mână.
Inculpatul a ridicat mâna în care avea
sticla de bere, victima la rândul ei a ridicat mâna pentru a se apăra,
descoperindu-și pieptul, moment în care inculpatul i-a aplicat o lovitură de
cuțit în piept, încercând să o mai lovească o dată, dar fiind împiedicat de
martorul D.A.I.
Victima a fugit afară, iar martorul
D.A.I. a luat un taxi și l-a transportat la spital, dar victima a decedat
înainte de a se putea interveni pentru salvarea vieții sale.
Inculpatul a părăsit localul, a ascuns
briceagul într-un rond de flori, unde a fost găsit ulterior de organele de
poliție, s-a întors în local și s-a așezat la masă pentru a da impresia că nu
s-a întâmplat nimic.
Situația de fapt este probată de
ansamblul probelor administrate în faza de urmărire penală, dar și în cea a
cercetării judecătorești, raportul de constatare medico-legală întocmit în
cauză, stabilind că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat unei plăgi
înțepate-tăiate toracale cauzată prin lovirea activă cu un corp contondent
înțepător-tăietor, între leziuni și deces existând legătură de cauzalitate.
De asemenea, planșele fotografice de la
fața locului au arătat dinamica producerii incidentului, iar martorii oculari
au relatat împrejurările în care s-a comis fapta și care concordă cu situația
de fapt reținută de instanță, în sensul că în momentul în care inculpatul a
lovit victima, aceasta nu avea nici un obiect contondent în mână.
Din întreg ansamblul probator existent
la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut că în seara incidentului,
inculpatului nu i-a fost frică de un eventual atac agresiv al victimei asupra
sa, pentru că în caz contrar, ar fi cerut ajutorul polițiștilor care se
deplasaseră la local, pentru a putea părăsi barul în siguranță.
În declarația sa, inculpatul a arătat
că a luat sticla de bere în mână pentru a-i termina conținutul, intenționând să
iasă în acel moment din local, sticla fiind spartă de inculpat care a dorit să
se apere de atacul victimei.
Se pretinde de inculpat că l-a
înjunghiat pe partea vătămată, doar după ce a primit o lovitură peste spate.
Se reține
de instanța de fond că, potrivit declarațiilor martorilor oculari,
inculpatul a scos briceagul, pe care l-a deschis, imediat după ce s-a
ridicat de la masă, și nu după ce a fost lovit de victimă cu coada de mătură.
Nu se poate reține nici că inculpatul a
săvârșit fapta în legitimă apărare, dat fiind că toți martorii oculari, unii
fiind chiar prieteni cu inculpatul, au declarat că cel care a pornit agresiunea
a fost chiar inculpatul, care s-a apropiat amenințător de victimă și a încercat
să o lovească.
Acțiunea victimei de a lovi inculpatul
cu o coadă de mătură nu poate fi interpretată decât ca o apărare a acesteia
față de atacul agresiv declanșat de inculpat, cu atât mai mult cu cât, în
momentul în care inculpatul și martorul D. s-au apropiat de masa victimei,
aceasta Ie-a strigat să plece, că nu are nimic cu ei.
Față și de împrejurarea că inculpatul a
refuzat să iasă din local la solicitarea agentului de poliție, instanța de fond
a reținut că acesta nu se afla într-o stare de temere fată de victimă.
Inculpatul nu a putut justifica nici de
ce avea asupra sa briceagul, pe care pretinde că îl folosea pentru a mânca la
serviciu, în condițiile în care incidentul a avut loc în noaptea de sâmbătă
spre duminică, ori inculpatul plecase de acasă cu intenția de a frecventa mai
multe localuri și nu pentru a merge la serviciu.
Nu poate fi reținută nici scuza
provocării, deoarece victima nu a făcut nici un gest care să provoace
inculpatului o puternică tulburare sau emoție, ci doar a încercat să se apere
față de atacul nejustificat al acestuia.
La
individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța de fond a
ținut cont de criteriile înscrise în art. 72 C. pen., respectiv gradul
ridicat de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, cunoscut cu
antecedente penale, dar și atitudinea parțial sinceră pe care a manifestat-o
acesta ulterior producerii faptei.
