ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 121/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 121/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 124 de la 13 martie
2013 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul cu nr. 2182/63/2013, a fost
condamnată inculpata S.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare și pedeapsa
complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin.
(1) lit. a), teza a II-a lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani; s-a aplicat
inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de
art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a lit. b) C. pen. și s-a făcut aplicarea
art. 71 alin. (1) și (2) C. pen.
În baza art. 350 C.
proc. pen., art. 88 C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei și s-a
dedus din pedeapsa aplicată de la 19 ianuarie 2013, la zi.
S-a constatat că
prejudiciul cauzat părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, a
fost recuperat integral; s-a luat act că partea vătămată S.N. nu s-a constituit
parte civilă în procesul penal.
În baza art. 7 din
Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpată, în
vederea introducerii profilelor genetice în S.N.G.G.J.; în baza art. 118 lit.
b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a unui cuțit cu lungimea
totală de 320 mm, din care lama de 190 mm și lățimea lamei de 30 mm, ridicat de
la fața locului prin procesul-verbal din 18 ianuarie 2013; a fost obligată
inculpata la plata sumei de 900 RON, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. 31/P/2013 al
Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a dispus trimiterea în judecată - în
stare de arest preventiv - a inculpatei S.M., pentru săvârșirea infracțiunii de
tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 175 lit.
c) C. pen., constând în fapt în aceea că inculpata este căsătorită cu partea
vătămată S.N. din anul 1971, având doi copii majori, S.C.M. și S.C.
Cei doi soți locuiesc
în același apartament, împreună cu fiul lor S.C.M., soția sa S.Ș.A. și copilul
minor al acestora; S.C.M. lucrează în Italia, dar s-a reîntors în țară pentru a
petrece sărbătorile de Crăciun împreună cu familia, urmând să se reîntoarcă în
Italia în data de 19 ianuarie 2013.
În ultimii ani, între
inculpată și soțul său exista o stare conflictuală generată, pe de o parte, de
faptul că soțul său consuma zilnic băuturi alcoolice, iar pe de altă parte, de
starea precară de sănătate a inculpatei, aflată în evidență cu afecțiuni
cronice.
În data de 18
ianuarie 2013, inc. S.M. a început să pregătească mâncare pentru fiul său, care
urma să plece a doua zi în străinătate. Până în jurul orei 16,00, S.C.M. împreună
cu soția sa S.Ș.A. și fiul lor minor s-au aflat la domiciliu împreună cu
părinții, după care, acesta a plecat cu soția și copilul la socrii săi, care
locuiesc într-un bloc învecinat.
S.M. a rămas la
domiciliu împreună cu soțul său și a început să prepare sarmale pentru fiul
său.
În timp ce se aflau
în bucătăria locuinței, în jurul orei 18,30, între inculpată și soțul său a
izbucnit un conflict spontan, generat - după afirmația inculpatei S.M. - de
starea de ebrietate a soțului, care, fără motiv a început să-i adreseze injurii
și să o insulte.
În momentul
declanșării stării conflictuale, S.M. avea în mână un cuțit de bucătărie, cu
ajutorul căruia tăia o bucată de slănină. Deranjată de atitudinea soțului său,
aceasta a încercat să-și împingă soțul să iasă din bucătărie și totodată i-a
aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în zona posterioară a toracelui.
Imediat după
aplicarea loviturii de cuțit, partea vătămată S.N. a căzut pe covorul din
bucătărie, pierzându-și cunoștința.
Observând că starea
de sănătate a soțului său se înrăutățește rapid, inc. S.M. a apelat numărul de
urgență 112, solicitând ambulanța. L-a apelat de asemenea și pe fiul său,
căruia i-a solicitat să vină acasă de urgență, întrucât tatăl său se simte rău.
În scurt timp au
sosit la domiciliul inculpatei atât echipajul medical al S.M.U.R.D. Craiova,
cât și fiul inculpatei, nora și copilul minor al acestora.
La sosirea
echipajului medical, inculpata S.M. a declarat că soțului său i se făcuse rău,
fără a preciza ca acesta a fost înjunghiat.
