ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3501/2012

Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin Acțiunea înregistrată la 1 iulie 2008 pe rolul Tribunalului Hunedoara, secția civilă, reclamații S.M.L. și T.E.O. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Deva, prin primar, să se constate că terenul înscris în CF … Deva, nr. top (… )/2/b în suprafață de 1.265,07 mp, garajul și terenul înscris în CF … Deva, nr. top (… )/2/a în suprafață de 665 mp, au trecut fără titlu legal în proprietatea Statului Român și să se dispună restituirea acestora în natură. Prin Sentința civilă nr. 100/2009, Tribunalul Hunedoara, secția civilă, a admis în parte acțiunea și l-a obligat pe pârât să emită dispoziție de soluționare a Notificării transmisă cu nr. 137/2002 prin BEJ B.E.

din Deva, de către antecesorul reclamanților și să plătească reclamanților suma de 200 RON, cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că antecesorul reclamanților, defunctul T.E.E.Ș. a formulat notificare, înregistrată la BEJ B.E. sub nr. 137 din 14 februarie 2002, prin care a solicitat retrocedarea imobilului situat în Deva, str. ME - corpul B - înscris în CF … Deva, nr. top (… )/2 având profil de locuință, anexe: garaj, șopron și magazie precum și teren în suprafață de 1.931 mp. Potrivit art. 52 din Legea nr. 10/2001, în termen de 60 de zile de la data înregistrării notificării sau de la data depunerii actelor doveditoare, Primarul municipiului Deva avea obligația de a emite o dispoziție de soluționare a acesteia.

Prima instanță a reținut că, pentru a putea beneficia de măsurile reparatorii reglementate de Legea nr. 10/2001, pe lângă notificarea în termenul legal, legiuitorul a impus îndeplinirea cumulativă a condiției că autorul acestei notificări să aibă vocația la reparațiuni în sensul art. 3 - 4 din lege, respectiv să fie proprietar sau moștenitor al proprietarului imobilului, precum și condiția ca imobilul să fie inclus categoriei celor preluate abuziv de stat în perioada de referință: 4 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Conform art. 12 din Legea nr. 10/2001, dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire la momentul preluării imobilului, restituirea în natură a acestuia este condiționată de rambursarea acestei despăgubiri, actualizată cu coeficientul de actualizare.

Instanța de fond a apreciat că în cauză nu sunt lămurite niciuna din condițiile impuse imperativ și necondiționat de Legea nr. 10/2001, nici în ceea ce privește vocația reclamanților la măsuri reparatorii, nici în ce privește situația imobilului de a putea face obiectul unei restituiri efective și integrale, în natură, în condițiile în care preluarea acestuia s-a făcut pentru o cotă de proprietate și contra despăgubiri. În consecință, fiind de lămurit aceste împrejurări și apreciind că se impune epuizarea procedurii administrative, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, instanța de fond a considerat că se impune ca pârâtul să soluționeze notificarea antecesorului reclamanților. Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamanții, cât și pârâtul.

Prin Decizia civilă nr. 168/A/2009, Curtea de Apel Alba Iulia, a admis apelurile părților și a desființat sentința atacată, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare. În considerentele deciziei, s-a reținut că prin Decizia nr. XX din 2007 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii s-a stabilit că, în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate. Față de această decizie, obligatorie potrivit art. 329 alin. (3) C. proc.

civ., prima instanță trebuia să se pronunțe pe fondul cererii de restituire a imobilului în litigiu, în sensul de a stabili dacă reclamanții au sau nu calitatea de persoane îndreptățite, de a individualiza măsurile reparatorii care pot fi dispuse raportat la posibilitatea efectivă și concretă de restituire în natură, în tot sau în parte, precum și cu privire la eventuala obligație de restituire a despăgubirilor primite cu ocazia preluării imobilului. Neprocedând astfel, prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, ceea ce a atras soluția desființării hotărârii atacate.