Împotriva hotărârii a declarat apel
inculpatul, criticând-o pentru motive de netemeinicie, legate de faptul că
instanța de fond nu a reținut circumstanța atenuantă
prev.
de
art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen., fapta fiind
săvârșită sub imperiul unei puternice emoții
cauzate de atitudinea victimei,
fapt care ar fi atras reducerea pedepsei
aplicate sub minimul special prevăzut de lege.
Se solicită ca, în cazul în care nu se
va retine circumstanța atenuantă a provocării, să se reducă pedeapsa până la
limita minimă specială prevăzută de lege, având în vedere atitudinea
inculpatului după producerea faptei.
Instanța
de apel, analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de
apel invocate de inculpat, a constatat că instanța de fond a reținut
corect situația de fapt, a administrat probatoriul necesar în vederea
stabilirii laturii obiective și subiective a cauzei, a făcut o justă încadrare
juridică a faptei săvârșite de inculpat, reținând corect modalitatea în care
s-a comis.
Instanța de apel a constatat că
reținerea circumstanței atenuante
prev. de
art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen. nu se justifică, deoarece victima l-a
lovit pe inculpat aflându-se într-o puternică stare de tulburare determinată de
atacul deosebit de agresiv al inculpatului, care s-a îndreptat spre victimă având
o sticlă de bere și un briceag în mână, cu atât mai mult fiind justificată
această atitudine a victimei cu cât în urmă cu 10 zile fusese din nou victima
unei agresiuni exercitate de inculpat, care s-a soldat cu leziuni ce au necesitat
pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale.
Așadar, nu se poate reține că
inculpatul s-a aflat într-o stare de
surescitare
nervoasă de proporții, caracteristică circumstanței atenuante a
provocării.
Având
însă în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, vârsta
sa la data comiterii faptei, atitudinea de regret manifestată după
săvârșirea infracțiunii, stăruința depusă de acesta pentru repararea pagubei,
aplicarea unei singure lovituri de cuțit victimei, lovirea inculpatului de
către victimă cu o coadă de mătură, dar și circumstanțele în defavoarea
inculpatului, respectiv agresiunea exercitată anterior asupra victimei,
amendarea sa contravențională pentru furt calificat, încercarea de a ascunde
briceagul, instanța de apel a apreciat că o diminuare a cuantumului pedepsei
aplicate, va asigura o justă proporționalitate a acesteia, neutralizarea și
reeducarea inculpatului.
Față de aceste considerente, prin
decizia penală nr. 16/A din 21 februarie 2008, Curtea de Apel Alba lulia, secția
penală, a admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 363/2007
a Tribunalului Alba, pe care a desființat-o în latură penală, privind
individualizarea judiciară a pedepsei stabilite pentru infracțiunea de omor
calificat, și, în rejudecare, în aceste limite, a condamnat inculpatul la o
pedeapsă de 15
ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii
prev.
de
art. 174-175 lit.
i) C. pen.
și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor
prev. de
art. 64 lit. a) și b)
C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) a contopit pedepsele aplicate inculpatului, de 15 ani închisoare și 6
luni închisoare, pentru infracțiunea de port ilegal de armă albă în public, în
final inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare
și 5 ani interzicerea drepturilor
prev. de
art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A menținut în rest celelalte dispoziții
ale sentinței atacate.
În baza art. 350 C. proc. pen., a
menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. a computat
din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive de la 4 decembrie 2006
la 21 februarie 2008.
Împotriva deciziei a declarat recurs
inculpatul, invocând motive de nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii, în
esență aceleași ca și cele invocate în apel.
Examinând hotărârea prin prisma
criticilor recurentului, care se circumscriu cazurilor de casare
prev.
de
art. 385
9
alin. (1) pct. 14 și 17 C.
proc. pen., ca și din oficiu pentru cazurile eununțate de art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru
considerentele ce se vor expune în continuare:
Probele administrate în cauză relevă
fără echivoc că în noaptea de 03/04 decembrie 2006, în loc public, inculpatul a
aplicat victimei o lovitură cu un briceag în zona pieptului, provocându-i o
plagă înțepată- tăiată toracală,
cu leziuni
pulmonare, cauzându-i o hemoragie internă și externă și, în final
decesul.
