ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2132/2009

Asupra conflictului negativ de competență, de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Creditoarea D.G.F.P. Satu Mare prin cererea înregistrată la data de 15 septembrie 2008, în dosar nr. 3395/83/2008, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2006, împotriva debitoarei SC A. SRL Satu Mare invocând o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 86.228 lei reprezentând creanțe fiscale. În ședința din 26 noiembrie 2008, reprezentantul debitoarei a invocat excepția necompetenței Tribunalului Satu Mare, secția comercială și de contencios administrativ, avându-se în vedere schimbarea sediului societății sale în București.

Tribunalul Satu Mare, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 510/ F din 17 decembrie 2008, a admis excepția necompetenței Tribunalului Satu Mare și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București în raport de sediul actual al debitoarei SC A.A. SRL (fostă SC A. SRL Satu Mare). Prin sentința comercială nr. 789 din 12 februarie 2009, Tribunalul București, secția a VII-a comercială, a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, a constatat competența de soluționare a cauzei ca aparținând Tribunalului Satu Mare. În temeiul art. 21 C. proc. civ., a suspendat din oficiu soluționarea pricinii și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Înalta Curte constată că se află în fața unui conflict negativ de competență între Tribunalul Satu Mare și Tribunalul București cu privire la soluționarea cererii creditoarei D.G.F.P. Satu Mare privind deschiderea procedurii insolvenței debitoarei SC A.A. SRL, în temeiul Legii nr. 85/2006, că ulterior introducerii acțiunii la instanță debitoarea și-a mutat sediul din Satu Mare în București. Analizând acest conflict negativ de competență prin prisma dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 85/2006 și a actelor dosarului, din care rezultă că sediul debitoarei se afla în Satu Mare la momentul formulării cererii, loc în care s-a desfășurat activitatea societății de la înființarea sa în anul 1992 și până în prezent unde s-au născut datoriile acesteia, Înalta Curte constată că, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Satu Mare.

Așa fiind, în conformitate cu prevederile art. 22 C. proc. civ., se stabilește competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Satu Mare, căruia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare, căruia i se va trimite dosarul. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2009.