În rejudecare, prin Sentința civilă nr. 57/2010, Tribunalul Hunedoara, secția civilă, a admis acțiunea reclamanților, a constatat calitatea acestora de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii reglementate de Legea nr. 10/2001, a dispus restituirea în natură, pe vechiul amplasament, a imobilelor teren înscris în CF … Deva, nr. top (… )/2/b în suprafață de 1.265,07 mp, teren și garaj înscris în CF … Deva, nr. top (… )/2/a în suprafață de 665,93 mp și l-a obligat pe pârât să plătească reclamanților suma de 200 RON cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că antecesorul reclamanților, defunctul T.E.E. a formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care a solicitat restituirea imobilelor în litigiu.

Prin Decizia civilă nr. 415/R/2007 a Tribunalului Hunedoara s-a stabilit calitatea de moștenitor al antecesorului reclamanților după defuncta sa soră V.A., precum și caracterul preluării cotei acesteia de proprietate de ½ părți de către Statul Român în baza Decretului nr. 223/1974, instanța constatând implicit, că această preluare a operat fără titlu valabil, prin eludarea Constituției și tratatelor internaționale la care România era parte. Ca urmare, s-a reținut calitatea reclamaților de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul Legii nr. 10/2001. Față de prevederile art. 1, 7 și 9 din Legea nr. 10/2001 și în considerarea jurisprudenței în materie și respectiv a Deciziei XX/2007 a ÎCCJ, prima instanță a dispus restituirea în natură pe vechile amplasamente a imobilelor în litigiu.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Primarul municipiului Deva. Prin Decizia nr. 128 din 27 mai 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, a admis apelul declarat de pârât, a schimbat în parte sentința atacată în ce privește măsurile reparatorii, pe care le-a stabilit după cum urmează: În ce privește imobilul teren înscris în CF … Deva, nr. top. (… )/2/b, proprietatea Statului Român, a dispus dezmembrarea și formarea de loturi conform completării la expertiza topografică întocmită de expert F.Gh. astfel: - lotul nr. 1 - nr. top nou (… )/2/b/1, conturat de punctele 40 - 41 - 30 - 31/1 - 40, în suprafață reală de 103 mp, reprezentând terenul pe care este edificată construcția proprietatea numiților Anghel Petru și A.Z.; - lotul nr. 2 - nr. top nou (… )/2/b/2, conturat de punctele 32 - 33 - 33/1 - 32/1 - 32, în suprafață reală de 65 mp, reprezentând terenul pe care este edificat garajul proprietatea numiților A.P.

și A.Z.; - lotul nr. 3 - nr. top nou (217, 218)/2/b/3, conturat de punctele 44 - 45 - 46 - 47- 38 - 40 - 41- 30 - 31/1 - 31- 16 - 15 - 14 - 32 - 33 - 33/1 - 36 - 37 - 42-43 - 44, în suprafață reală de 1.113 mp. În ce privește imobilul teren înscris în CF … Deva, nr. top.

(… )/2/a, proprietatea Statului Român, instanța de apel a dispus dezmembrarea și formarea de loturi conform completării la expertiza topografică întocmită de expert F.Gh., astfel: - lotul nr. 1 - nr. top nou (… )/2/a/1, conturat de punctele 36 - 37 - 42 - 43 - 43/1 - 42/1 - 36, în suprafață reală de 385 mp; - lotul nr. 2 - nr. top nou (… )/2/a/2/1, conturat de punctele 13 -14 - 32 - 32/1 - 13, în suprafață reală de 37,37 mp; - lotul nr. 3 - nr. top nou (… )/2/a/2/2, conturat de punctele 31 - 20/1 - 17/2 - 17 - 17/3 - 31, în suprafață reală de 43,7 mp, reprezentând teren pe care este edificat parțial bateria de garaje; - lotul nr. 4 - nr. top nou (… )/2/a/2/3, conturat de punctele 12/1 - 13 - 14 - 15 - 16 - 17/3 - 17 - 17/2 - 12/1, în suprafață reală de 84 mp; - lotul nr. 5 - nr. top nou (… )/2/a/3/1, conturat de punctele 20/2 - 21 - 22 - 20/1 - 20/2, în suprafață reală de 27,4 mp; - lotul nr. 6 - nr. top nou (… )/2/a/3/2, conturat de punctele 21 - 22 - 21/4 - 21/3 - 21/2 - 21/1-21, în suprafață reală de 72,6 mp, reprezentând terenul pe care este amplasată parțial construcția Vila Venus.

