ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 268/2014

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Găești

la 6 august 2012, reclamanții P.N. și P.A. au chemat în judecată pe pârâții P.G.E.,

P.M.N. și P.M., solicitând ca, în temeiul art. 111 C. proc. civ., coroborat cu dispozițiile

art. 966, art. 1404, art. 1420, art. 1523 C. civ., să se constate valabilitatea

promisiunii de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 26.400 mp, evidențiată

în titlul de proprietate din 6 noiembrie 2002, situată în comuna M., sat C., județul

Dâmbovița, o casă de locuit, în suprafață de 72 mp, situată pe suprafața de 1000

mp teren curți, construcții, edificată în anul 1972, o casă de locuit în suprafața

de 104 mp, situată pe suprafața de 1000 mp, imobil edificat în anul 1978 și o anexă,

în suprafața de 30 mp, din lemn, imobil construit în anul 1978.

S-a solicitat instanței

să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii,

reclamanții au arătat că între ei și pârâți s-a încheiat o promisiune bilaterală

de vânzare-cumpărare pentru suprafața totală de 26.400 mp teren arabil extravilan,

intravilan și curți construcții, precum și pentru construcțiile case de locuit și

anexă, pentru suma de 49.500 RON, remisă în totalitate pârâților la data încheierii

antecontractului de vânzare-cumpărare, de la acea dată intrând și în posesia de

fapt a acestora.

Reclamanții au mai arătat

că imobilele terenuri descrise au fost dobândite de către pârâți, prin reconstituire

în baza Legii nr. 18/1991, conform titlului de proprietate din 6 noiembrie 2002,

în calitate de moștenitori ai defunctului P.I., iar construcțiile prin moșteniri

succesive conform certificatelor de moștenitor din 24 octombrie 2001 și din 27 februarie

2012.

Reclamanții au mai precizat

că au stabilit de comun acord ca, la data de 23 iulie 2012, să se prezinte la Biroul

Notarial Public G.D.G., în vederea perfectării actului de vânzare-cumpărare, dar

pârâții nu s-au prezentat la data stipulată în antecontract pentru a încheia contractul.

Prin cererea formulată

la 18 decembrie 2012, reclamanții și-au modificat acțiunea în sensul că solicită

pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare

numai pentru imobilele terenuri în suprafață totală de 26.400 mp.

Judecătoria Găești, județul

Dâmbovița, prin sentința civilă nr. 58 din 11 ianuarie 2013, a admis excepția necompetenței

teritoriale, invocată din oficiu, declinând în favoarea Judecătoriei sectorului

5 București competența soluționării cererii.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că titlul de proprietate din 2002 a fost eliberat de

Comisia județeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor Dâmbovița,

pentru pârâta P.G.E., alături de numita P.G.

P.G. a decedat la data

de 16 aprilie 2001, având ultimul domiciliu în București, sector 5, iar potrivit

certificatului de moștenitor din 24 octombrie 2001 eliberat de Biroul Notarial Public

M.C.M., din București, moștenitorul acesteia a fost P.G. care, în calitate de fiu,

a cules întreaga masă succesorală.

P.G. a decedat la data

de 23 martie 2010, cu ultim domiciliu în București, sector 5, iar potrivit certificatului

de moștenitor din 27 februarie 2012 eliberat de Biroul Notarial Public M.R.E. din

București, moștenitorii acestuia sunt pârâții P.M. și P.M.N.

Instanța a mai reținut

că nici în masa succesorală a defunctei P.G. și nici în masa succesorală a defunctului

P.G., cuprinse în certificatele de moștenitor menționate, nu figurează cota parte

din terenul în suprafață totală de 26.400 mp, ce face obiectul titlului de proprietate

pe care defuncta figurează în calitate de coproprietar alături de pârâta P.G.E.,

teren ce face obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare.

