ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.09.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2648/2012

HOTĂRÂRE
04.09.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2648/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului da față;

În

baza actelor dosarului. Constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 18/D din 30 ianuarie 2012 a Tribunalului Bacău s-a dispus următoarele:

În

baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, a fost condamnat inculpatul A.V., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza

II

și lit. b) din C. pen.;

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza

II

și lit. b) din C. pen., în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin. (2) din C. pen.

În

baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii.

S-a stabilit termen de încercare de 5 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii potrivit dispozițiilor art. 82 C. pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din C. pen.

În

baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendări condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În

baza art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ. cu art. 1000 alin. (3) din C. civ. a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC N.G. SRL Moldova prin lichidator judiciar C.I. I.P.U.R.L. Bacău la plata sumei de 225.859 RON cu majorările, penalitățile și dobânzile aferente debitului până la achitarea în totalitate a prejudiciului către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin A.N.A.F. București.

În

baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, s-a dispus comunicarea acesteia la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău.

S-a respins cererea privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului.

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu la instanță în sumă de 200 RON către Baroul Bacău de av. Bacău - av. C.L.

În

baza art. 191 alin. (3) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 2.500 RON.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din 23 decembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești s-a dispus:

- punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului A.V., cetățean român, studii 10 clase, stagiul militar satisfăcut, administrator, necăsătorit, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că, în perioada 26 noiembrie 2007-30 decembrie 2008, în calitate de administrator al SC N.G. SRL P., a omis să evidențieze în actele contabile ale societății operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 225.859 RON din care 170.144 RON debit și 55.715 RON accesorii, nerecuperat.

Scoaterea de sub urmărire penală a inc. A.V., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 4 și art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor sub aspectul laturii obiective;

scoaterea de sub urmărire penală a învinuita T.N., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu a fost săvârșită de către acesta.

încetarea urmăririi penale față de învinuita T.D.I., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, întrucât există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;

neînceperea urmăririi penale față de numitul M.C., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu a fost săvârșită de către acesta.

neînceperea urmăririi penale față de numitul M.C., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunea prev. de art. 288, art. 289, art. 290, art. 291, art. 215 și art. 293 C. pen., întrucât faptele nu există,

aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ în sarcina înv. T.D.I., respectiv amendă în cuantum de 1.000 RON, care va fi înscrisă în cazierul judiciar.

Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

SC N.G. SRL P. a fost înființată la data de 09 august 2007, având ca administrator pe învinuita T.D.I. și asociat pe învinuitul T.N., soțul acesteia.

La data de 26 noiembrie 2007 a fost încheiat actul adițional la Biroul Notarului Public I.M.F. cu încheierea de dată certă prin care inculpatul A.V. a devenit unic acționar al SC N.G. SRL P., iar conform cererii înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău din 27 noiembrie 2007, inculpatul a preluat și administrarea persoanei juridice.

Cu ocazia cesionării părților sociale, sediul social declarat al societății a rămas ia aceiași adresă, necunoscută noului administrator.

Inculpatul A.V. a derulat în calitate de administrator al SC N.G. SRL P., relații comerciale cu mai mulți parteneri de afaceri, constând în livrarea de cherestea rășinoase și alte produse, fără a evidenția în actele contabile ale societății aceste operațiuni și veniturile realizate.

Astfel, inculpatul a livrat cherestea către SC F.P. SRL C., SC M.W. SRL C., SC S. SRL B., A.D. F., SC R.M.C. SRL Miercurea Ciuc, SC M. SRL Tg. Ocna, SC M.F. SRL A. și SC I.B. SRL C. Deasemenea, au fost livrate în perioada în care învinuitul a administrat societatea și alte materiale, respectiv rulmenți, uleriuri către SC U. SRL Ploiești, SC P. SRL C. și SC U.C.E. Dolj.

Fiind audiați în calitate de martori în prezenta cauză, reprezentanții societăților comerciale enumerate mai sus, au confirmat realitatea operațiunilor înscrise în facturile fiscale și avizele de însoțire a mărfurilor, însă doar o parte dintre aceștia au declarat că au discutat ori îl cunosc pe inculpatul A.V. în calitate de administrator al SC N.G. SRL P.

Astfel, martorul M.C.E., administrator al SC U.C.E. Dolj a declarat faptul că a avut relații comerciale, cu inculpatul pe care 1-a cunoscut prin intermediul martorului M.C.

