ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 121/2014

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 124 de la 13 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul cu nr. 2182/63/2013, a fost condamnată inculpata S.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani; s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a lit. b) C. pen. și s-a făcut aplicarea art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., art. 88 C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei și s-a dedus din pedeapsa aplicată de la 19 ianuarie 2013, la zi.

S-a constatat că prejudiciul cauzat părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, a fost recuperat integral; s-a luat act că partea vătămată S.N. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpată, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.G.G.J.; în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a unui cuțit cu lungimea totală de 320 mm, din care lama de 190 mm și lățimea lamei de 30 mm, ridicat de la fața locului prin procesul-verbal din 18 ianuarie 2013; a fost obligată inculpata la plata sumei de 900 RON, cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. 31/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de arest preventiv - a inculpatei S.M., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 175 lit. c) C. pen., constând în fapt în aceea că inculpata este căsătorită cu partea vătămată S.N. din anul 1971, având doi copii majori, S.C.M. și S.C. Cei doi soți locuiesc în același apartament, împreună cu fiul lor S.C.M., soția sa S.Ș.A. și copilul minor al acestora; S.C.M.

lucrează în Italia, dar s-a reîntors în țară pentru a petrece sărbătorile de Crăciun împreună cu familia, urmând să se reîntoarcă în Italia în data de 19 ianuarie 2013. În ultimii ani, între inculpată și soțul său exista o stare conflictuală generată, pe de o parte, de faptul că soțul său consuma zilnic băuturi alcoolice, iar pe de altă parte, de starea precară de sănătate a inculpatei, aflată în evidență cu afecțiuni cronice. În data de 18 ianuarie 2013, inc. S.M. a început să pregătească mâncare pentru fiul său, care urma să plece a doua zi în străinătate. Până în jurul orei 16,00, S.C.M. împreună cu soția sa S.Ș.A. și fiul lor minor s-au aflat la domiciliu împreună cu părinții, după care, acesta a plecat cu soția și copilul la socrii săi, care locuiesc într-un bloc învecinat.

S.M. a rămas la domiciliu împreună cu soțul său și a început să prepare sarmale pentru fiul său. În timp ce se aflau în bucătăria locuinței, în jurul orei 18,30, între inculpată și soțul său a izbucnit un conflict spontan, generat - după afirmația inculpatei S.M. - de starea de ebrietate a soțului, care, fără motiv a început să-i adreseze injurii și să o insulte. În momentul declanșării stării conflictuale, S.M. avea în mână un cuțit de bucătărie, cu ajutorul căruia tăia o bucată de slănină. Deranjată de atitudinea soțului său, aceasta a încercat să-și împingă soțul să iasă din bucătărie și totodată i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în zona posterioară a toracelui. Imediat după aplicarea loviturii de cuțit, partea vătămată S.N.

a căzut pe covorul din bucătărie, pierzându-și cunoștința. Observând că starea de sănătate a soțului său se înrăutățește rapid, inc. S.M. a apelat numărul de urgență 112, solicitând ambulanța. L-a apelat de asemenea și pe fiul său, căruia i-a solicitat să vină acasă de urgență, întrucât tatăl său se simte rău. În scurt timp au sosit la domiciliul inculpatei atât echipajul medical al S.M.U.R.D. Craiova, cât și fiul inculpatei, nora și copilul minor al acestora. La sosirea echipajului medical, inculpata S.M. a declarat că soțului său i se făcuse rău, fără a preciza ca acesta a fost înjunghiat. Cu ocazia examinării pacientului, medicul a sesizat că S.N. a fost înjunghiat în spate și prezenta o sângerare abundentă.

Acordarea primului ajutor medical s-a făcut în prezența membrilor familiei, inclusiv a copilului minor, care, observând că bunicul său sângera abundent s-a speriat și a început să țipe, fiind îndepărtat de părinții săi de la locul faptei. În momentul în care S.N. a fost transportat la spital, S.C. și soția sa, S.Ș.A., au plecat la spital, inculpata S.M. rămânând singură la domiciliu. După ce a rămas singură la domiciliu, S.M. a spălat de sânge cuțitul, pe care apoi l-a așezat pe chiuveta din bucătărie. De asemenea, a încercat să spele pata de sânge de pe covorul din bucătărie, folosind în acest scop un maieu al soțului său. Ulterior, a spălat maieul care se murdărise de sânge, după care l-a pus în mașina de spălat rufe, pentru a-l spăla din nou la mașină.