Cu ocazia examinării
pacientului, medicul a sesizat că S.N. a fost înjunghiat în spate și prezenta o
sângerare abundentă. Acordarea primului ajutor medical s-a făcut în prezența
membrilor familiei, inclusiv a copilului minor, care, observând că bunicul său sângera
abundent s-a speriat și a început să țipe, fiind îndepărtat de părinții săi de
la locul faptei.
În momentul în care
S.N. a fost transportat la spital, S.C. și soția sa, S.Ș.A., au plecat la
spital, inculpata S.M. rămânând singură la domiciliu. După ce a rămas singură
la domiciliu, S.M. a spălat de sânge cuțitul, pe care apoi l-a așezat pe
chiuveta din bucătărie. De asemenea, a încercat să spele pata de sânge de pe
covorul din bucătărie, folosind în acest scop un maieu al soțului său.
Ulterior, a spălat
maieul care se murdărise de sânge, după care l-a pus în mașina de spălat rufe,
pentru a-l spăla din nou la mașină.
În scurt timp au
sosit la fața locului organele de poliție, care, cu ocazia primelor cercetări
au găsit cuțitul, pe care l-au ridicat în vederea cercetărilor. Cu ocazia
cercetării la fața locului au fost relevate mai multe pete de culoare
brun-roșcată ce păreau a fi de sânge, atât pe gresia din bucătărie, cât și pe
covor. În mașina de spălat din hol, a fost găsit, între alte rufe, maieul folosit
la spălarea urmelor de sânge.
Obiectele corp-delict
au fost ridicate de echipa de cercetare și supuse examinării criminalistice în
condiții de laborator.
Prin raportul de
examinare criminalistică din 25 ianuarie 2013, s-a stabilit, în urma utilizării
sursei de lumină cu lungime de undă variabilă marca P., că pe plăseaua stângă a
cuțitului, în proximitatea nitului central, se relevă o zonă ce prezintă o
absorbție a luminii caracteristică sângelui; de asemenea, în aceleași condiții,
pe maieul examinat, s-a relevat o zonă situată în partea din față-central, pe
tighelul de la partea superioară, ce prezintă o absorbție a luminii
caracteristică sângelui.
Prin raportul de
constatare medico-legală din 28 ianuarie 2013, s-a stabilit că partea vătămată
S.N. prezintă leziuni de violență ce pot data din 18 ianuarie 2013, acestea
fiind produse cu un corp tăietor-înțepător, posibil cuțit; lovitura a fost
aplicată din spate, lateral stânga; leziunile de violență necesită 30 - 35 zile
îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei.
În concluzie,
instanța de fond a constatat că fapta inculpatei, săvârșită în condițiile mai
sus expuse, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la
omor calificat prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 175 lit. c) C. pen.
Vinovăția inculpatei
fiind pe deplin stabilită și dovedită, la individualizarea pedepsei instanța de
fond a avut în vedere prevederile art. 320
1
C. proc. pen. și
dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv pericolul concret al faptei săvârșite,
determinat de importanța valorilor sociale încălcate, care constau în dreptul
la viață protejat în mod legal, urmările produse, dar și împrejurările concrete
în care a fost săvârșită fapta, pe fondul unei stări conflictuale mai vechi
determinată de faptul că soțul său consuma zilnic băuturi alcoolice, cât și de
starea precară de sănătate a inculpatei. Au fost de asemenea avute în vedere și
datele personale ale inculpatei, care anterior a avut o conduită bună în
familie și societate, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine de
regret a faptei și a achitat prejudiciul cauzat părții civile Spitalul Clinic
Craiova, urmând a face aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a) și b) C. pen. și
76 lit. b) C. pen.
Față de toate aceste
aspecte, s-a apreciat că se impune aplicarea pedepsei de 2 ani închisoare și
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani; de asemenea, s-a
aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.
Instanța de fond a
constatat că prejudiciul cauzat părții civile Spitalul Clinic Județean de
Urgență Craiova, a fost recuperat integral și, totodată, că partea vătămată
S.N. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Împotriva acestei
hotărâri au declarat apel, în termen legal, atât Parchetul de pe lângă
Tribunalul Dolj cât și inculpata S.M.
