ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2842/2013

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 42 din 27 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Teleorman, secția penală, în baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 a fost condamnat inculpatul K.L.G., cetățean bulgar, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, iar în baza art. 82 C. pen. a fost fixat termen de încercare pe o perioadă de 5 ani.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

A fost admisă acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman a sumei de 698,640 RON, reprezentând impozit profit - 10.949 RON; majorări de întârziere - 4.861 RON; TVA - 82.842 RON; majorări întârziere - 36.782 RON; accize - 367.579 RON; majorări întârziere - 185.627 RON; amendă - 10.000 RON, precum și la plata majorărilor de întârziere, calculate până la achitarea integrală a debitului. A fost dispusă comunicarea hotărârii către O.N.R.C. A fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman nr. 35/P/2010 din 16 septembrie 2011 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate (în lipsă) a inculpatului K.L.G., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

În fapt, s-a reținut că la data de 28 martie 2006, administratorul SC B.O. SRL Alexandria, B.P.M., l-a împuternicit (în baza unui act "încheiat la un cabinet de avocatură), pe inculpatul K.L.G. să-l reprezinte în toate activitățile din societate, respectiv, să-l reprezinte în fața oricărei persoane fizice și juridice, în fața autorităților administrative și judecătorești, va putea hotărî acțiuni conforme cu acte constitutive având putere de decizie, de reprezentare, va încheia orice act cu persoane fizice sau juridice ș.a.m.d."

În baza acestei împuterniciri, inculpatul a încheiat contracte de transport și documente de însoțire și transport a mărfurilor (facturi-avize), a introdus la bancă specimen de semnătură, unde-și avea contul SC B.O. SRL, respectiv R.B. - Sucursala Teleorman și a semnat ordine de plată prin care s-au efectuat plăți.

În urma unei note de constatare din 12 aprilie 2006, Garda Financiară, secția Teleorman a constatat că SC B.O. SRL Alexandria nu funcționează și nu desfășoară niciun fel de activitate în spațiul închiriat.

Pornind de la acea notă de constatare și pe baza informațiilor obținute, inclusiv o notă explicativă a inculpatului din 19 aprilie 2006, Garda Financiară - Teleorman a efectuat un control tematic la SC B.O. SRL Alexandria, pentru perioada martie - aprilie 2006, încheiat prin procesul-verbal din 17 mai 2006, care a stat la baza sesizării penale făcută de Garda Financiară, secția Teleorman (la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria).

S-a constatat că în perioada 12 aprilie - 18 aprilie 2006, SC B.O. a achiziționat în condițiile art. 201 alin. (1) lit. c) din C. fisc. (fără plata accizelor), cantitatea de 338,02 tone motorină euro, în baza facturilor din 12 aprilie 2006 - 33,70 tone; din 12 aprilie 2006 - 32,84 tone; din 12 aprilie 2006 - 31,30 tone; din 13 aprilie 2006 - 33,58 tone; din 14 aprilie 2006 - 31,28 tone; din 14 aprilie 2006 - 33, 54 tone; - 20,98 tone; din 18 aprilie 2006 - 33,56 tone; din 18 aprilie 2006 - 23,32 tone; din 18 aprilie 2006 - 33,36 tone; din 18 aprilie 2006.

Contrar dispozițiilor legale, marfa achiziționată nu a avut destinația stabilită, ci a fost vândută unor nave pe drumul către Portul Islaz, situat într-o poziție opusă Portului Turnu Măgurele, unde de fapt trebuia descărcat conform contractului de achiziție și autorizație.

Așa cum a rezultat și din adresele autorităților navale - Căpitănia Portului Turnu Măgurele și Căpitănia Portului Giurgiu, în perioada 12 - 18 aprilie 2006 nu s-au efectuat în aceste porturi operațiuni de bunkeraj (descărcare motorină), iar împingătoarele navale indicate de inculpatul K.L.G., în nota explicativă dată comisarilor Gărzii Financiare, nu figurează în evidența acestor porturi.