A constatat că imobilele cu nr. top noi (… )/2/b/3, (… )/2/a/1, (… )/2/a/2/1, (… )/2/a/2/3, sunt libere în sensul Legii nr. 10/2001, dispunând restituirea lor în natură în favoarea reclamanților. A constatat că imobilele cu nr. top noi (… )/2/b/1, (… )/2/b/2, (… )/2/a/2/2, (… )/2/a/3/1, (… )/2/a/3/2, nu pot fi restituite în natură, fiind ocupate de construcții, obligând pârâtul Primarul Municipiului Deva să emită dispoziție prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru aceste imobile, în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005. A menținut în rest dispozițiile sentinței atacate. În motivarea soluției sale, instanța de apel nu a reținut critica pârâtului potrivit căreia prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului.

Împrejurarea că instanța ar fi administrat un probatoriu insuficient nu echivalează cu o necercetare a fondului cererii și nu este de natură să atragă desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât potrivit art. 295 alin. (2) C. proc. civ., efectul devolutiv al apelului permite instanței de control judiciar să refacă sau să întregească probatoriul administrat la fond. În ce privește dovada calității reclamanților de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii după defuncta V.A., proprietară tabulară, s-a constatat că pârâtul nu contestă calitatea acestora de moștenitori după defunctul T.E.E.Ș., calitate dovedită cu Certificatul de moștenitor nr. 54/2004 eliberat de BNP E.V.

Conform Certificatului de moștenitor nr. 47/2002, eliberat de BNP E.C., antecesorul reclamanților, T.E.E.Ș., este unicul moștenitor al defunctei V.A. Referitor la despăgubirile pretins a fi primite de fosta proprietară tabulară, Curtea a constatat că prin Decizia nr. 18/1976 s-a stabilit că pentru construcția preluată se vor plăti despăgubiri, însă nu s-a făcut dovada unei asemenea plăți. În ce privește stabilirea măsurilor reparatorii, Curtea a constatat întemeiat apelul pârâtului, instanța de fond administrând un probatoriu insuficient, ceea ce a avut consecințe cu privire la lămurirea pe deplin a stării de fapt. Astfel, s-a dispus efectuarea unei expertize topografice care a relevat că o parte din imobilele teren înscrise în CF … Deva, nr. top.

(… )/2/b și în CF … Deva, nr. top. (… )/2/a sunt ocupate de construcții. Astfel, cu privire la imobilul înscris în CF … Deva, nr. top. (… )/2/b, expertul a constatat că pe o suprafață de 103 mp este edificată construcția proprietatea numiților A.P. și A.Z., iar pe 65 mp se află garajul acestora. Contractul de vânzare-cumpărare prin care numiții A. au dobândit aceste construcții a fost atacat în justiție de către reclamanți, dar prin Decizia civilă nr. 415/R/2007, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în Dosar nr. 1067/57/2006, s-a statuat irevocabil că acest contract este valabil. Cu privire la ordinul Prefectului de atribuire a terenului în favoarea numiților A., prin aceeași decizie s-a constatat că acest ordin este nul în ce privește suprafața care excede terenului aferent casei și anexelor familiei A. Ca urmare, din suprafața totală reală de 1.281 mp a imobilului înscris în … Deva, nr. top.