Parchetul de pe lângă
Tribunalul Dolj a criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate și
netemeinicie, invocând următoarele: greșita încadrare juridică dată faptei
pentru care a fost trimisă în judecată inculpata; circumstanțele atenuante
reținute nejustificat în beneficiul inculpatei, respectiv art. 76 alin. (1)
lit. b) C. pen.; omisiunea instanței de a dispune restituirea unui bun
aparținând părții vătămate, ridicat de organele de urmărire penală în vederea
cercetărilor.
Ultimul motiv a vizat
netemeinicia sentinței, apreciindu-se că pedeapsa aplicată inculpatei este
mică, raportat la pericolul social concret al faptei săvârșite.
Inculpata a criticat
sentința solicitând schimbarea încadrării juridice dată faptei, în infracțiunea
prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., și schimbarea modalității de executare
a pedepsei, în sensul aplicării prevederilor art. 86
1
C. pen.
privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Prin Decizia penală
nr. 157 din 29 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală
și pentru cauze cu minori, apelurile au fost admise, reținându-se următoarele
considerente:
Criticile de
nelegalitate invocate în apelul declarat de Ministerul Public, sunt întemeiate.
Astfel, instanța a
fost învestită cu soluționarea infracțiunii de tentativă de omor calificat
prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. c) C. pen., constând în aceea că,
în urma unui conflict spontan, la 18 ianuarie 2013, partea vătămată S.N. i-a
adresat injurii inculpatei, acesta aflându-se sub influența băuturilor
alcoolice. În aceste condiții, inculpata i-a aplicat o lovitură cu un cuțit în
zona posterioară a toracelui, provocându-i o plagă înjunghiată toracic
posterioară bazal stânga, de circa 5 cm.
Prin urmare,
încadrarea juridică legală era cea reținută în rechizitoriu, partea vătămată
fiind soțul inculpatei, iar instanța de fond a dispus condamnarea acesteia în
baza art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i) C. pen., deși incidentul s-a produs
în domiciliul părților și nu în public,
În consecință, s-a
dispus schimbarea încadrării juridice conform art. 334 C. proc. pen., din art.
20 rap. la art. 174 - 175 lit. i) C. pen., în art. 20 rap. la art. 174 - 175
lit. c) C. pen.
Și cel de-al doilea
motiv de apel a fost apreciat ca fiind fondat, în sensul că prima instanță a
reținut în mod nelegal prevederile art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. vizând
circumstanțele legale atenuante, deși temeiul legal ce urma să fie reținut era
cel prev. de art. 76 alin. (2) C. pen.
De asemenea, a fost
considerată fondată critica invocată în cadrul celui de-al treilea motiv de
apel, în sensul că de la locul incidentului s-a ridicat un obiect vestimentar
aparținând părții vătămate, iar instanța avea obligația, conform art. 9 alin.
(5) C. proc. pen., să dispună restituirea acestuia, întrucât nu este supus
confiscării.
În ceea ce privește
cuantumul pedepsei, s-a reținut că este întemeiată critica, urmând să se
dispună majorarea acesteia ca urmare a pericolului social concret al
infracțiunii comise, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatei.
Curtea de apel a
apreciat că este întemeiată critica de netemeinicie invocată de apelanta
inculpată.
Față de
circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunii, constând în aceea că, pe
fondul unor neînțelegeri mai vechi determinate în general de atitudinea părții
vătămate, care consuma excesiv băuturi alcoolice și o agresa pe inculpată atât
verbal, cât și fizic, reținând sinceritatea manifestată de inculpată, vârsta
acesteia și starea de sănătate precară, se apreciază că prima instanță nu a
făcut o justă individualizare privind modalitatea de executare a pedepsei.
Rolul sancționator și
educativ al acesteia poate fi atins și prin executarea unei pedepse neprivative
de libertate, în condițiile prev. de art. 86
1
C. pen.
Astfel, materialul
probator administrat pe parcursul urmăririi penale și însușit integral de
inculpată la instanța de fond, care a soluționat cauza conform art. 320
1
C. proc. pen., confirmă că inculpata a acționat cu intenție, în sensul
folosirii unui obiect vulnerant, respectiv un cuțit de bucătărie, lovind
victima într-o zonă vitală și provocându-i o plagă înjunghiată toracic
posterioară bazal stânga de circa 5 cm.
