ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei penale
de față.
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei
Curți de Casație și Justiție la 10 aprilie 2013, petentul S.V. a formulat
plângere împotriva Rezoluției nr. 1165 dată de procurorul O.L. din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire
penală și criminalistică, la 12 noiembrie 2012 în Dosarul nr. 1165/P/2011,
solicitând desființarea acesteia ca netemeinică și nelegală și reținerea cauzei
spre rejudecare sau, în subsidiar, trimiterea cauzei procurorului pentru
redeschiderea, respectiv începerea urmăririi penale, după caz, în conformitate
cu prevederile art. 278
1
alin. (8) lit. b) și c) C. proc. pen.
În motivarea
plângerii, petentul a criticat rezoluția atacată, arătând că soluția dispusă în
temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. j) C. proc. pen., de
neîncepere a urmăririi penale față de procurorul C.M. sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 247, art. 289, art. 291, art. 266,
art. 189 și art. 268 C. pen. și față de fostul procuror S.P. sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 291 C. pen., este
nelegală și netemeinică.
Analizând plângerea
formulată și Dosarul nr. 1165/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, instanța reține că, prin rezoluția cu același număr din
data de 12 noiembrie 2012 pronunțată de procurorul O.L. din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și
criminalistică, în dosarul menționat s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6)
raportat la art. 10 lit. j) din C. proc. pen., "neînceperea urmăririi
penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 247,
art. 289, art. 291, art. 266, art. 189, art. 268 din C. pen. față de M.C.,
procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara și, sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 291 din C. pen., față de S.P.,
fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată
Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara".
La data de 12
decembrie 2012, prin Rezoluția nr. 7056/II-7/2012 a procurorului șef al Secției
de urmărire penală și criminalistă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 64 alin. (3) din
Legea nr.304/2004 s-a dispus "infirmarea, ca nelegală, a Rezoluției nr.
1165/P/2011 din 12 noiembrie 2012 și reluarea cercetărilor în sensul celor
arătate în cuprinsul rezoluției de infirmare".
Procedând la
reexaminarea cauzei, în conformitate cu rezoluția anterior arătată, procurorul
O.L. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
secția de urmărire penală și criminalistică, a dispus, prin Rezoluția nr.
1165/P/2011 din data de 7 martie 2013, neînceperea urmăririi penale, atât față
de M.C., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată
și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara, sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 247, art. 289, art. 291, art. 266,
art. 189 și art. 268 din C. pen., cât și față de S.P., fost procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -
Serviciul Teritorial Timișoara, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor
prevăzute de art. 246 și art. 291 din C. pen.
Prin aceeași
rezoluție s-a mai dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata M.C. sub
aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 289 și art.291 din C. pen.
Soluția a fost
comunicată petentului la data de 18 martie 2013, așa cum rezultă din dovada de
îndeplinire a procedurii de comunicare aflată la dosarul nr. 1165/P/2011 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ca atare, se observă
că obiectul plângerii formulate de către petent este, în realitate, Rezoluția
nr. 1165 din 07 martie 2013 dispusă în Dosarul nr. 1165/P/2013 al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și nu cea din data de 12
noiembrie 2013, infirmată de procurorul ierarhic superior anterior formulări
plângerii analizate.
Împotriva Rezoluției
nr. 1165/P/2011 din data de 7 martie 2013 petentul nu a formulat plângere la
procurorul ierarhic superior, în conformitate cu dispozițiile art. 278 alin.
(1) C. proc. pen., așa cum se menționează în Adresa nr. 1165/P/2011 din 21
iunie 2013 emisă de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție.
În schimb, prin
plângerea înregistrată la 10 aprilie 2013 ce face obiectul prezentei cauze,
petentul s-a adresat direct către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Verificând rezoluția
contestată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul înaintat de
parchet prin prisma Deciziei în interesul legii nr. 1/2009 pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite și publicată în Monitorul Oficial
nr. 418/18.06.2009, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275 -
278 C. proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a
ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire
penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată,
precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face
plângere la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii,
competența să judece cauza în primă instanță.
Totodată, art. 278
alin. (1) și (2) C. proc. pen. stabilește competența de soluționare a
plângerilor formulate împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de
procuror, în favoarea procurorului ierarhic superior celui care a adoptat actul
contestat de către parte.
Procedura de control
pe cale ierarhică, în cadrul unității de parchet, constituie, în cazul
soluțiilor de netrimitere în judecată, o etapă prealabilă declanșării
verificării actului de către instanță, în procedura specială reglementată de
art. 278 C. proc. pen.
Dispozițiile art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. prevăd expres succesiunea etapelor care preced
declanșarea controlului judecătoresc și condiționează sesizarea instanței de
confirmarea de către procurorul ierarhic superior a soluției de netrimitere în
judecată cuprinse în rezoluție sau ordonanță.
Rezultă, așadar, că
petentul beneficiază de verificarea în două etape a soluției date de procuror:
controlul intern, declanșat în cadrul parchetului din care face parte
procurorul care a dat soluția de netrimitere în judecată, în aplicarea
principiului subordonării ierarhice, potrivit art. 132 alin. (1) din
Constituția României, și controlul judecătoresc, inițiat prin formularea, în
termenul prevăzut de art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., a unei
plângeri adresate instanței căreia i-ar reveni competența să soluționeze cauza
în fond.
Astfel, soluția de
netrimitere în judecată dispusă de către procuror urmează a fi supusă
controlului ierarhic, din rațiuni ce țin atât de respectarea principiului
controlului și subordonării ierarhice, dar și a dreptului părții de a beneficia
de un dublu control al soluțiilor de netrimitere în judecată, astfel după cum
s-a arătat anterior.
Atacarea direct în
instanță a soluției de netrimitere în judecată, adoptată de procuror, în
absența confirmării acesteia de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278
alin. (2) și (3) C. proc. pen., echivalează cu prematura sesizare a instanței
prin plângere.
Singura excepție
prevăzută de lege este cea reglementată de dispozițiile art. 278
1
alin. (2) C. proc. pen. - care nu se regăsește în speță, în care procurorul
ierarhic superior nu soluționează, în termenul prevăzut de art. 277 din C.
proc. pen., plângerea formulată împotriva soluției de netrimitere în judecată
adoptată de primul procuror, corelativ infirmării rezoluției sau ordonanței
date inițial.
În consecință, Înalta
Curte constată că organul judiciar competent a soluționa plângerea împotriva
rezoluției procurorului prin care s-a dat soluția de netrimitere în judecată
este procurorul ierarhic superior.
Pentru considerentele
ce preced, în temeiul art. 278
1
alin. (13) C. proc. pen., Înalta
Curte va trimite plângerea formulată de petentul S.V. împotriva Rezoluției nr.
1165 din 7 martie 2013 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție în Dosarul nr. 1165/P/2011, procurorului șef al Secției de Urmărire
Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, pentru soluționare conform art. 278 C. proc. pen..
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin.3 C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Conform art. 278
1
alin. (13) C. proc. pen., trimite plângerea formulată de petentul S.V.
împotriva Rezoluției nr. 1165 din 7 martie 2013 emisă de Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 1165/P/2011, procurorului
Șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționare conform art.
278 C. proc. pen.
Cheltuielile
judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 28 octombrie 2013.
Procesat
de GGC - NN