Martorul M.C. a precizat faptul că a intermediat o serie de colaborări pentru inculpatul A.V. și că în jurul acestuia erau mai multe persoane care îl ajutau în administrarea de fapt a societății. Acest din urmă aspect este confirmat și de către învinuiții T.N. și T.D.I., care au relatat faptul că, după preluarea societății de către inculpatul A.V., acesta le-a solicitat ajutorul în sensul completării unor documente fiscale (facturi, avize) și indicării unor potențiali parteneri de afaceri.

Pentru stabilirea prejudiciului cert creat bugetului de stat, în cauză a fost dispusă o expertiză contabilă, părțile neavând de formulat obiecțiuni cu privire la obiectivele stabilite de organul de cercetare penală. Inculpatul nu a solicitat expert parte, iar D.G.F.P. Bacău a desemnat un expert parte care să participe la efectuarea expertizei dispusă în cauză.

Conform raportului final al expertizei contabile, după formularea obiecțiunilor și întocmirea suplimentului la raport și a completărilor solicitate, prejudiciul creat bugetului de stat prin nedeclararea veniturilor obținute în perioada 26 noiembrie 2007-30 septembrie 2008, perioadă în care inculpatul A.V. a fost administrator al SC N.G. SRL P., este de 225.859 RON din care 170.144 RON debit și 55.715 RON accesorii.

Fiind audiat la urmărire penală, inculpatul a recunoscut o parte din operațiunile comerciale desfășurate, faptul că a completat facturile fiscale și avizele de însoțire a mărfii, cu precizarea că unele dintre acestea nu îi sunt cunoscute, deși sunt ștampilate cu ștampila societății.

Prima instanță a apreciat că inculpatul a fost nesincer cu privire la aceste aspecte, având în vedere că toate documentele contabile ale SC N.G. SRL -P. au fost predate de către acesta organele de cercetare penală, odată cu ștampila societății pe care a avut-o asupra sa.

În

instanță deși citat, inculpatul nu s-a prezentat.

Situația de fapt a fost stabilită în baza probelor administrate în cauză și anume: procesul - verbal de sesizare din oficiu și plângerile penale formulate de D.G.F.P. Bacău, Garda Financiară - secția Județeană Bacău și SC U.C.E.Dolj.; actele contabile ale SC N.G. SRL P.; adresa Oficiului Registrului Comerțului din 08 octombrie 2008; încheierea de dată certă din 26 noiembrie 2007

;

raportul de expertiză contabilă judiciară și supliment; declarațiile martorilor M.C., T.N., T.D.I., P.D., B.V.,

Având în vedere că activitatea infracțională a inculpatului s-a desfășurat în perioada 26 noiembrie 2007-30 septembrie 2008, fapta fiind săvârșită la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în cauză s-a dispus schimbarea încadrării juridice fiind reținute în sarcina inculpatului și dispozițiile art. 41 alin. (2) lit. b) C. pen.

Prima instanță a apreciat că în drept, fapta inculpatului A.V. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pre. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 - text de lege în baza căruia se va dispune condamnarea sa.

La individualizarea pedepsei aplicate, prima instanță a ținut seama de criteriile generale de individualizare cuprinse în art. 72 din C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, condițiile și împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, valoarea prejudiciului, faptul că acesta nu a fost recuperat precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o poziție oscilantă în cursul urmăririi penale iar la instanță deși legal citat nu s-a prezentat.

Față de aceste date instanța a apreciat că scopul educativ al pedepsei aplicate poate fi atins și fără executare într-un loc de detenție, în cauză fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 81 din C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilindu-se termen de încercare în baza art. 82 C. pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din C. pen.

S-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza

II

și lit. b) C. pen.

În

ceea ce privește latura civilă s-a constatat că partea civilă în cursul judecății s-a constituit parte civilă cu suma de 357,554 RON solicitând în același timp acordarea și de majorări, penalități și dobânzi aferente debitului până la achitarea în totalitate a prejudiciului.

În

cursul urmării penale a fost efectuat un raport de expertiză contabilă, iar după formularea obiectivelor și întocmirea unui supliment la raportul de expertiză s-a constatat că prejudiciul creat bugetului de stat prin nedeclararea veniturilor obținute în perioada 26 noiembrie 2007-30 septembrie 2008 perioadă în care inculpatul A.V. a fost administrator la SC N.G. SRL P. este de 225.859 RON din care 170,144 RON debit și 55.715 RON accesorii.

