ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6364/2010

Asupra cauzei civile de față constată următoarele: Prin decizia nr. 1380 R din 29 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția civilă și mixtă, s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă L.V. în contradictoriu cu intimații pârâți F.A., C.P.P.N. Seleuș și SC L.S. SRL Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 635A din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care a menținut-o în întregime. Prin practicaua acestei decizii, pronunțată la 29 octombrie 2009, a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor O.U.G. nr. 50/2006, O.U.G. nr. 154/2007, Legea nr. 137 din 27 mai 2008 și O.U.G.

nr. 137 din 28 octombrie 2008, art. 51 lit. h) din Legea nr. 304/2004, reținându-se că aceste dispoziții legale nu au legătură cu cauza. Împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale, reclamanta a formulat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 29 din Legea 47/1992, solicitând desființarea încheierii și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate ridicată. In motivarea recursului s-a arătat că excepția de neconstituționalitate formulată pe parcursul judecății dosarului de către instanța de apel are legătură cu cauza, întrucât, chiar dacă magistrații au suspendat protestul, acesta există într-o formă defensivă, ceea ce implică o motivare negativă din partea acestora.

Pe parcursul judecării recursului, recurenta reclamantă a formulat o nouă cerere de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. X, art. XI din O.U.G. nr. 114 din 23 decembrie 2009, Legea nr. l37 din 27 mai 2008 și O.U.G. nr. 137 din 28 octombrie 2008, art. 30 lit. b), art. 51 și art. 131 alin. (2) din Legea nr. 304/2004. La 23 noiembrie 2010 recurenta reclamantă a depus un nou recurs, declarat împotriva deciziei nr. 1380 R din 29 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția civilă și mixtă. Referitor la cererea formulată în recurs de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. X, art. XI din O.U.G.

nr. 114 din 23 decembrie 2009, Legea nr. 137 din 27 mai 2008 si O.U.G. nr. 137 din 28 octombrie 2008, art. 30 lit. b), art. 51 si art. 131 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, Înalta Curte, reține următoarele: Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". Textul art. 29 din Legea nr. 47/2002 leagă excepția de neconstituționalitate de un text de lege de care depinde soluționarea cauzei.

Prin sintagma „soluționarea cauzei" legiuitorul a înțeles rezolvarea în fond a unui proces, adică s-a referit la hotărârea finală ce se va pronunța de o instanță judecătorească și prin care se rezolvă conflictul dintre părțile în litigiu. Dispozițiile articolelor a căror neconstituționalitate se invocă de către recurent, fac referire la prorogarea repetată a unor termene de la care atribuțiile unor instituții din domeniul justiției vor fi preluate de alte instituții, pe fondul actualei evoluții a crizei economice, ce impune luarea unor măsuri financiar bugetare. Față de cele ce preced, se constată că excepțiile de neconstituționalitate invocate de recurenta-reclamantă privesc dispoziții legale care nu au legătură cu soluționarea cauzei, în raport de motivele de recurs formulate, context în care, cererea de sesizare a Curții Constituționale va fi respinsă.

Prin motivele de recurs, reclamanta nu a formulat critici de nelegalitate atrase de aplicarea acestor dispoziții a căror neconstituționalitate a înțeles să o invoce. In ceea ce privește recursul declarat împotriva încheierii din ședința de la 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă, acesta se va constata nul pentru următoarele considerații: Motivele de nelegalitate care pot fi invocate pe calea recursului, sunt limitativ reglementate de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. In speță, recurenta nu a invocat niciunul dintre cazurile de modificare ori casare prevăzute de textul menționat anterior și nici dezvoltarea criticilor acestora nu face posibilă încadrarea, în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc.

civ., în vreunul din motivele de recurs. Așa-zisele motive de nelegalitate, constau în considerații de ordin personal exprimate față de puterea judecătorească și, în exprimarea nemulțumirii față de protestul magistraților, aspecte care însă nu pot fi reținute drept motive de recurs. În ceea ce privește recursul declarat împotriva hotărârii irevocabile, decizia nr. 1380 din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Oradea, Înalta Curte urmează a-l constata inadmisibil, pentru următoarele considerente: Astfel, potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot face obiectul recursului „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională". De asemenea, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc.

civ., au caracter irevocabil, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Rezultă astfel, că hotărârea atacată, respectiv decizia nr. 1380 din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Oradea este irevocabilă, fiind pronunțată în recurs și potrivit textelor procedurale menționate, aceasta nu mai poate fi supusă cenzurii de legalitate pe calea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanta L.V. împotriva încheierii din ședința de la 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă. Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei nr. 1380 R din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția civilă și mixtă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2010.