ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față. În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 10 aprilie 2013, petentul S.V. a formulat plângere împotriva Rezoluției nr. 1165 dată de procurorul O.L. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, la 12 noiembrie 2012 în Dosarul nr. 1165/P/2011, solicitând desființarea acesteia ca netemeinică și nelegală și reținerea cauzei spre rejudecare sau, în subsidiar, trimiterea cauzei procurorului pentru redeschiderea, respectiv începerea urmăririi penale, după caz, în conformitate cu prevederile art. 278 1 alin. (8) lit. b) și c) C. proc.

pen. În motivarea plângerii, petentul a criticat rezoluția atacată, arătând că soluția dispusă în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. j) C. proc. pen., de neîncepere a urmăririi penale față de procurorul C.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 247, art. 289, art. 291, art. 266, art. 189 și art. 268 C. pen. și față de fostul procuror S.P. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 291 C. pen., este nelegală și netemeinică. Analizând plângerea formulată și Dosarul nr. 1165/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța reține că, prin rezoluția cu același număr din data de 12 noiembrie 2012 pronunțată de procurorul O.L.

din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în dosarul menționat s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. j) din C. proc. pen., "neînceperea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 247, art. 289, art. 291, art. 266, art. 189, art. 268 din C. pen.

față de M.C., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 291 din C. pen., față de S.P., fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara". La data de 12 decembrie 2012, prin Rezoluția nr. 7056/II-7/2012 a procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 64 alin. (3) din Legea nr.304/2004 s-a dispus "infirmarea, ca nelegală, a Rezoluției nr. 1165/P/2011 din 12 noiembrie 2012 și reluarea cercetărilor în sensul celor arătate în cuprinsul rezoluției de infirmare". Procedând la reexaminarea cauzei, în conformitate cu rezoluția anterior arătată, procurorul O.L.

din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus, prin Rezoluția nr. 1165/P/2011 din data de 7 martie 2013, neînceperea urmăririi penale, atât față de M.C., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 247, art. 289, art. 291, art. 266, art. 189 și art. 268 din C. pen., cât și față de S.P., fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 291 din C. pen.

Prin aceeași rezoluție s-a mai dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata M.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 289 și art.291 din C. pen. Soluția a fost comunicată petentului la data de 18 martie 2013, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare aflată la dosarul nr. 1165/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Ca atare, se observă că obiectul plângerii formulate de către petent este, în realitate, Rezoluția nr. 1165 din 07 martie 2013 dispusă în Dosarul nr. 1165/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și nu cea din data de 12 noiembrie 2013, infirmată de procurorul ierarhic superior anterior formulări plângerii analizate.

Împotriva Rezoluției nr. 1165/P/2011 din data de 7 martie 2013 petentul nu a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, în conformitate cu dispozițiile art. 278 alin. (1) C. proc. pen., așa cum se menționează în Adresa nr. 1165/P/2011 din 21 iunie 2013 emisă de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În schimb, prin plângerea înregistrată la 10 aprilie 2013 ce face obiectul prezentei cauze, petentul s-a adresat direct către Înalta Curte de Casație și Justiție. Verificând rezoluția contestată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul înaintat de parchet prin prisma Deciziei în interesul legii nr. 1/2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite și publicată în Monitorul Oficial nr. 418/18.06.2009, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (1) C. proc.

pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 C. proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Totodată, art. 278 alin. (1) și (2) C. proc. pen. stabilește competența de soluționare a plângerilor formulate împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procuror, în favoarea procurorului ierarhic superior celui care a adoptat actul contestat de către parte.

Procedura de control pe cale ierarhică, în cadrul unității de parchet, constituie, în cazul soluțiilor de netrimitere în judecată, o etapă prealabilă declanșării verificării actului de către instanță, în procedura specială reglementată de art. 278 C. proc. pen. Dispozițiile art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen. prevăd expres succesiunea etapelor care preced declanșarea controlului judecătoresc și condiționează sesizarea instanței de confirmarea de către procurorul ierarhic superior a soluției de netrimitere în judecată cuprinse în rezoluție sau ordonanță.

Rezultă, așadar, că petentul beneficiază de verificarea în două etape a soluției date de procuror: controlul intern, declanșat în cadrul parchetului din care face parte procurorul care a dat soluția de netrimitere în judecată, în aplicarea principiului subordonării ierarhice, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituția României, și controlul judecătoresc, inițiat prin formularea, în termenul prevăzut de art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., a unei plângeri adresate instanței căreia i-ar reveni competența să soluționeze cauza în fond. Astfel, soluția de netrimitere în judecată dispusă de către procuror urmează a fi supusă controlului ierarhic, din rațiuni ce țin atât de respectarea principiului controlului și subordonării ierarhice, dar și a dreptului părții de a beneficia de un dublu control al soluțiilor de netrimitere în judecată, astfel după cum s-a arătat anterior.

Atacarea direct în instanță a soluției de netrimitere în judecată, adoptată de procuror, în absența confirmării acesteia de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 alin. (2) și (3) C. proc. pen., echivalează cu prematura sesizare a instanței prin plângere. Singura excepție prevăzută de lege este cea reglementată de dispozițiile art. 278 1 alin. (2) C. proc. pen. - care nu se regăsește în speță, în care procurorul ierarhic superior nu soluționează, în termenul prevăzut de art. 277 din C. proc. pen., plângerea formulată împotriva soluției de netrimitere în judecată adoptată de primul procuror, corelativ infirmării rezoluției sau ordonanței date inițial. În consecință, Înalta Curte constată că organul judiciar competent a soluționa plângerea împotriva rezoluției procurorului prin care s-a dat soluția de netrimitere în judecată este procurorul ierarhic superior.

Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 278 1 alin. (13) C. proc. pen., Înalta Curte va trimite plângerea formulată de petentul S.V. împotriva Rezoluției nr. 1165 din 7 martie 2013 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 1165/P/2011, procurorului șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționare conform art. 278 C. proc. pen.. Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Conform art. 278 1 alin. (13) C. proc. pen., trimite plângerea formulată de petentul S.V. împotriva Rezoluției nr. 1165 din 7 martie 2013 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 1165/P/2011, procurorului Șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționare conform art. 278 C. proc. pen. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 octombrie 2013. Procesat de GGC - NN