Împrejurările în care s-a săvârșit
infracțiunea sunt cele reținute de instanțele anterioare, care au respins în
mod justificat solicitarea inculpatului de a se reține circumstanța atenuantă
legală
prev. de
art. 73 lit. b) C.
pen.
Între inculpat și victimă a mai avut
loc un incident, în noaptea de 23/24 noiembrie 2006, când inculpatul a aplicat
victimei lovituri cu pumnii și picioarele, cauzându-i leziuni care au necesitat
pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale.
Ei s-au reîntâlnit în noaptea de 03/04
decembrie 2006 în localul „Pasaj" din municipiul Alba lulia, fiind
însoțiți fiecare de alte persoane.
De teama unui scandal, martorul O.C.,
care-l însoțea pe inculpat, a solicitat intervenția poliției.
Lucrătorii de poliție O.D. și N.M. s-au
prezentat și au solicitat inculpatului și martorilor care-l însoțeau să
părăsească incinta localului, însă au fost ascultați doar de martorul O.,
inculpatul și martorul D.I. refuzând.
Aceste aspecte relevă faptul că
inculpatul nu poate invoca teamă față de o agresiune din partea victimei.
La plecarea din local, inculpatul și
martorul D. au luat asupra lor câte o sticlă de bere golită și s-au îndreptat
spre ieșire, direcție în care se afla și masa la care stătea victima.
Observând că inculpatul se apropie
amenințător de masa sa, victima Ie-a solicitat celor doi să lase sticlele jos
și să plece.
După ce au fost refuzați, victima și
martorul M. s-au retras și s-au înarmat cu câte o coadă de mătură pentru a se
apăra.
În continuare, martorul D.I. l-a
agresat pe martorul M., iar inculpatul a agresat victima.
Văzând că este înarmat, victima l-a
lovit cu coada de mătură, care s-a rupt în bucăți, după care a luat un scaun
pentru a se proteja. Cei doi s-au împins spre ieșirea către parcul Cetate și,
la un moment dat, victima a scăpat scaunul din mâini, aflându-se față în față
cu inculpatul.
După ce inculpatul a ridicat mâna în
care avea sticla de bere, victima a ridicat instinctiv brațul, pentru a se
apăra, dar și-a descoperit pieptul, moment în care inculpatul i-a aplicat o
lovitură cu cuțitul în zona toracală.
Încercând să aplice încă o lovitură,
inculpatul a fost împins de martorul D.A.I.
Împrejurările reținute mai sus dovedesc
faptul că inculpatul se afla în continuarea unei atitudini de agresivitate față
de victimă și că numai reacția victimei ar putea fi apreciată ca un răspuns la
provocare.
Înarmat cu un briceag și având asupra
sa o sticlă de bere, executând acte de agresiune deosebit de grave, inculpatul
a acționat în scopul suprimării vieții victimei, beneficiind și de ascendentul
moral pe care-l avea în raport cu victima.
În aceste condiții, nu se poate reține
existența circumstanței atenuante legale
prev. de
art. 73 lit. b) C. pen. privind săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea
unei puternice tulburări sau emoții, determinate de o provocare din partea
victimei.
Pedeapsa aplicată inculpatului și
modalitatea de executare răspunde cerințelor de individualizare
prev.
de
art. 72 C. pen., dată fiind vârsta acestuia și
preocuparea pentru repararea prejudiciului.
Reducerea pedepsei ar lipsi de eficiență
sancțiunea penală și ar afecta scopul preventiv al acesteia, în condițiile în
care Înalta Curte constată o escaladare a infracțiunilor de violență și,
îndeosebi, a omuciderilor.
În consecință, apreciind ca legală și
temeinică hotărârea instanței de apel, în baza art. 385
15
pct. 1
lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul inculpatului ca
nefondat.
În baza
art. 385
17
alin. (4) C. proc. pen. rap. la art. 383 alin. (2) C.
proc. pen., se va
deduce din pedeapsă durata reținerii și
arestării preventive de la 04 decembrie 2006 la zi.
Văzând și
disp.
art. 192
alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul B.M.N.
împotriva
deciziei penale nr. 16/A din 21 februarie 2008 a Curții de Apel Alba lulia.
Deduce din
pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării
preventive de la 4 decembrie 2006 la 6 mai 2008.
Obligă recurentul inculpat să plătească
statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 6 mai 2008.