ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2005/2009
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2005/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de fată, a reținut
următoarele:
1.
Cererea de
chemare în judecată
1.1.
Obiect
Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secția civilă, la
6 septembrie 2002, reclamantele B.F., P.M. și C.E.
au solicitat, în contradictoriu cu Primăria
comunei Aricești Rahtivani,
pronunțarea
unei hotărâri judecătorești prin care pârâta să fie obligată să le
restituie
în natură suprafața de 35 ha teren arabil.
1.2.
Î
n
fapt
În motivarea cererii
de chemare în judecată s-a arătat că suprafața de
teren de 35 ha, situat în comuna Aricești Rahtivani, a aparținut
bunicului
reclamantelor. Terenul a
fost expropriat în urma aplicării legii reformei agrare.
1.3.
În drept
Cererea
a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 1 și art. 6 alin. 1 din
Legea nr. 10/2001.
2.
Cererile de intervenție
G.S., V.G. și C.E. au formulat
cereri de intervenție
în interes propriu prin care au solicitat să se constate că reclamantele nu
sunt singurele moștenitoare ale lui V.N.N., ci și
ei au această calitate.
La termenul din 13
decembrie 2002 cererile de intervenție au fost admise în principiu.
3.
Hotărârea
primei instanțe
Prin sentința civilă
nr. 24 din 10 ianuarie 2003, Tribunalul Prahova, s
ecția civilă, a respins ca nefondate atât cererea de chemare în judecată
cât și
cererile de intervenție.
Pentru
a hotărî astfel, prima instanță a reținut că înscrisurile depuse în cauză
relevă că imobilul în litigiu a fost preluat în baza unui act normativ care
nu constituie obiectul
Legii nr. 10/2001, procedura de restituire a terenurilor
preluate potrivit legii agrare fiind reglementată
prin dispozițiile Legii nr. 1/2000.
Sunt aplicabile prevederile
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
4.
Hotărârea
instanței de apel
Prin decizia nr. 464 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel
Ploiești, secția civilă
și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins ca
nefondat apelul declarat de reclamante.
În
considerentele deciziei s-a arătat că prin cererea de chemare în
judecată s-a solicitat restituirea în natură a
unui teren care a fost preluat în baza
unui
act normativ care nu constituie obiectul Legii nr. 10/2001, procedura de
restituire a terenurilor preluate potrivit legii
agrare fiind reglementată de legile
fondului funciar.
Intervenienții
au precizat că terenul care a aparținut autorului
reclamantelor a și fost reconstituit în baza Legii nr. 18/1991.
De altfel, situația juridică a terenului în litigiu a fost stabilită
irevocabil
prin
decizia nr. 10214 din 11 decembrie 2006 pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție.
Recursurile
5.1.
Recursul
reclamantelor - motive
1.
Reclamanta
B.F. a declarat recurs, motivat în drept pe
dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., prin care a formulat
următoarele
critici:
Terenul în litigiu a
fost expropriat în anul 1945, pe motiv de arendă,
astfel încât nu-i sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 18/1991 ci ale
Legii nr.
10/2001..
Instanța
de apel a motivat, fără a fi probe la dosar, că i s-ar fi restituit din
suprafața de 35 ha, suprafața de 32,7150 ha. Din comuna Ariceștii Rahtivani s-
a restituit numai
suprafața de 13,68 ha și nu există nicio legătură cu terenurile
restituite în comuna Scorțeni.
Terenurilor în litigiu nu li se
aplică legile fondului funciar.
2.
Reclamantele P.M. și C.E. au arătat în motivele
de
recurs că instanțele au greșit
când au îmbrățișat punctul de vedere al intimatei-
pârâte potrivit cu care terenul solicitat de
reclamante intră sub incidența art. 8
alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Primăria
din comuna Ariceștii Rahtivani și Comisia de aplicare a legilor fondului funciar
nu au un punct de vedere unitar referitor la rezolvarea situației
retrocedării terenului.
5.2.
Recursul
intervenientilor
Intervenienții G.S.
și V.G. au declarat
recurs, nemotivat în
drept, critica vizând următoarele aspecte:
Instanța
de apel nu trebuia să soluționeze cauza în lipsa intervenienților
care, după repunerea pe rol nu au fost
citați.
Instanța a preluat
foarte ușor ideea tribunalului în sensul că terenul nu face parte din categoria
imobilelor ce pot fi restituite în temeiul Legii nr. 10/2001.
5.3. Analiza făcută de instanța
de recurs
Recursurile nu sunt întemeiate.
Prin
decizia nr. 10214 din 11 decembrie 2006 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
civilă și de proprietate intelectuală, a stabilit, cu autoritate de
lucru judecat, că regimul
juridic al terenurilor ce formează obiect al litigiului și
în prezenta cauză, este guvernat de legile
fondului funciar. Reclamantele au
mai
solicitat suprafața de teren respectivă și cererile anterioare ale acestora au
primit
o soluționare fie de către Comisia specială pentru aplicarea legilor
fondului funciar fie de către instanța de
judecată, și au fost puse în posesie.
În aceste condiții, instanțele de fond au apreciat corect că cererile
reclamantelor și ale intervenienților
voluntari nu pot fi analizate în sistemul Legii nr. 10/2001.
Așadar, motivul de
recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.
proc. civ. nu este întemeiat, instanțele de fond făcând aplicarea și
interpretarea
corectă a prevederilor legii materiale incidente în cauză.
Nu este întemeiată
nici critica privitoare la nelegala citare a intervenienților G.S. și V.G. La
primul termen
după repunerea cauzei pe rol,
20 iunie 2007, intervenienții s-au prezentat
personal, astfel încât orice eventual viciu în modul de îndeplinire a
procedurii
de citare a fost acoperit.
Potrivit art. 89 alin. (2) teza
I
C. proc. civ., înfățișarea
părții în instanță, în persoană sau prin mandatar,
acoperă orice vicii de procedură.
Ca
atare, criticile formulate nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
Având
în vedere cele mai sus arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.
civ. recursurile au fost respinse ca
nefondate, cu consecința irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge
ca nefondate recursurile declarate de reclamantele B.F.
, P.M. și C.E. precum și de
intervenienții G.S. și V.G. împotriva deciziei nr. 464 din 7 noiembrie 2007
pronunțată de Curtea de
Apel Ploiești - Secția civilă și pentru cauze cu minori
și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 24 februarie 2009