ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2132/2009

Asupra conflictului negativ

de competență, de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Creditoarea D.G.F.P. Satu

Mare prin cererea înregistrată la data de 15 septembrie 2008, în dosar nr. 3395/83/2008,

a solicitat deschiderea procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2006,

împotriva debitoarei SC A. SRL Satu Mare invocând o creanță certă, lichidă și

exigibilă în sumă de 86.228 lei reprezentând creanțe fiscale.

În ședința din 26 noiembrie

2008, reprezentantul debitoarei a invocat excepția necompetenței Tribunalului

Satu Mare, secția comercială și de contencios administrativ, avându-se în

vedere schimbarea sediului societății sale în București.

Tribunalul Satu Mare, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 510/ F din 17

decembrie 2008, a admis excepția necompetenței Tribunalului Satu Mare și a

declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București în

raport de sediul actual al debitoarei SC A.A. SRL (fostă SC A. SRL Satu Mare).

Prin sentința comercială nr.

789 din 12 februarie 2009, Tribunalul București, secția a VII-a comercială, a

admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, a constatat

competența de soluționare a cauzei ca aparținând Tribunalului Satu Mare.

În temeiul art. 21 C. proc.

civ., a suspendat din oficiu soluționarea pricinii și a înaintat dosarul

Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de

competență.

Înalta Curte constată că se

află în fața unui conflict negativ de competență între Tribunalul Satu Mare și

Tribunalul București cu privire la soluționarea cererii creditoarei D.G.F.P.

Satu Mare privind deschiderea procedurii insolvenței debitoarei SC A.A. SRL, în

temeiul Legii nr. 85/2006, că ulterior introducerii acțiunii la instanță

debitoarea și-a mutat sediul din Satu Mare în București.

Analizând acest conflict

negativ de competență prin prisma dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 85/2006 și

a actelor dosarului, din care rezultă că sediul debitoarei se afla în Satu Mare

la momentul formulării cererii, loc în care s-a desfășurat activitatea

societății de la înființarea sa în anul 1992 și până în prezent unde s-au

născut datoriile acesteia, Înalta Curte constată că, competența de soluționare

a cauzei revine Tribunalului Satu Mare.

Așa fiind, în conformitate cu

prevederile art. 22 C. proc. civ., se stabilește competența de soluționare a

litigiului în favoarea Tribunalului Satu Mare, căruia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare, căruia i se va trimite

dosarul.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 septembrie 2009.