În scurt timp au sosit la fața locului organele de poliție, care, cu ocazia primelor cercetări au găsit cuțitul, pe care l-au ridicat în vederea cercetărilor. Cu ocazia cercetării la fața locului au fost relevate mai multe pete de culoare brun-roșcată ce păreau a fi de sânge, atât pe gresia din bucătărie, cât și pe covor. În mașina de spălat din hol, a fost găsit, între alte rufe, maieul folosit la spălarea urmelor de sânge. Obiectele corp-delict au fost ridicate de echipa de cercetare și supuse examinării criminalistice în condiții de laborator.

Prin raportul de examinare criminalistică din 25 ianuarie 2013, s-a stabilit, în urma utilizării sursei de lumină cu lungime de undă variabilă marca P., că pe plăseaua stângă a cuțitului, în proximitatea nitului central, se relevă o zonă ce prezintă o absorbție a luminii caracteristică sângelui; de asemenea, în aceleași condiții, pe maieul examinat, s-a relevat o zonă situată în partea din față-central, pe tighelul de la partea superioară, ce prezintă o absorbție a luminii caracteristică sângelui. Prin raportul de constatare medico-legală din 28 ianuarie 2013, s-a stabilit că partea vătămată S.N. prezintă leziuni de violență ce pot data din 18 ianuarie 2013, acestea fiind produse cu un corp tăietor-înțepător, posibil cuțit; lovitura a fost aplicată din spate, lateral stânga; leziunile de violență necesită 30 - 35 zile îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei.

În concluzie, instanța de fond a constatat că fapta inculpatei, săvârșită în condițiile mai sus expuse, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 175 lit. c) C. pen. Vinovăția inculpatei fiind pe deplin stabilită și dovedită, la individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere prevederile art. 320 1 C. proc. pen. și dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv pericolul concret al faptei săvârșite, determinat de importanța valorilor sociale încălcate, care constau în dreptul la viață protejat în mod legal, urmările produse, dar și împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, pe fondul unei stări conflictuale mai vechi determinată de faptul că soțul său consuma zilnic băuturi alcoolice, cât și de starea precară de sănătate a inculpatei.

Au fost de asemenea avute în vedere și datele personale ale inculpatei, care anterior a avut o conduită bună în familie și societate, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine de regret a faptei și a achitat prejudiciul cauzat părții civile Spitalul Clinic Craiova, urmând a face aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a) și b) C. pen. și 76 lit. b) C. pen. Față de toate aceste aspecte, s-a apreciat că se impune aplicarea pedepsei de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani; de asemenea, s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

Instanța de fond a constatat că prejudiciul cauzat părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, a fost recuperat integral și, totodată, că partea vătămată S.N. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj cât și inculpata S.M. Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj a criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele: greșita încadrare juridică dată faptei pentru care a fost trimisă în judecată inculpata; circumstanțele atenuante reținute nejustificat în beneficiul inculpatei, respectiv art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.; omisiunea instanței de a dispune restituirea unui bun aparținând părții vătămate, ridicat de organele de urmărire penală în vederea cercetărilor.

Ultimul motiv a vizat netemeinicia sentinței, apreciindu-se că pedeapsa aplicată inculpatei este mică, raportat la pericolul social concret al faptei săvârșite. Inculpata a criticat sentința solicitând schimbarea încadrării juridice dată faptei, în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., și schimbarea modalității de executare a pedepsei, în sensul aplicării prevederilor art. 86 1 C. pen. privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Prin Decizia penală nr. 157 din 29 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, apelurile au fost admise, reținându-se următoarele considerente: Criticile de nelegalitate invocate în apelul declarat de Ministerul Public, sunt întemeiate.

Astfel, instanța a fost învestită cu soluționarea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. c) C. pen., constând în aceea că, în urma unui conflict spontan, la 18 ianuarie 2013, partea vătămată S.N. i-a adresat injurii inculpatei, acesta aflându-se sub influența băuturilor alcoolice. În aceste condiții, inculpata i-a aplicat o lovitură cu un cuțit în zona posterioară a toracelui, provocându-i o plagă înjunghiată toracic posterioară bazal stânga, de circa 5 cm. Prin urmare, încadrarea juridică legală era cea reținută în rechizitoriu, partea vătămată fiind soțul inculpatei, iar instanța de fond a dispus condamnarea acesteia în baza art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i) C. pen., deși incidentul s-a produs în domiciliul părților și nu în public, În consecință, s-a dispus schimbarea încadrării juridice conform art. 334 C. proc.

