ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4618/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 217 din 16 ianuarie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția netimbrării și a anulat acțiunea formulată de reclamanții S.D. și SC S. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român - Secretariatul General al Guvernului, ca netimbrată. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că la primirea cererii de chemare în judecată s-a stabilit, în sarcina reclamantului, obligația de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 RON, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 coroborat cu art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997.

Instanța de fond a avut în vedere faptul că reclamanții au fost legal citați cu mențiunea timbrării, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la dosar. La termenul de judecată din 16 ianuarie 2012, curtea de apel a constatat că reclamanții, în mod nejustificat, nu au înțeles să se conformeze dispoziției de a timbra și nici nu au formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, în condițiile legii. Împotriva hotărârii instanței de fond, reclamanții S.D. și SC S. SRL Timișoara au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurenții susțin că motivul real al respingerii acțiunii îl reprezintă timbrarea, însă probele se află la dosarul cauzei, cu excepția chitanței, pe care o vor depune alături de alte eventuale documente necesare justei soluționări a cauzei.

Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În conformitate cu prevederile art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, cererea formulată de reclamant se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru și prin depunerea timbrului judiciar. Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, "neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii". Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a respins acțiunea ca netimbrată, având în vedere că reclamanții nu și-au îndeplinit obligația legală prin achitarea taxelor de timbru în cuantumul datorat pentru cererea formulată. Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurenților sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, pe care o va menține. În consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.D., în nume propriu și în calitate de asociat unic și administrator al SC S. SRL Timișoara împotriva Sentinței civile nr. 217 din 16 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 martie 2013. Procesat de GGC - AZ