În

consecință, în baza art. 14, 346 C. proc. pen., și art. 998 C. civ., cu art. 1000 alin. (3) C. proc. civ., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata prejudiciului stabilit prin expertiză respectiv la plata sumei de 225.859 RON cu majorările, penalitățile și dobânzile aferente debitului către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin A.N.A.F. București.

De asemenea, instanța a respins cererea privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului.

S-a dispus comunicare hotărârii de condamnare la rămânerea definitivă către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău.

S-a dispus plata din fondurile M.J. a onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu către Baroul de avocați Bacău.

Împotriva sentinței penale mai sus menționată a declarat recurs în cadrul termenului legal, S.R. - M.F.P.- A.N.A.F. - D.G.F.P. Bacău, invocând soluționarea laturii civile a cauzei ca urmare a acoperirii prejudiciului într-un cuantum mai mic decât cel efectiv dovedit.

Prin decizia penală nr. 56 din data de 17 aprilie .2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins, ca nefundat, apelul declarat de apelanta Statul Român prin A.N.A.F. și D.G.F.P. Bacău, împotriva sentinței penale nr. 18/D din 30 ianuarie 2012 a Tribunalului Bacău.

S-a constatat că inculpatul intimat a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.

În

temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Analizând sentința penală atacată, atât sub aspectul motivelor invocate, dar și din oficiu sub aspectele de fapt și de drept existente, instanța de apel a constatat că apelul declarat este neîntemeiat.

Instanța de apel a apreciat că, reținând în sarcina inculpatului infracțiunea de evaziune fiscală constând în omisiunea în tot sau în parte, a evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate cu scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, faptă prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, prima instanță a dispus în mod corect condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii și obligarea acestuia în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile solicitate, în limita celor efectiv dovedite prin probele administrate în cauză, inclusiv prin raportul de expertiză tehnică contabilă efectuat și în prezența unui expert parte a părții civile apelante.

Raportat la criticile formulate, instanța de prim control judiciar a reținut că ceea ce a fundamentat declanșarea cercetărilor împotriva inculpatului, reprezintă constatările A.N.A.F. și D.G.F.P. Bacău cu ocazia controlului efectuat la SC N.G. SRL P., cu obiect de activitate și comercializare cherestea de rășinoase și alte produse, unde inculpatul avea calitatea de administrator.

Cu ocazia verificărilor efectuate, pe perioada 13 august 2007 – 30 septembrie 2008, s-a constatat că inculpatul s-a sustras de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat, iar pentru stabilirea prejudiciului cert cauzat bugetului de stat, în cauză a fost dispusă o expertiză contabilă, cu privire la care părțile nu au avut de formulat obiectiuni.

D.G.F.P. Bacău a numit expert parte I.M.

Concluziile raportului de expertiză au fost apreciate de către D.G.F.P. Bacău ca fiind pertinente, însă inculpatul a considerat că prejudiciul (342.744 RON) reținut în sarcina sa de către experți este mai mare decât cel real, deoarece a omis să prezinte experților o serie de documente contabile de care să se țină cont la efectuarea expertizei, solicitând dispunerea unui supliment de expertiză.

Pentru efectuarea suplimentului la expertiza contabilă inculpatul a prezentat experților facturile fiscale din 05 septembrie 2007, emisă de către SC S.C. SRL și din 19 octombrie 2007, emisă de către SC M.I. SRL, cu privire la care, datorită suspiciunilor, a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico științifice grafice.

Concluziile expertului criminalist sunt că semnăturile de pe facturi aparțin lui T.N., însă referitor la scris, acesta se pronunță cu „a fost executat probabil".

Referitor la obiectivul „E" din suplimentul de expertiză, s-a concluzionat că prejudiciul reținut în sarcina inculpatului este de 225.859 RON.

De asemenea, instanța de apel a apreciat că, că toate aceste elemente de probă, care conturează existența unui prejudiciu cert și deosebit de mare creat bugetului statului, cât și circumstanțele în care inculpatul a acționat, prin neînregistrarea în contabilitate a unor facturi fiscale, reprezintă aspecte care se găsesc într-o explicație plauzibilă în contextul împrejurărilor cauzei, însă critica privind calculul greșit al prejudiciului nu poate fi primită ca întemeiată, fiind infirmată de raportul de expertiză efectuat în cauză, act doveditor, până la proba contrară, în justificarea cuantumului prejudiciului.