(… )/2/b numai suprafața de 1.113 mp este liberă în sensul art. 10 din Legea nr. 10/2001, astfel că numai această suprafață poate face obiectul restituirii în natură, pentru restul de 168 mp, ocupați de casa și garajul familiei A., reclamanții fiind îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent. Este de precizat că pe teren, expertul a mai identificat existența unor anexe, respectiv a două șoproane pentru care nu s-a făcut dovada existenței autorizației de construire și a unui garaj (conturat de punctele 32 - 14 - 13 - 32/1 - 32), care se află în proprietatea Statului Român, urmare a desființării contractului de vânzare-cumpărare prin care numiții O.I. și O.C. l-au dobândit de la stat (Sentința civilă nr. 1962/2005 a Judecătoriei Deva).

Ca urmare, față de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, terenul pe care sunt amplasate aceste anexe poate fi restituit în natură. Față de această situație, expertul a propus parcelarea imobilului înscris în CF … Deva, nr. top. (… )/2/b și formarea a trei loturi, unul cuprinzând terenul liber, cu nr. top nou (… )/2/b/3, conturat de punctele 44 - 45 - 46 - 47- 38 - 40 - 41 - 30 - 31/1 - 31 - 16 - 15 - 14 - 32 - 33 - 33/1 - 36 - 37 - 42 - 43 - 44 pe anexa grafică din completarea raportului depusă la fila 263, și două loturi cuprinzând cele două suprafețe ocupate de casa și garajul numiților A., cu nr. top. nou (… )/2/b/1, conturat de punctele 40 - 41 - 30 - 31/1 - 40, în suprafață reală de 103 mp și nr. top.

nou (… )/2/b/2, conturat de punctele 32 - 33 - 33/1 - 32/1 - 32, în suprafață reală de 65 mp, din aceeași anexă. În privința imobilului înscris în CF … Deva, nr. top. (… )/2/a, prin raportul de expertiză s-a constatat că pe o suprafață de 43,7 mp, este edificată parțial o baterie de garaje, iar pe o suprafață de 72,6 mp este amplasată parțial construcția V.V. Prin autorizația nr. 30/12.311 eliberată de Primăria municipiului Deva la data de 26 iunie 1991, s-a aprobat construirea a patru boxe de garaj pe terenul situat în Deva, str. M.E., proprietatea lui O.I., care era proprietar asupra imobilului cu nr. top. (… )/1. Cu ocazia edificării acestei baterii de garaje, o parte din construcție a ocupat și imobilul cu nr. top.

(… )/2/a, respectiv suprafața de 43,7 mp. Prin autorizația nr. 26/11609 eliberată la 12 iunie 1991 s-a aprobat reamenajarea clădirii de pe același nr. top, situată în Deva, str. M.E., în minihotel. O parte din construcție, respectiv suprafața de 72,6 mp este amplasată pe terenul cu nr. top (… )/2/a. În anul 1977, când s-a sistat indiviziunea între tatăl reclamanților și Statul Român, în lotul A, atribuit tatălui reclamanților, a fost individualizată o suprafață de 100 mp (între punctele 20/2 - 21 - 21/1 - 21/2 - 21/3 - 21/4 - 23 - 22 - 22/1 - 20/2, hașurată cu albastru în anexa grafică nr. 2), amplasată în mod izolat în interiorul lotului B, pentru egalizarea suprafețelor celor două parcele.

Din această suprafață de 100 mp, pe 72,6 mp este amplasată parțial V.V., rămânând o suprafață neocupată de 27,4 mp. Față de această situație, expertul a propus parcelarea imobilului înscris în CF 1123/a Deva, nr. top.