Leziunile suferite au
pus în pericol viața victimei, conform raportului de constatare medico-legală,
astfel că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de
art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. c) C. pen. și nu cele prev. de art. 182
alin. (2) C. pen.
În consecință, au
fost admise apelurile, s-a desființat sentința, a fost schimbată încadrarea
juridică și a fost condamnată inculpata, cu reținerea dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen. și art. 74 lit. a), b) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., urmând
ca pedeapsa să fie executată fără privare de libertate, în condițiile prev. de
art. 86
1
C. pen.
În baza art. 71 alin.
(5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.
S-a dispus punerea de
îndată în libertate a inculpatei de sub puterea mandatului de arestare
preventivă din 19 ianuarie 2013, emis de Tribunalul Dolj în Dosarul nr.
1470/63/2013, dacă nu este arestată în altă cauză.
S-a dedus din pedeapsă
perioada executată, în continuare, de la 13 martie 2013 până la data punerii în
libertate.
Pe durata
suspendării, s-a dispus ca inculpata să se supună următoarelor obligații,
stabilite conform art. 86
3
C. pen.: să se prezinte, la datele
fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea sau la "Serviciul de
Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj"; să anunțe, în prealabil, orice
schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare, care
depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice informații de natură a
putea fi controlate mijloacele ei de existență.
S-a atras atenția
inculpatei asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen. privind revocarea
suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în situația nerespectării
obligațiilor stabilite.
Împotriva acestei
decizii a declarat recurs inculpata S.M., acesta nefiind motivat în scris, în
termenul legal prevăzut de art. 385
10
C. proc. pen.
Apărătorul desemnat
din oficiu pentru recurenta inculpată a invocat în susținerea recursului cazul
de casare prevăzut de art. 385
9
alin. (1) pct. 17
2
C.
proc. pen., solicitând reducerea pedepsei aplicate inculpatei.
Analizând recursul
formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat de
inculpata S.M. este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
C. proc. pen. al
României a fost modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru
degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în
aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., lege care a fost publicată
în M. Of. nr. 89/12.02.2013.
Având în vedere data
pronunțării deciziei recurate, se constată că sunt aplicabile dispozițiile C.
proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.
Prin Legea nr. 2/2013
s-a realizat o limitare a efectului devolutiv al recursului, în sensul că unele
cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial,
intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea
de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului,
reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de legalitate,
nu și de temeinicie.
Temeiul de casare
invocat de apărare a fost menținut prin Legea nr. 2/2013 și nu a suferit nicio
modificare sub aspectul conținutului, însă, potrivit art. 385
9
alin.
(3) C. proc. pen., în noua redactare, a fost exclus din categoria motivelor de
recurs care se iau în considerare din oficiu, pentru a putea fi examinat fiind
necesară respectarea condițiilor legale prevăzute de art. 385
10
alin. (1) și (2) C. proc. pen.
Verificând
îndeplinirea acestor cerințe impuse de textul de lege, se observă, însă, că
recursul a fost motivat numai oral în ziua judecății, de către apărătorul
desemnat din oficiu, inculpata încălcându-și, astfel, obligația ce îi revenea
potrivit art. 385
10
alin. (2) C. proc. pen.
Ca urmare, față de
această împrejurare, Înalta Curte, ținând seama de prevederile art. 385
10
alin. (2
1
) C. proc. pen., precum și de cele ale art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și
care nu mai enumeră printre cazurile de casare ce pot fi luate în considerare
din oficiu și pe cel reglementat de pct. 17
2
al art. 385
9
C. proc. pen., nu va proceda la examinarea criticilor circumscrise acestui
motiv de recurs, nefiind îndeplinite condițiile legale subsumate art. 385
10
alin. (2) C. proc. pen.
Constatând că nu este
incident niciunul din cazurile de casare care pot fi luate în considerare din
oficiu, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpata S.M. împotriva Deciziei penale nr. 157 din 29 aprilie
2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu
minori.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat
recursul declarat de inculpata S.M. împotriva Deciziei penale nr. 157 din 29
aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru
cauze cu minori.
Obligă recurenta
inculpată la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 15 ianuarie 2014.
Procesat de GGC - AS