Reținând că este necesară

verificarea apartenenței la masa succesorală a cotei ce i s-a cuvenit defunctei

din terenul în litigiu, instanța a apreciat că se urmărește continuarea procedurilor

succesorale de pe urma defuncților P.G. și P.G., în vederea suplimentării masei

succesorale cuvenite acestora cu cota de teren ce i-a revenit defunctei, astfel

că sunt aplicabile dispozițiile art. 14 pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora cererile

privitoare la moștenire sunt de competența instanței celui din urmă domiciliu al

defunctului.

Având în vedere că, așa

cum a rezultat din certificatele de deces depuse în copie la dosar, ambii defuncți

au avut ultimul domiciliu în București, sector 5 și că, potrivit art. 159 pct. 3

C. proc. civ. necompetența este de ordine publică, Judecătoria Găești a constatat

că, în speță, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei sectorului

5 București.

La termenul din 24 septembrie

2013 Judecătoria sectorului 5 București a invocat din oficiu excepția necompetenței

teritoriale.

Prin sentința civilă

nr. 7804 din 24 septembrie 2013, Judecătoria sectorului 5 București, secția a II-a

civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării

cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

Prin aceeași hotărâre

s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a trimis dosarul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel,

Judecătoria sectorului 5 București a reținut că din promisiunea de vânzare-cumpărare

se naște numai obligația de a face și, în consecință, competența teritorială se

stabilește potrivit art. 10 pct. 1 sau art. 5 C. proc. civ.

Constatând că nu a fost

investită cu deschiderea succesiunii defuncților P.G. și P.G., ci doar cu constatarea

valabilității promisiunii de vânzare-cumpărare cu privire la terenurile situate

în comuna M., sat C., județ Dâmbovița, instanța a apreciat că sunt incidente dispozițiile

art. 10 pct. 1 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 12 C. proc. civ., competența

soluționării cauzei revenind Judecătoriei Găești.

Investită cu soluționarea

conflictului negativ de competență, Curtea va constata că, în cauză, competența

soluționării cauzei revine Judecătoriei Găești pentru considerentele ce succed:

Prin cererea introductivă,

reclamanții au investit instanța cu soluționarea unei acțiuni în constatarea valabilității

promisiunii de vânzare-cumpărare cu privire la terenurile situate în comuna M.,

sat C., județ Dâmbovița, promisiune ce dă naștere unei obligații de a face, și nu

cu deschiderea succesiunii defuncților P.G. și P.G.

În acest sens, se va avea

în vedere dezlegarea dată prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.

8/2013 publicată în M. Of. nr. 581/12.09.2013, în recursul în interesul legii privind

caracterul acțiunii în pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc

de act autentic de vânzare-cumpărare prin care s-a statuat că o astfel de acțiune

are caracterul unei acțiuni personale imobiliare, competența determinându-se în

condițiile art. 5, art. 7 și art. 10 pct. 1.

Prin urmare, sunt aplicabile

normele de competență cuprinse în art. 10 pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora,

în afară de instanța domiciliului pârâtului, în cererile privitoare la executarea,

anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract este competentă și instanța

locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligațiunii.

Cum prin antecontractul

de vânzare-cumpărare încheiat la 8 iulie 2012 la Cabinetul de Avocatură M.P., cu

sediul în Găești, s-a prevăzut că părțile se obligă să se prezinte la Biroul

Notarial Public G.D.G. din Găești, în vederea perfectării contractului autentic

de vânzare-cumpărare, locul prevăzut pentru executarea obligației se află în circumscripția

teritorială a Judecătoriei Găești, instanță pe care reclamanții au ales să o învestească

cu soluționarea acțiunii, conform art. 12 C. proc. civ.

Prin urmare, reținând

incidența dispozițiilor art. 10 pct. 1 C. proc. civ., care reglementează o competență

teritorială alternativă, Curtea va constata că alegerea instanței ce trebuie sesizate

aparține reclamanților, conform art. 12 C. proc. civ., astfel încât instanța întâi

investită nu se poate declara necompetentă.

Pentru toate aceste considerente,

Curtea în temeiul art. 22 C. proc. civ. va stabili competența soluționării acțiunii

în favoarea Judecătoriei Găești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

în favoarea Judecătoriei Găești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie

2014.