(… )/2/a și formarea a șase loturi, după cum urmează: - lotul nr. 1 - nr. top nou (… )/2/a/1, conturat de punctele 36 - 37 - 42 - 43 - 43/1 - 42/1 - 36, în suprafață reală de 385 mp; - lotul nr. 2 - nr. top nou (… )/2/a/2/1, conturat de punctele 13 -14 - 32 - 32/1 - 13, în suprafață reală de 37,37 mp; - lotul nr. 3 - nr. top nou (… )/2/a/2/2, conturat de punctele 31 - 20/1 - 17/2 - 17 - 17/3 - 31, în suprafață reală de 43,7 mp, reprezentând teren pe care este edificat parțial bateria de garaje; - lotul nr. 4 - nr. top nou (… )/2/a/2/3, conturat de punctele 12/1 - 13 - 14 - 15 - 16 - 17/3 - 17 - 17/2 - 12/1, în suprafață reală de 84 mp; - lotul nr. 5 - nr. top nou (… )/2/a/3/1, conturat de punctele 20/2 - 21 - 22 - 20/1 - 20/2, în suprafață reală de 27,4 mp; - lotul nr. 6 - nr. top nou (… )/2/a/3/2, conturat de punctele 21 - 22 - 21/4 - 21/3 - 21/2 - 21/1 -21, în suprafață reală de 72,6 mp, reprezentând terenul pe care este amplasată parțial construcția V.V.

Având în vedere configurarea loturilor rezultate în urma parcelării din 1977, precum și faptul că atât bateria de garaje, cât și V.V. au fost construite în baza unor autorizații valabile, chiar dacă edificiile au fost ridicate parțial și pe terenul preluat de stat de la antecesoarea reclamanților, la momentul edificării lor neexistând aparaturi performante de măsurare, Curtea a concluzionat că aceste două suprafețe de teren ocupate de garaje și de V.V. (nr. top. noi. (… )/2/a/2/2 și (… )/2/a/3/2) nu pot fi considerate libere în concepția art. 10 din Legea nr. 10/2001, astfel că pentru aceste suprafețe reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent. Suprafața de 27,4 mp, alăturată V.V.

- nr. top nou (… )/2/a/3/1 - neocupată de nicio construcție, este amplasată în mod izolat pe imobilul cu nr. top (… )/1, are o întindere redusă, neputând avea o destinație economică independentă. Conform art. 10 din Legea nr. 10/2001, măsura restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv se dispune numai pentru terenul liber, neocupat de construcții. Măsura restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv are drept scop reparația abuzurilor statului comunist. Această reparație trebuie să fie însă efectivă și reală, ceea ce presupune ca suprafața restituită să fie aptă și proprie scopului urmărit. Tocmai de aceea, legiuitorul a statuat ca o condiție a restituirii în natură, ca această măsură să privească numai suprafețele de teren libere.

Ca urmare, nici această suprafață de 27,4 mp nu poate fi considerată teren liber, apt de a fi restituit în natură, astfel că și pentru acest teren reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent. Celelalte suprafețe rezultate în urma parcelării imobilului cu nr. top (… )/2/a, respectiv imobilele cu nr. top noi (… )/2/a/1, (… )/2/a/2/1, (… )/2/a/2/3, sunt terenuri libere conform art. 10 din Legea nr. 10/2001 și pot fi restituite în natură. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții care, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., au formulat următoarele critici: În mod greșit a apreciat instanța de apel, în ce privește construcțiile existente pe terenul notificat în baza Legii nr. 10/2001, având nr. top (… )/2, în prezent nr. top (… )/2/a) și înscris în CF 1123/a Deva, ridicate de persoane care nu au avut nici un drept, după 1 ianuarie 1990, că acestea sunt autorizate în condițiile legii, în ciuda faptului că autorizațiile de construire prezentate se referă la un alt teren, având un alt număr topo (… )/l decât cel pe care s-au edificat construcțiile. Instanța de apel admite că pe terenul proprietatea Statului s-au ridicat construcții, fără ca autorizațiile de construire să specifice terenul respectiv, de către proprietarii lotului A - familia O.I., respectiv: o extindere a corpului de casa A - minihotelul V.V.

