ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5369/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5369/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele
cauzei
Procedura în fața
primei instanțe
Prin acțiunea înregistrată la 11 ianuarie
2012, reclamanta Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Piatra Olt a
solicitat obligarea pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să
emită somație de plată pentru următoarele sume:
- 4.879.062 RON,
reprezentând decontarea pentru lunile august - octombrie 2009, conform
centralizatorului privind solicitările de acordare a sprijinului financiar
pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru executarea lucrărilor
suplimentare de aducere în stare de funcționare a infrastructurii de
îmbunătățiri financiare, conform contractului nr. 20 din 18 august 2009;
- 1.107.838,77 RON,
reprezentând racordul electric 20 KW stația SRP +21 și stația SRP 4+18, conform
contractului nr. 12 din 4 iunie 2009;
- 1.641.056,10 RON,
reprezentând racordul electric 20 KW stația SRP 3+21 și stația SPP 14+15 și SPP
19+20, conform contractului nr. 11 din 4 iunie 2009.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă
din următoarele contracte încheiate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 39/2009 și Hotărârii Guvernului nr. 269/2009 privind acordarea de sprijin
financiar producătorilor agricoli din sectorul îmbunătățirilor funciare:
contractul nr. 20 din 18 august 2009 încheiat cu S.C. "I." S.R.L.
pentru lucrări de întreținere și reparații în amenajările de irigații,
contractul nr. 12 din 4 iunie 2009 încheiat cu S.C. "M." S.R.L. pentru
proiectarea, execuția, finalizarea și întreținerea racordului electric 20 kw
stația SRP 3+21 și stația SRP 4+18 și contractul nr. 11 din 4 iunie 2009
încheiat cu S.C. "M." S.R.L. pentru proiectarea, execuția,
finalizarea și întreținerea racord electric 20 KW stația 3+21 și stația SPP
14+15 și SPP 19+20.
Soluția instanței
de fond
Curtea de Apel
Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea prin
Sentința nr. 625 din 6 iunie 2012, cu motivarea că, emiterea somației de plată,
solicitată de reclamantă în baza Ordonanței Guvernului nr. 5/2001, nu poate fi
dispusă de instanța de contencios administrativ în condițiile prevăzute de
Legea nr. 554/2004.
Calea de atac
exercitată
Împotriva acestei
sentințe, a declarat recurs reclamanta Organizația Utilizatorilor de Apă pentru
Irigații Piatra Olt, solicitând ca, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 și
art. 312 alin. 3 C. proc. civ., să fie casată hotărârea atacată și să se
dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Recurenta a susținut
că în mod greșit instanța de fond s-a considerat sesizată în baza Legii nr.
554/2004, deși acțiunea a fost formulată în temeiul Ordonanței Guvernului nr.
5/2001, astfel că, dacă aprecia că nu este competentă să se pronunțe, trebuia
să aplice dispozițiile art. 129 alin. 4 și art. 159
1
alin. 4 C.
proc. civ. și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea
instanței competente.
II. Considerentele
Înaltei Curți asupra recursului
Examinând actele și
lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru
următoarele considerente:
Aspecte de fapt și
de drept relevante
Cererea de chemare în
judecată a fost formulată de recurenta - reclamantă Organizația Utilizatorilor
de Apă pentru Irigații Piatra Olt pentru emiterea somațiilor de plată în baza
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, care se
desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin
executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile, care reprezintă
obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat
printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui
înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care
atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau
orice alte prestații.
Față de obiectul și
temeiul juridic al acțiunii, judecătorul fondului a constatat corect că nu este
incidentă procedura contenciosului administrativ, definit în art. 2 alin. 1
lit. f din Legea nr. 554/2004 ca fiind activitatea de soluționare de către
instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a
litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar
conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act
administrativ, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul
nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Deși intimatul-pârât
chemat în judecată este o autoritate publică, raportul juridic dedus judecății
nu este de drept administrativ și în consecință, nu este supus procedurii
judiciare reglementate în materia contenciosului administrativ de Legea nr.
554/2004.
Exercitând rol activ
în condițiile prevăzute de art. 129 alin. (4) - (6) C. proc. civ., respectiv în
limitele investirii asupra obiectului cererii deduse judecății, instanța de
fond a stabilit corect că acțiunea recurentei-reclamante nu poate fi
soluționată potrivit Legii nr. 554/2004.
Din acest motiv, se
constată că prima instanță nu avea obligația desesizării sale în favoarea unei
alte instanțe, posibilitate recunoscută titularului dreptului la acțiune prin
principiul disponibilității. Înscrisurile depuse la dosarul cauzei dovedesc că
această posibilitate a și fost valorificată de către recurenta-reclamantă, prin
cererea de emitere a unei somații de plată în dosarul nr. 2312/3/2012 al
Tribunalului București, secția a VI-a civilă, cerere respinsă în mod irevocabil
la data de 5 aprilie 2012.
Pentru considerentele
care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare
a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge prezentul
recurs ca nefondat.
Soluția instanței
de recurs și temeiul juridic al acesteia
În baza dispozițiilor
art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Piatra Olt
împotriva Sentinței nr. 625 din 6 iunie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția
de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 22 mai 2013 .
Procesat de GGC - AM