S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului, care a fost împuternicit de administratorul SC B.O. SRL să efectueze pentru această societate activități de comerț conform dispozițiilor legale, având specimen de semnătură în bancă, efectuând plăți către unitatea furnizoare de motorină, a încheiat contract de transport și, evident, încasând bani pe marfa vândută în mod ilicit, în condițiile în care niciuna din aceste operații nu le-a evidențiat în actele contabile sau în alte documente legale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și art. 52 C. pen. și anume pericolul social ridicat al faptei, cuantumul mare al prejudiciului, comportamentul inculpatului pe tot parcursul procesului penal, iar pe de altă parte faptul că acesta este infractor primar, astfel că pedeapsa aplicată inculpatului este aceea de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, fiind astfel îndeplinite și prevederile art. 81 C. pen.

Cu privire la latura civilă a cauzei, la data de 10 octombrie 2011, Direcția Generală a Finanțelor cu suma de 698.640 RON, reprezentând prejudiciu nerecuperat.

În baza art. 14 C. proc. pen. coroborat cu art. 998 - 999 C. civ. (în vigoare la data săvârșirii faptei), instanța de fond a admis acțiunea civilă, așa cum a fost formulată.

În ceea ce privește cererea părții civile de instituire a măsurii sechestrului asigurător și de introducere în cauză a persoanei responsabile civilmente, instanța de fond a constatat că aceste cereri nu întrunesc condițiile necesare pentru a putea fi puse în discuția părților, întrucât partea civilă nu a indicat bunurile asupra cărora solicită a se lua măsura sechestrului asigurător, iar în faza de urmărire penală nu s-au identificat bunuri aparținând SC B.O. SRL Alexandria, asupra cărora să se aplice o măsură asiguratorie - sechestru; totodată, nu a indicat humele și adresa persoanei solicitate a fi introdusă în procesul penal ca parte responsabilă civilmente, iar inculpatul a fost împuternicit să-l reprezinte pe administratorul SC B.O. SRL și în această calitate a introdus specimen de semnătură în bancă, a încheiat contracte de transport, a semnat ordine de plată și foile de parcurs ale mijloacelor de transport, a dat notă explicativă în fața organelor Gărzii Financiare, cu privire la activitățile desfășurate în baza acestei împuterniciri, ceea ce nu echivalează cu calitatea de prepus.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de apel ale părții civile îl vizează pe inculpatul K.L.G. și au în vedere două aspecte:

- nepronunțarea instanței de fond asupra cererii formulată de Statul Român, privind instituirea măsurilor asigurătorii;

- nepronunțarea asupra capătului de cerere privind introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente.

În concluzie, partea civilă a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de instituire a măsurilor asigurătorii și introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente.

Prin Decizia penală nr. 87/A din 19 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta parte civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman împotriva Sentinței penale nr. 42 din 27 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Teleorman, secția penală.

Pentru a decide astfel, Curtea a reținut, ca și prima instanță, analizând materialul probator administrat în cauză, că, la data de 28 martie 2006, inculpatul K.L.G. a fost împuternicit, în baza unui act încheiat la un cabinet de avocatură, de B.P.M., să-l reprezinte pe acesta din urmă în fața oricărei persoane fizice și juridice, în fața autorităților administrative și judecătorești, putând lua hotărâri conforme cu actele constitutive, având putere de decizie. Astfel, inculpatul a încheiat contracte de transport și documente de însoțire și transport mărfuri, a introdus la bancă specimen de semnătură, semnând ordine de plată prin care s-au efectuat plăți, achiziționând diferite cantități de combustibili solizi, lichizi și gazoși și produse derivate.

În baza acestei împuterniciri, în perioada 12 aprilie - 18 aprilie 2006, în numele SC "B.O." SRL a achiziționat, fără plata accizelor, cantitatea de 338,02 tone motorină euro. Marfa achiziționată nu a avut destinația stabilită, ci a fost vândută unor nave pe drumul către Portul Izlaz. Procedând în acest fel, inculpatul nu mai putea profita de restituirea plății accizelor, iar veniturile obținute deveneau impozabile, datorându-se și T.V.A.