ce ocupă o suprafață de 72,6 mp din terenul Statului cu nr. topo nou propus (… )/2/a/3/2, precum și o baterie de garaje ce ocupă o suprafață de 43,7 mp din terenul Statului cu nr. topo nou propus (… )/2/a/2/2. Deși curtea de apel admite că autorizațiile de construcție ale acestor două construcții se referă la terenul proprietatea lui O.I., alt teren decât terenul proprietatea Statului, ele au fost edificate parțial pe acest teren, în mod greșit constată că această depășire de amplasament a noilor construcții, în suprafață totală de 116,3 mp se datorează doar erorilor de măsurătoare din anul 1991, astfel că O.I. a construit din eroare pe terenul proprietatea Statului. Totodată, instanța de apel nu a luat în considerare aspectele că extinderea cu 72,6 mp - minihotelul V.V.

- s-a făcut prin demolarea apartamentului 2 din corpul de casa A, proprietatea Statului, iar construirea bateriei de 4 garaje s-a făcut prin demolarea șopronului de 48,18 mp, de asemeni proprietatea Statului. Construcțiile existente în parte pe proprietatea statului sunt autorizate doar în raport cu partea ridicată pe terenul menționat în autorizația de construire, alt teren decât cel proprietatea Statului și nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi înscrise în cartea funciară pe terenul proprietatea statului în baza autorizațiilor de construire ce se referă la un alt teren. Pe restul de teren rămas după demolarea apartamentului 2 din corpul de casa A și marginea extinderii minihotelului V.V., teren în suprafața de 27,4 mp nu este ridicată în prezent nici o construcție.

Acesta are nr. topo nou propus (… )/2/a/3/l. Instanța a apreciat că acest teren cu suprafața de 27,4 mp este prea mic pentru a avea o destinație economică independent și nu prevede nimic cu privire la acesta.

Recurenții solicită admiterea recursului și modificarea deciziei recurate, în sensul restituirii în natură a terenurilor pe care s-au edificat construcții neautorizate după 1 ianuarie 1990. Verificând legalitatea deciziei recurate în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru următoarele considerente: Prin motivele de recurs formulate, recurenții critică dispoziția instanței de apel privind respingerea solicitării lor de restituire în natură a terenurilor pe care susțin că s-au edificat, parțial, construcții neautorizate după 1 ianuarie 1990. În primul rând, trebuie menționat că ceea ce are competența să verifice instanța de recurs este dacă, prin raportare la situația de fapt definitiv stabilită de instanța de apel cu privire la configurația și întinderea dreptului, în ceea ce privește imobilul în litigiu, legea a fost aplicată corect, întrucât față de actuala configurație a art. 304 C. proc.

civ., care permite reformarea unei hotărâri în recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, în această fază procesuală, instanța nu mai are competența de a cenzura situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată și de a reevalua în acest scop probele, ci doar de a verifica legalitatea hotărârii prin raportare la situația de fapt pe care aceasta o constată. De aceea, criticile formulate pe aspectul situației de fapt nu pot face obiect de analiză în calea de atac a recursului, ridicând o problemă legată de temeinicia, iar nu de legalitatea hotărârii atacate. Astfel, instanța de apel a reținut ca situație de fapt, în privința imobilului înscris în CF 1123/a Deva, nr. top.

