ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3206/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3206/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra contestației
în anulare de față;
Din examinarea
actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele;
Prin decizia nr. 1608 de la 11 aprilie
2013 pronunțata în Dosar nr. 3742/1/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
a II -a civilă, a respins cererea de revizuire formulată de I.P. împotriva deciziei
nr. 2364 din 8 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă,
cu motivarea că obiect al unei cereri de revizuire îi poate forma hotărârile rămase
definitive în instanța de apel sau prin neapelare și a unei hotărâri dată de o instanță
de recurs atunci când evocă fondul, ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății,
acesta formulând cerere de revizuire a unei hotărâri pronunțate într-o cale de retractare
ce nu a evocat fondul.
Împotriva acestei
decizii, I.P. a formulat contestație în anulare, solicitând admiterea contestației
și anularea deciziei atacate, invocând drept temei dispozițiile art. 317
2
alin. (1) și 318 alin. (1
3
) C. proc. civ.
În argumentarea
contestației în anulare, contestatorul a învederat că dispozitivul hotărârii cuprinde
dispoziții potrivnice ce nu pot aduce la îndeplinire instanțele s-au pronunțat asupra
unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unor lucruri cerute,
iar hotatârea nr. 1 din 18 martie 2009 luată de Adunarea Generală a R.S. Constanța
este lovita de nulitate absolută.
Înalta Curte,
examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Contestația în
anulare, cale extraordinară de atac de retractare, este deschisă exclusiv pentru
situațiile de la art. 317 C. proc. civ. (incompetență sau vicii vizând procedura
citării) și art. 318 C. proc. civ. (greșeală materială sau nepronunțarea asupra
unui motiv de recurs), iar nu pentru greșita apreciere a probelor sau aplicare a
legii care sunt motive de reformare a hotărârii, posibilă doar în recurs și nu in
contestația în anulare.
Contestația în
anulare întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin (1) C. proc. civ. nu poate fi întemeiată
pe motive pe care partea a omis să le invoce în cadrul căii ordinare de atac, deoarece
imposibilitatea de a le fi invocat reprezintă condiție esențială pentru admiterea
contestației în anulare de drept comun.
Articolul 318
C. proc. civ. deschide calea contestației în anulare când dezlegarea dată este rezultatul
unei greșeli materiale numai dacă se are în vedere o greșeală de ordin procedural,
de o asemenea gravitate, încât a avut drept consecință darea unei soluții greșite.
Prin urmare, greșelile
instanței care deschid calea contestației în anulare în sensul art. 318 C.
proc. civ. sunt greșeli de fapt și nu de judecată, de apreciere a probelor sau de
interpretare a dispozițiilor legale, ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății.
Susținerea privind
omisiunea instanței de examinare a unor motive determinante în soluționarea pricinii
este nefondată, întrucât aceasta a răspuns criticilor formulate, ea neavând obligația
de a analiza fiecare argument cuprins în motivele invocate, obligație pe care instanța
a cărei decizie este atacată și-a îndeplinit-o.
Ceea ce se sancționează
prin această cale extraodinară de atac este omisiunea cercetării unui motiv de recurs,
argumentele putând fi grupate și răspunsul dat acestora comun. Neînsușirea motivelor
invocate de contestator nu constituie motiv de contestație, instanța fiind îndreptățită
să grupeze argumentele care i-au format convingerea pentru a răspunde la motivele
de nelegaiitate prîntr-un considerent comun.
Reținând că, prin
contestația formulată, contestatorul a promovat în cauza de față tot o cale de retractare
la o decizie pronunțată asupra unei alte căi de atac de retractare, nefiind, astfel,
îndeplinite condițiile imperativ prevăzute de art. 317 alin. (1
2
) și
318 alin. (1
1
) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în
anulare formulată de contestatorul I.P. împotriva deciziei nr. 1608 din 11 aprilie
2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația
în anulare formulată de contestatorul
I.P.
împotriva deciziei nr. 1608 din 11 aprilie 2013, pronunțata de Înalta Curte de Casație
și Justiție, secția a ll-a civilă.
Irevocabilă.
Ptonunțată în
ședință publică, astăzi 10 octombrie 2013.