ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 403/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 198 din 3 noiembrie 2008, Curtea de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondată,

plângerea formulată de petiționarul B.L. împotriva rezoluției din 3 iulie 2008

dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 521/P/2008.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut

următoarele:

Petiționarul a formulat plângere penală și a solicitat efectuarea de

cercetări penale față de executorul judecătoresc D.A., pentru săvârșirea pentru

săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,

prevăzută de art. 246 C. pen. și înșelăciune prevăzută de art. 215 C. pen.,

motivând că în mod greșit executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi

asupra veniturilor pe care le obține de la C.J.P. Mehedinți, pentru suma de

704,58 lei.

Prin rezoluția penală nr. 521/P/2008 din 3 iulie 2008 Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Craiova, în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (6)

raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi

penale față de D.A., executor judecătoresc, sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 215 C. pen.

Prin rezoluția mai sus menționată s-a reținut că din probatoriul

administrat rezultă că executorul judecătoresc nu a făcut altceva decât să-și

îndeplinească atribuțiile de serviciu și nu a indus petiționarul în eroare, cu

scopul de a obține un folos material injust, sumele de bani pentru care s-a

dispus înființarea popririi neconstituind un „folos material injust” în sensul

dispozițiilor art. 215 C. pen.

Împotriva rezoluției procurorului, petiționarul, a formulat plângere la

procurorul ierarhic superior și prin rezoluția dată în dosarul nr. 1515/11/2/2008

din 1 august 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Craiova, în temeiul art. 275 și următoarele C. proc. pen., s-a dispus

respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulată de petiționarul B.L.,

constatându-se din actele premergătoare efectuate că nu au fost puse în

evidență indicii în sensul că executorul judecătoresc D.A. ar fi săvârșit

faptele penale la care se face referire în actul de sesizare, ori altă faptă

penală care poate antrena răspunderea penală.

Împotriva celor două rezoluții, petiționarul, a formulat plângere, în

termen legal, în temeiul art. 278

l

C. proc. pen., adresată

Judecătoriei Drobeta Turnu Severin și prin sentința penală nr. 1338 din 8

septembrie 2008, Judecătoria Drobeta Turnu Severin în temeiul art. 28

1

alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Curții de Apel Craiova

Curtea de Apel Craiova, prin sentința penală nr. 198 din 3 noiembrie

2008, examinând plângerea, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul

B.L. împotriva rezoluției din 3 iulie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Craiova în dosarul nr. 521 /P/2008, cu motivarea că în cauză, nu s-a

constatat, ca urmare a actelor premergătoare efectuate, existența unor fapte

săvârșite cu intenție care să prejudicieze interesele petentului sau acte prin

care intimatul să inducă în eroare petentul, astfel că în mod corect s-a dispus

neînceperea urmăririi penale în privința infracțiunilor prevăzute de art. 215

și art. 246 C. pen.

Împotriva hotărârii Curții de Apel Craiova a declarat recurs

petiționarul B.L. și a solicitat admiterea recursului și admiterea plângerii

formulată, arătând că hotărârea pronunțată este nelegală, întrucât, executorul

judecătoresc se face vinovat săvârșirea infracțiunilor reclamate.

Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele

considerente:

Analizând actele și lucrările dosarului, inclusiv rezoluțiile atacate

și hotărârea primei instanțe se constată că în mod justificat s-a respins plângerea

formulată de petiționarul B.L. întrucât, în cauză nu rezultă niciun fel de

indiciu că intimatul D.A., executor judecătoresc, ar fi comis infracțiunile de

abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen.

și înșelăciune prevăzută de art. 271 C. pen.

Curtea de Apel Craiova, în mod corect, a constatat, în urma analizării

probelor, că intimatul D.A. nu a săvârșit fapte care să-i atragă acestuia

răspunderea penală. Totodată, infracțiunea de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor este o infracțiune cu subiect calificat, existenta sa

fiind condiționată de calitatea făptuitorului care trebuie să fie funcționar

public, termeni explicați în condițiile prevăzut de art. 147 C. pen.

Faptele intimatului nu constituie motive pentru tragerea la răspundere

penală a acestuia, dacă nu este dovedită existența altor împrejurări de fapt,

care să fi determinat exercitarea cu bună știință, în mod defectuos, a

atribuțiilor de serviciu sau inducerea în eroare pentru dobândirea unui folos material

injust, în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune.

Împrejurarea că petiționarul este nemulțumit de demersurile efectuate

de executorul judecătoresc  nu poate conduce în niciun caz la concluzia

întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor reclamate.

Astfel, infracțiunile de abuz în serviciu și înșelăciune nu există, nefiind

întrunite elementele constitutive și în mod corect s-a concluzionat că

intimatul nu a săvârșit fapte care să-l prejudicieze pe petiționar și nici să-1

inducă în eroare pe acesta.

Înalta Curte apreciază ca fiind legale și temeinice argumentele expuse

atât în cele două rezoluții cât și în sentința recurată, astfel, în mod

întemeiat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror a fost

menținută de către Curtea de Apel Craiova.

În temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta

Curte urmează să respingă recursul declarat de petiționarul B.L., ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul B.L. împotriva

sentinței penale nr. 198 din 3 noiembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală

și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 februarie 2009.