împotriva acestei hotărâri a formulat recurs A.N.A.F. prin D.G.F.P. Bacău, solicitând admiterea căii de arac exercitate, casarea în parte a hotărârilor pronunțate în cauză, sub aspectul modului de soluționare a laturii civile și să se constate că prejudiciul cauzat de activitatea infracțională desfășurată de inculpat este în valoare de 258 612 RON.

Înalta Curte, examinând recursul declarat în raport de motivul invocat, care se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

9

alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Analizând actele și lucrările dosarului, se reține că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au soluționat în mod corect atât latura penală, cât și latura civilă a cauzei, în conformitate cu materialul probator administrat în cauză.

Starea de fapt reținută de instanța de fond și de instanța de apel -constând în aceea că inculpatul A.V. administrator al SC N.G. SRL P. în perioada 26 noiembrie 2007 – 30 septembrie 2008 a efectuat operațiuni comerciale și a realizat venituri, pe care a omis în tot, sau în parte să le evidențieze în actele contabile cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale - este corectă.

De asemenea, încadrarea juridică a faptei, în infracțiunile de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este legală.

Probele administrate dovedesc vinovăția inculpatului, care, de altfel, nu a exercitat căile de atac prevăzute de lege, iar sub aspectul laturii civile instanțele au obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile dovedite.

Sub acest aspect se impune a se reține, pe de o parte că nu ne aflăm în prezența unei cauze în care instanța este obligată să exercite din oficiu acțiunea civilă, conform dispozițiilor art. 17 C. proc. pen., iar pe de altă parte, inculpatul nu poate fi obligat decât la plata despăgubirilor civile probate.

Reglementând dreptul la reparație materială, prin art. 14 și 346 C. proc. pen., legiuitorul nu a stabilit și modul de determinare a daunelor materiale și daunelor morale.

Ca atare și în procesul penal sunt aplicabile normele C. civ., cu referire la art. 998 și 999, conform cărora, „orice faptă a omului prin care se produce un prejudiciu altuia, îl obligă pe cel din a cărui vină s-a cauzat, la despăgubiri către persoana vătămată".

Ca instituție de procedură penală, acțiunea civilă este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrângere judiciară a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.

Acțiunea civilă exercitată în procesul penal este supusă dispozițiilor de fond ale răspunderii civile, cu unele particularități ce derivă din săvârșirea unei fapte ilicite, având caracter accesoriu față de acțiunea penală. Pentru ca acțiunea civilă să poată fi exercitată în procesul penal, se cer îndeplinite următoarele condiții: infracțiunea să producă un prejudiciu material sau moral; între infracțiunea săvârșită și prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate; prejudiciul trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat și să existe o manifestare de voință în sensul constituirii de parte civilă în procesul penal. în cadrul procesului penal, acțiunea civilă se pune în mișcare prin constituirea de parte civilă.

Sub aspectul întinderii prejudiciului suferit, este de reținut că prejudiciul material poate fi cuantificat potrivit dispozițiilor art. 1084 C. civ., care prevede că, daunele materiale sunt formate din pierderea efectiv suferită și beneficiul de care partea a fost lipsită.

Din examinarea actelor dosarului rezultă că, A.N.A.F. Bacău D.G.F.P. Bacău, efectuând verificări la SC N.G. SRL P. pe perioada 13 august 2007 – 30 septembrie 2008, care avea ca obiect de activitate, între altele și comercializare cherestea de rășinoase și alte produse, unde inculpatul avea calitatea de administrator, a constatat că acesta s-a sustras de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat. Pentru stabilirea prejudiciului cert cauzat bugetului de stat, în cauză a fost dispusă o expertiză contabilă la participarea căreia D.G.F.P. Bacău a numit un expert parte, iar cu privire la concluziile acestuia, părțile nu au avut de formulat obiecțiuni.

Concluziile raportului de expertiză au fost apreciate de către D.G.F.P. Bacău ca fiind pertinente, însă inculpatul a considerat că prejudiciul în valoare de 342.744 RON reținut în sarcina sa de către experți este mai mare decât cel real, deoarece a omis să prezinte acestora o serie de documente contabile de care să se țină cont la efectuarea expertizei, solicitând dispunerea unui supliment de expertiză.