pen., din art. 20 rap. la art. 174 - 175 lit. i) C. pen., în art. 20 rap. la art. 174 - 175 lit. c) C. pen. Și cel de-al doilea motiv de apel a fost apreciat ca fiind fondat, în sensul că prima instanță a reținut în mod nelegal prevederile art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. vizând circumstanțele legale atenuante, deși temeiul legal ce urma să fie reținut era cel prev. de art. 76 alin. (2) C. pen. De asemenea, a fost considerată fondată critica invocată în cadrul celui de-al treilea motiv de apel, în sensul că de la locul incidentului s-a ridicat un obiect vestimentar aparținând părții vătămate, iar instanța avea obligația, conform art. 9 alin. (5) C. proc. pen., să dispună restituirea acestuia, întrucât nu este supus confiscării.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei, s-a reținut că este întemeiată critica, urmând să se dispună majorarea acesteia ca urmare a pericolului social concret al infracțiunii comise, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatei. Curtea de apel a apreciat că este întemeiată critica de netemeinicie invocată de apelanta inculpată. Față de circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunii, constând în aceea că, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi determinate în general de atitudinea părții vătămate, care consuma excesiv băuturi alcoolice și o agresa pe inculpată atât verbal, cât și fizic, reținând sinceritatea manifestată de inculpată, vârsta acesteia și starea de sănătate precară, se apreciază că prima instanță nu a făcut o justă individualizare privind modalitatea de executare a pedepsei.

Rolul sancționator și educativ al acesteia poate fi atins și prin executarea unei pedepse neprivative de libertate, în condițiile prev. de art. 86 1 C. pen. Astfel, materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale și însușit integral de inculpată la instanța de fond, care a soluționat cauza conform art. 320 1 C. proc. pen., confirmă că inculpata a acționat cu intenție, în sensul folosirii unui obiect vulnerant, respectiv un cuțit de bucătărie, lovind victima într-o zonă vitală și provocându-i o plagă înjunghiată toracic posterioară bazal stânga de circa 5 cm. Leziunile suferite au pus în pericol viața victimei, conform raportului de constatare medico-legală, astfel că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 20 rap.

la art. 174, 175 lit. c) C. pen. și nu cele prev. de art. 182 alin. (2) C. pen. În consecință, au fost admise apelurile, s-a desființat sentința, a fost schimbată încadrarea juridică și a fost condamnată inculpata, cu reținerea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. și art. 74 lit. a), b) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., urmând ca pedeapsa să fie executată fără privare de libertate, în condițiile prev. de art. 86 1 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii. S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 19 ianuarie 2013, emis de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 1470/63/2013, dacă nu este arestată în altă cauză.

S-a dedus din pedeapsă perioada executată, în continuare, de la 13 martie 2013 până la data punerii în libertate. Pe durata suspendării, s-a dispus ca inculpata să se supună următoarelor obligații, stabilite conform art. 86 3 C. pen.: să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea sau la "Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj"; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare, care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență. S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în situația nerespectării obligațiilor stabilite.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata S.M., acesta nefiind motivat în scris, în termenul legal prevăzut de art. 385 10 C. proc. pen. Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată a invocat în susținerea recursului cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei aplicate inculpatei. Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat de inculpata S.M. este nefondat, urmând a fi respins ca atare. C. proc. pen. al României a fost modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., lege care a fost publicată în M. Of. nr. 89/12.02.2013. Având în vedere data pronunțării deciziei recurate, se constată că sunt aplicabile dispozițiile C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013. Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o limitare a efectului devolutiv al recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial, intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de legalitate, nu și de temeinicie. Temeiul de casare invocat de apărare a fost menținut prin Legea nr. 2/2013 și nu a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului, însă, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., în noua redactare, a fost exclus din categoria motivelor de recurs care se iau în considerare din oficiu, pentru a putea fi examinat fiind necesară respectarea condițiilor legale prevăzute de art. 385 10 alin. (1) și (2) C. proc. pen. Verificând îndeplinirea acestor cerințe impuse de textul de lege, se observă, însă, că recursul a fost motivat numai oral în ziua judecății, de către apărătorul desemnat din oficiu, inculpata încălcându-și, astfel, obligația ce îi revenea potrivit art. 385 10 alin. (2) C. proc. pen. Ca urmare, față de această împrejurare, Înalta Curte, ținând seama de prevederile art. 385 10 alin. (2 1 ) C. proc. pen., precum și de cele ale art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și care nu mai enumeră printre cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu și pe cel reglementat de pct. 17 2 al art. 385 9 C. proc.

pen., nu va proceda la examinarea criticilor circumscrise acestui motiv de recurs, nefiind îndeplinite condițiile legale subsumate art. 385 10 alin. (2) C. proc. pen. Constatând că nu este incident niciunul din cazurile de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata S.M. împotriva Deciziei penale nr. 157 din 29 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata S.M. împotriva Deciziei penale nr. 157 din 29 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 ianuarie 2014. Procesat de GGC - AS