ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2061/2008

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 14 august 2007 la Curtea de Apel Bacău, reclamanta D.V. a chemat în judecată pe pârâtele Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți Bacău și Comisia superioară de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți, solicitând anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 379 din 17 ianuarie 2007 și eliberarea unui nou certificat prin care să fie încadrată în gradul de handicap grav, cu dreptul la asistent personal. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtele nu au respectat criteriile Ordinului Ministerului Sănătății nr. 775/2002. Pârâtele au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece nu s-a demonstrat că starea de sănătate a reclamantei s-a agravat.

Prin sentința civilă nr. 1 din 14 ianuarie 2008, pronunțată în dosar nr. 976/32/2007, Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei, a anulat în parte certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 379 din 17 ianuarie 2007 și Decizia nr. 2330 din 5 aprilie 2007, în ceea ce privește gradul de handicap și a stabilit gradul de handicap al reclamantei ca fiind grav în loc de accentuat. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Bacău a reținut că reclamanta suferise de afecțiunea prevăzută în anexa 1, titlul întâi, pct. 6 din Ordinul nr. 726/2002, iar frecvența crizelor de grand-mal este de 2-3 ori pe săptămână, cu tulburări psihice.

S-a mai reținut că reclamanta a făcut dovada că aceste crize survin sub tratament anticonvulsivant, potrivit scrisorii medicale din 21 februarie 2007. Instanța de fond a constatat că pârâtele nu au motivat încadrarea reclamantei în gradul de handicap accentuat, nu au examinat reclamanta și nu au luat în considerare toate actele medicale depuse. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâtele Comisia superioară de evaluare a persoanelor cu handicap și Direcția generală de asistență socială și protecția copilului Bacău, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 3041 C. proc. civ. Recurentele arată că intimata-reclamantă este în vârstă de 56 de ani, nu realizează venituri proprii și din anul 2000 a beneficiat de protecția specială prevăzută pentru persoanele cu handicap accentuat fiind încadrată în mod constant în același grad de handicap la revizuirile anuale pentru diagnosticul de epilepsie.

Potrivit Ordinului Ministerului Sănătății nr. 726/2002, la pct. 6 sunt încadrate persoanele cu handicap neuromotor, cu tulburări posturale și gestuale de intensitate accentuată și gravă care necesită măsuri protective particularizate bolii - afecțiuni neurologice. La ultimul alineat este menționat și acces pentru persoane cu epilepsie (malconvulsivant) cu debut precoce (copilărie-adolescență), indiferent de etiologie, dacă frecvența crizelor este de cel puțin una pe săptămână sub tratament cu/sau fără tulburări psihice. Încadrarea în grad de handicap accentuat grav se face în funcție de intensitatea tulburărilor funcționale și de capacitatea de autoservire și îngrijire. Din documentele depuse la dosar rezultă că reclamanta prezintă crize frecvente fără a se preciza dacă survin sub tratament anticonvulsivant.

Intimata-reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, sentința atacată fiind legală și temeinică. Recursurile sunt fondate. Ordinul nr. 726/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru adulți prevede la pct. 6 din anexa 1 situația persoanelor cu handicap neuromotor, cu tulburări posturale și gestuale de intensitate accentuată sau gravă. Încadrarea în gradul de handicap accentuat sau grav se face în funcție de intensitatea tulburărilor. Epilepsia trebuie să aibă un debut precoce, iar crizele să fie de cel puțin 1/zi sau dacă se asociază cu tulburări psihice; crize frecvente de grand-mal cel puțin 1/săptămână, sub tratament, cu/sau fără tulburări psihice.

Din actele depuse la dosar rezultă că reclamanta a fost încadrată permanent în gradul de handicap mediu/accentuat. Pentru încadrarea în gradul de handicap grav era absolut necesar să se depună acte medicale care să demonstreze agravarea stării de sănătate a reclamantei. Nu s-a demonstrat în speță agravarea stării de sănătate a reclamantei. Scrisoarea medicală din 21 februarie 2007 nu demonstrează contrariul, nu precizează dacă crizele au loc sub tratament. Niciun act medical depus la dosar nu precizează această împrejurare. Mai mult, reclamanta este în evidență cu epilepsie de la vârsta de 28-30 ani și nu din copilărie. La data eliberării certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 379 din 17 ianuarie 2007 nu au fost reținute în actele medicale manifestări care să determine încadrarea reclamantei în gradul de handicap grav.

În mod corect recurentele, neexistând documente medicale care să ateste o modificare a gradului de intensitate a tulburărilor, au menținut încadrarea în gradul de handicap accentuat. Față de acestea, fiind întrunite motivele de recurs, urmează ca în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) teza întâi și art. 312 alin. (3) C. proc. civ. să se dispună admiterea recursurilor, casarea sentinței recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Comisia superioară de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți prin Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, precum și de Direcția generală de asistență socială și protecția copilului Bacău împotriva sentinței civile nr. 1/2008 din 14 ianuarie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și pe fond respinge acțiunea, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 mai 2008.