ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2629/2013

Asupra cererii de contestație în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia penală nr. 3.731 din 15 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-a respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.M.M.A.H. și N.M.G. împotriva Deciziei penale nr. 41/P din 04 aprilie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. A fost obligat recurentul inculpat A.M.M.A.H. la plata sumei de 700 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, urmează a se avansa din fondul Ministerului Justiției. A fost obligat recurentul inculpat N.M.G.

la plata sumei de 475 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, urmează a se avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul interpretului de limba arabă urmează a se plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin cererea înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, la data de 28 noiembrie 2012, cerere ce formează obiectul prezentului dosar numitul A.M.M.A.H. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei penale nr. 3.731 din 15 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1509/118/2009*. Din motivarea cererii rezultă că inculpatul contestator solicită reaudierea unor martori care au fost audiați la instanța de fond.

De asemenea solicită audierea martorului C.C., apreciind că depoziția acestuia este extrem de importantă pentru a dovedi că nu a săvârșit infracțiunea de înșelăciune. A arătat că pe parcursul procesului penal a fost în imposibilitate de a cere audierea martorului întrucât nu cunoștea nici numele de familie nici adresa lui. Contestatorul a mai arătat în motivarea cererii de contestație în anulare că partea responsabilă civilmente S.C. S.T. 2006 S.R.L. Constanța nu a fost citată, iar acest motiv se circumscrie cazului de contestație în anulare prevăzut de art. 386 lit. a) C. proc. pen. Contestatorul a anexat cererii copia declarației notariale a numitului C.C. autentificată sub numărul 1205 din 21 noiembrie 2012 la Biroul Notarului Public C.L.A.E.

Înalta Curte, examinând motivele invocate prin prisma dispozițiilor art. 386 și următoarele C. proc. pen. constată că prezenta contestație în anulare formulată de contestatorul A.M.M.A.H. este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare pentru următoarele considerente: Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac în cadrul căreia sunt remediate erori ce nu pot fi înlăturate pe alte căi, fiind deci o cale de anulare pentru vicii și nulități relativ la actele de procedură, ce trebuie folosită numai în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, cu respectarea termenelor în care titularii acesteia o pot formula, contribuind astfel la consolidarea principiului stabilității hotărârilor judecătorești definitive.

Tocmai caracterul de cale extraordinară a contestației în anulare constituie o garanție că această cale de atac nu va deveni o posibilitate la îndemâna oricui și oricând de înlăturare a efectelor pe care trebuie să le producă hotărârile judecătorești definitive. Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc.

pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii; b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare; c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) - i), cu privire la care existau probe în dosar; d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă; e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385 14 alin. 1 1 ori art. 385 16 alin. (1). Conform dispozițiilor art. 391 alin. (1) C. proc.

pen., contestația în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. a) - c) și e) C. proc. pen. este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, astfel că, înainte de a se pronunța asupra cererii de contestație, instanța este obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii. În această etapă procesuală, instanța verifică dacă cererea introdusă privește o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut de art. 388 C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestația este unul din cele limitativ prevăzute de art. 386 C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației s-au depus ori se invocă dovezi existente la dosar. Înalta Curte, analizând cererea de față constată că aceasta privește o hotărâre definitivă, este introdusă în termenul prevăzut de art. 388 C. proc.

pen. însă motivele pe care se întemeiază contestația în anulare nu este unul dintre motivele expres și limitativ prevăzute de art. 386 C. proc. pen. Astfel, referitor la motivul invocat de contestator cu privire la faptul că în fața instanței de recurs nu a fost citată intimata parte responsabilă civilmente S.C. S.T. 2006 S.R.L., se constată că acesta este neîntemeiat întrucât procedura de citare a acestei părți pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs - 15 noiembrie 2012 a fost îndeplinită conform legii. Examinând actele și lucrările dosarului se constată că intimata parte responsabilă civilmente S.C. S.T. 2006 S.R.L. a fost citată atât la adresa din Constanța, de unde dovada de îndeplinire a procedurii de citare s-a restituit la dosar cu mențiunea "destinatar mutat de la adresă" cât și prin afișare la ușa Consiliului Local Constanța conform art. 177 alin. (4) C. proc.

pen. Nici motivul ce vizează administrarea sau readministrarea unor probe (în speță audierea sau reaudierea unor martori) nu este incident în cauză întrucât pe calea contestației în anulare nu se poate prelungi probatoriul administrat în cauză. Formularea de critici privind modul de soluționare a cauzei de către instanța de recurs nu poate constitui un temei pentru constatarea admisibilității contestației în anulare, printre cele 5 cazuri prevăzute de art. 386 C. proc. pen. negăsindu-se criticile formulate de contestator, astfel încât nu este îndeplinită una din cerințele de a căror îndeplinire cumulativă este condiționată admiterea în principiu a contestației în anulare potrivit art. 391 alin. (2) C. proc.

pen. În consecință, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul A.M.M.A.H. Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A.M.M.A.H. împotriva Deciziei penale nr. 3.731 din 15 noiembrie 2012 Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1509/118/2009*. Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 06 septembrie 2013. Procesat de GGC - AM