(… )/2/a, în legătură cu care s-au formulat critici în recurs că, potrivit expertizei efectuate în cauză, pe o suprafață de 43,7 mp este edificată parțial o baterie de garaje, iar pe o suprafață de 72,6 mp este amplasată parțial construcția V.V. Totodată, s-a reținut că, având în vedere configurarea loturilor rezultate în urma parcelării din 1977, precum și faptul că, atât bateria de garaje, cât și V.V. au fost construite în baza unor autorizații valabile, chiar dacă edificiile au fost ridicate parțial și pe terenul preluat de stat de la antecesoarea reclamanților, la momentul edificării lor neexistând aparaturi performante de măsurare, aceste două suprafețe de teren ocupate de garaje și de V.V.

nu pot fi considerate libere în accepțiunea art. 10 din Legea nr. 10/2001. În ce privește suprafața de 27,4 mp, alăturată V.V. - nr. top nou (… )/2/a/3/1, curtea de apel a reținut că este amplasată în mod izolat pe imobilul cu nr. top (… )/1, are o întindere redusă, neputând avea o destinație economică independentă și că, deși nu este ocupată de vreo construcție, nu poate fi considerată ca fiind „teren liber”, apt de a fi restituit în natură, astfel că și pentru acest teren reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent. Prin raportare la această situație de fapt, care nu poate fi schimbată în recurs față de actuala configurație a art. 304 C. proc. civ., în mod legal instanța de apel a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, făcând o corectă aplicare a dispozițiilor din legea specială.

Astfel, Legea nr. 10/2001 a instituit regula prevalentei restituirii în natură, însă numai pentru terenurile libere. Potrivit dispozițiilor acestui act normativ prin teren liber, restituibil în natură, se înțelege terenul neconstruit sau neafectat de amenajări de utilitate publică. Art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 stabilește un principiu, și anume acela că nu se restituie terenurile pe care se află construcții noi, edificate în baza unor autorizații legale, iar art. 10 alin. (3) reglementează cazuri particulare, care se referă la restituirea în natură a terenurilor pe care se află construcții neautorizate, edificate chiar și după data de 1 ianuarie 1990, precum și construcții ușoare sau demontabile.

În speță, așa cum s-a arătat, instanța de apel a stabilit că pentru construcțiile efectuate pe terenul situat în Deva, str. M.E., proprietatea lui O.I., au fost eliberate autorizații valabile, respectiv autorizația nr. 30/12.311 eliberată de Primăria municipiului Deva la data de 26 iunie 1991, pentru construirea a patru boxe de garaj și autorizația nr. 26/11609 eliberată la 12 iunie 1991, prin care s-a aprobat reamenajarea clădirii de pe același nr. top în minihotel. Faptul că aceste construcții au fost edificate parțial pe terenul preluat de stat de la autoarea reclamanților, respectiv suprafața de 43,7 mp pentru bateria de garaje și suprafața de 72,6 mp pentru minihotel, nu îndreptățește pe reclamanți la restituirea în natură a acestor suprafețe, întrucât acestea nu constituie terenuri libere, ce pot fi restituite în natură, potrivit Legii nr. 10/2001.

În același sens trebuie interpretate dispozițiile din legea specială aplicate în cauză și în ce privește suprafața de 27,4 mp, alăturată V.V., în sensul că, așa cum a reținut și instanța de apel, având o întindere redusă și neputând avea o destinație economică independentă, nu poate fi considerată „teren liber”, din perspectiva dispozițiilor Legii nr. 10/2001, astfel încât să se poate dispune restituirea lui în natură. Este nefondată și critica recurenților potrivit căreia instanța de apel nu a luat în considerare aspectele că extinderea cu 72,6 mp - minihotelul V.V. s-a făcut prin demolarea apartamentului 2 din corpul de casă A, iar construirea bateriei de 4 garaje s-a făcut prin demolarea șopronului de 48,18 mp, aflate la acel moment în proprietatea Statului, față de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în raport de care măsurile reparatorii se stabilesc, de asemenea în echivalent.

Pe cale de consecință, criticile recurenților reclamanți nu sunt fondate, hotărârea recurată fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale susmenționate și a principiului reparației integrale ce decurge din întreaga reglementare a Legii nr. 10/2001. Nefiind, așadar, îndeplinite cerințele cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamanților, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții S.M.L. și T.E.O. împotriva Deciziei nr. 128 din 27 mai 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2012. Procesat de GGC - LM