Fapta săvârșită întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, constând în "omisiunea în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate."

Vinovăția inculpatului este dovedită prin mijloacele de probă administrate, respectiv: plângerea Gărzii Financiare - Comisariatul General adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; plângerea Gărzii Financiare - Secția Teleorman; proces-verbal de control efectuat de Garda Financiară - Teleorman; proces-verbal al D.G.F.P. - Serviciul Inspecție Fiscală; procese-verbale și planșe foto întocmite de organele de poliție, în urma depistării locurilor unde s-a descărcat combustibilul; acte de constituire a societății SC B.O. SRL; certificat de înregistrare a SC B.O. SRL; hotărârea judecătorească privind înregistrarea societății SC B.O. SRL; cerere de autorizare - utilizator final formulat de SC B.O. SRL; adresa Căpităniei Portului Giurgiu și Turnu Măgurele, din care rezultă că în rada acestora nu s-a descărcat motorină în perioada 12 - 18 aprilie 2006; contract de transport încheiat de SC B.O. SRL cu societățile de transport din Ploiești, București și Baia Mare; contract de vânzare-cumpărare încheiat între SC B.O. SRL Alexandria (cumpărător) și SC P. - Sucursala Brazi (vânzător) pentru 6.000 tone motorină euro; autorizație de utilizator furnizor eliberată SC B.O. SRL de P.G.F.P. - Teleorman; împuternicire dată de administratorul SC B.O. SRL Alexandria inculpatului K.L.G.; note de constatare ale organelor Gărzii Financiare; note explicative luate de comisarii Gărzii Financiare persoanelor implicate (de la societăți de transport); documente bancare privind specimenul de semnătură al inculpatului; notă explicativă luată inculpatului K.L.G.; facturi întocmite la SC P. Brazi; avize de însoțire a mărfii; copie registru de intrare-ieșire P. Brazi; ordin de plată; adresa Băncii R. privind plățile efectuate de SC "B.O." SRL; foaia de parcurs a autovehiculelor utilizate la transportul motorinei; corespondența Gărzii Financiare cu SC P. Brazi privind relația cu SC "B.O." SRL Alexandria; documente privind audierea prin comisie rogatorie a inculpatului adresată autorităților din Republica Bulgară; declarațiile martorilor- N.B., U.L., I.G., D.M.V., M.F.V., D.L.M. și R.P.E.

La individualizarea pedepsei instanța s-a conformat dispozițiilor art. 72 C. pen., ținând cont, pe de o parte, de dispozițiile părții generale ale Codului penal și limitele de pedeapsă fixate de legea specială, precum și gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite (dedus din importanța valorii sociale lezate, modalitatea în care a acționat inculpatul, împrejurările comiterii faptei, urmările produse), iar, pe de altă parte datele care caracterizează persoana inculpatului (vârsta, lipsa antecedentelor penale, atitudinea pe parcursul procesului penal, starea civilă, cetățenia).

Pedeapsa stabilită este aptă să realizeze atât scopul prevenției generale, cât și a celei speciale.

Având în vedere circumstanțele reale și cele personale, în mod justificat s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Și celelalte chestiuni privind latura penală a cauzei (pedeapsa accesorie, stabilirea termenului de încercare, atragerea atenției inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor care îi revin, suspendarea executării pedepsei accesorii, comunicarea hotărârii, obligarea la cheltuieli judiciare și la plata onorariului avocatului din oficiu) au fost soluționate legal și temeinic, nefiind identificate motive de desființare a sentinței care să poată fi invocate din oficiu.

De asemenea, a fost soluționată corect latura civilă a cauzei, dispunându-se motivat obligarea inculpatului la despăgubiri către partea civilă.

Criticile recurentei A.N.A.F. - D.G.F.P. Teleorman sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, întrucât, pe de o parte, potrivit art. 16 alin. (1) din C. proc. pen.: "(1) introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmăririi penale, fie în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare".