Pentru efectuarea suplimentului la expertiza contabilă inculpatul a prezentat experților facturile fiscale din 05 septembrie 2007, emisă de către SC S.C. SRL și din 19 octombrie 2007, emisă de către SC M.I. SRL, cu privire la care, datorită suspiciunilor, a fost dispusă efectuarea unei constatări

teh.rs.ico

științifice grafice.

Referitor la obiectivul „E" din suplimentul de expertiză, s-a concluzionat că prejudiciul reținut în sarcina inculpatului este de 225.859 RON.

Concluziile expertului criminalist au fost în sensul că semnăturile de pe facturi aparțin lui T.N., însă referitor la scris, acesta se pronunță cu

„a fost executat probabil".

Așadar, valoarea totală a prejudiciului creat bugetului de stat prin nedeclararea veniturilor obținute în perioada 26 noiembrie 2007-30 septembrie 2008, perioadă în care inculpatul a fost administrator al SC N.G. SRL P. stabilit prin raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză este de 225.859 RON, din care 170.144 RON debit și 55 715 RON accesorii.

Din înscrisurile atașate la dosarul cauzei, respectiv adresa de furnizare de informații emisă de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău, rezultă că în perioada 09 august 2007-26 noiembrie 2007 administratorul SC N.G. SRL P. a fost numitul T.N., iar începând cu data de 26 noiembrie 2007 funcția de administrator a fost preluată de inculpat.

În

raportul de expertiză contabilă judiciară efectuată în faza de urmărire penală, s-a stabilit că, bugetul de stat, în perioada în care a fost administrator al societății menționate numitul T.N. a fost de prejudiciat cu suma de 116 885 RON. Deducând din valoarea totală a prejudiciului de 342 744 RON , prejudiciul creat de numitul T.N., prin raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză s-a stabilit că, în sarcina administratorului A.V. rămâne numai un prejudiciu total de 225 859 RON.

Din examinarea actelor dosarului, se reține că partea civilă nu a formulat obiecțiuni cu privire la valoarea prejudiciului stabilit prin raportul de expertiză contabilă și nici la suplimentul de expertiză efectuat în cauză.

Relativ la obiecțiunile la raportul de expertiză - la care se face referire partea civilă în motivele de recurs - Înalta Curte constată, acestea sunt nefondate, întrucât expertul desemnat în cauză a răspuns integral la obiectivele stabilite de organul de cercetare penală, iar partea civilă care a numit și un expert parte care să participe la efectuarea acestei expertize, nu a avut obiecțiuni cu privire la concluziile acestui raport de expertiză.

Așa fiind, se constată că inculpatul A.V. a fost obligat la acoperirea prejudiciului cert, estimat în mod corect prin raportul de expertiză contabilă judiciară și suplimentul la acest raport, la valoarea de 225.859 RON, cauzat prin activitatea sa infracțională și cum existența unui alt prejudiciu nu a fost dovedit, acesta nu poate fi obligat la plata sumei solicitate de partea civilă.

Cum nici în apel și nici în recurs, partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. Bacău nu a depus alte înscrisuri care să justifice majorarea pretențiilor, Înalta Curte constată că decizia pronunțată în cauză este legală și temeinică.

Așa fiind, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 385

9

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. Bacău împotriva deciziei penale nr. 56 din data de 17 aprilie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de Familie.

În

temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta parte civilă va fi obligată la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. BACĂU împotriva deciziei penale nr. 56 din data de 17 aprilie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe intimatul inculpat A.V.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 04 septembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-12-19
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4223/2012
. a) și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea. Pedeapsă de executat 8 (opt) ani închisoare și 4 (patru) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) te
ÎCCJ 2012-01-17
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 75/2012
Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 55 din 03 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Teleorman, secția penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrări
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2566/2013
. pen., a admis apelul formulat de inculpatul R.V.M. împotriva Sentinței penale nr. 46 din 20 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția penală, în Dosarul nr. 2253/93/2012, a desființat, în parte, sentința penală atacată și rej
ÎCCJ 2012-07-02
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2344/2012
., s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 550 RON. În baza art. 254 alin. (2) C. pen., raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpat
ÎCCJ 2012-12-04
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3984/2012
Deliberând asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva decizii penale nr. 176/A din 18 iunie 2012 a Curții de apel București, Secția I penală, constată; Prin sentința penală nr. 113 din 14 febru
Sursă