Afirmația potrivit căreia instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri este contrazisă de considerentele hotărârii, în care judecătoria arată justificat de ce nu a dat curs acestei cereri, în condițiile în care nu a fost dovedit raportul de prepușenie și nu au fost transmise datele de identificare ale persoanei solicitate a fi introdusă în cauză în această calitate.

Pe de altă parte, instanța de fond s-a pronunțat și asupra cererii de instituire a sechestrului asigurător, respingând justificat această solicitare, în condițiile în care nu au fost identificate bunuri asupra cărora să se instituie o asemenea măsură.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman, în motivele scrise fiind reiterate aceleași motive invocate și la apel, respectiv, în esență, nepronunțarea asupra instituirii măsurilor asigurătorii potrivit art. 11 din Legea nr. 241/2005 și, respectiv, asupra introducerii în procesul penal a persoanei responsabile civilmente.

Analizând recursul formulat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, în temeiul dispozițiilor art. 385 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat de partea civilă nu este fondat, urmând a fi respins, pentru cele ce succed:

Instanțele de fond și de apel, uzând de argumentele factuale rezultate din probatoriul administrat și cu o argumentare juridică pertinentă, au reținut o corectă situație de fapt, corespunzătoare unei încadrări juridice adecvată stării de fapt prezentate în actul de inculpare, precum și dispozițiilor legale aplicabile speței.

În privința criticilor privind latura civilă, Înalta Curte constată nu numai că ambele instanțe s-au pronunțat asupra instituirii măsurilor asigurătorii și, respectiv, introducerii în procesul penal a persoanei responsabile civilmente, dar și că, în condițiile lipsei precizării unor elemente noi de către partea civilă A.N.A.F., motivările respingerii celor două aspecte sunt juste și pertinente.

Astfel, instanța de fond a reținut că, în ceea ce privește cererea părții civile de instituire a măsurii sechestrului asigurător și de introducere în cauză a persoanei responsabile civilmente, aceste cereri nu întrunesc condițiile necesare pentru a putea fi puse în discuția părților, întrucât partea civilă nu a indicat bunurile asupra cărora solicită a se lua măsura sechestrului asigurător, iar în faza de urmărire penală nu s-au identificat bunuri aparținând SC B.O. SRL Alexandria, asupra cărora să se aplice o măsură asiguratorie - sechestru.

Totodată, partea civilă nu a indicat numele și adresa persoanei solicitate a fi introdusă în procesul penal ca parte responsabilă civilmente, iar inculpatul a fost împuternicit să-l reprezinte pe administratorul SC B.O. SRL și în această calitate a introdus specimen de semnătură în bancă, a încheiat contracte de transport, a semnat ordine de plată și foile de parcurs ale mijloacelor de transport, a dat notă explicativă în fața organelor Gărzii Financiare cu privire la activitățile desfășurate în baza acestei împuterniciri, ceea ce nu echivalează cu calitatea de prepus.

Subsecvent, Curtea de Apel București a reținut că criticile recurentei A.N.A.F. - D.G.F.P. Teleorman sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, întrucât, pe de o parte, potrivit art. 16 alin. (1) C. proc. pen.: "introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmăririi penale, fie în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare", iar afirmația potrivit căreia instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri este contrazisă de considerentele hotărârii, în care tribunalul arată justificat de ce nu a dat curs acestei cereri, în condițiile în care nu a fost dovedit raportul de prepușenie și nu au fost transmise datele de identificare ale persoanei solicitate a fi introdusă în cauză în această calitate.

Și, pe de altă parte, instanța s-a pronunțat și asupra cererii de instituire a sechestrului - asigurator, respingând justificat această solicitare, în condițiile în care nu au fost identificate bunuri asupra cărora să se instituie o asemenea măsură.

În consecință, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b). C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman împotriva Deciziei penale nr. 87/A din 19 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, privindu-l pe inculpatul K.L.G.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat K.L.G., se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24 septembrie 2013.

Procesat de GGC - NN