ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2593/2013

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 8 de la 15 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul cu nr. 17558/63/2012, în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 175 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.C. la 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.; s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.; în baza art. 88 C. pen. și art. 350 C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului detenția preventivă de la 21 august 2012, la zi și s-a menținut starea de arest preventiv inculpatului.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

În baza art. 111 și 113 C. pen., a fost obligat inculpatul la tratament medical până la însănătoșire.

S-a confiscat un cuțit (corp delict) cu mâner de lemn, lungime totală de 31,5 cm și lungimea lamei de 19 cm.

S-a admis acțiunea civilă promovată în cauză de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2319,03 RON către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, sumă ce s-a dispus a fi reactualizată cu indicele de inflație de la data de 17 august 2012 și până la data plății efective a debitului; s-a constatat că partea vătămată E.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

A fost obligat inculpatul la 700 RON cheltuieli judiciare statului, din care 173 RON contravaloare acte medico-legale și 200 RON onorariu avocat oficiu pe parcursul urmăririi penale.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul cu nr. 556/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalului Dolj, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N.C. pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen., constând în fapt în aceea că în luna august 2012, inculpatul locuia la adresa de domiciliu din orașul F. împreună cu soacra sa, victima E.D. - în vârstă de 76 ani -, fiul și nora sa, N.C.R. și N.L., fiica acestora în vârstă de 6 ani și se afla în relații bune cu toți membrii familiei.

Inculpatul consuma în mod frecvent băuturi alcoolice, iar de la începutul lunii august, din proprie inițiativă, a luat hotărârea să nu mai consume alcool. Pe fondul lipsei de alcool, inculpatul a devenit agitat, neliniștit și nu se mai putea odihni noaptea.

Așa s-a întâmplat și în noaptea de 16/17 august 2012, când a dormit 2 ore și, pe fondul stării de agitație în care se afla, a hotărât să o omoare pe soacra sa, E.D., care dormea într-o cameră alăturată.

În jurul orelor 05,00, inculpatul a luat un cuțit din bucătărie, apoi a mers în camera în care dormea soacra sa, E.D. și, după ce i-a pus mâna la gură să nu poată țipa, a lovit-o de patru ori cu cuțitul în zona toracică stânga precordială.

Inculpatul a încetat agresiunea în urma intervenției fiului său, N.C.R., ce a fost trezit de soție, care auzise zgomote în camera victimei.

Inculpatul a abandonat victima și a fugit prin grădina casei, până la grădinița de copii din localitate, unde a aruncat cuțitul, acesta fiind ridicat de organele de anchetă cu ocazia cercetărilor efectuate la fața locului.

Din certificatul medico-legal nr. XXX/2012 avizat de Comisia de Control și Avizare a Actelor Medico-Legale de pe lângă Institutul de Medicină Legală Craiova, a rezultat că E.D. a prezentat la examinare leziuni traumatice ce s-au putut produce în data de 17 august 2012 cu un corp tăietor-înțepător, au necesitat 25 - 30 zile îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei.

Prin raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică cu nr. YYY/2012, Institutul Național de Medicină legală "Prof. Dr. M.M." București a concluzionat că inculpatul N.C. a prezentat în urma examinării diagnosticul: "Tulburare organică de personalitate, cu deteriorare cognitivă pe fond toxietilic. Polineuropatie toxică. Are discernământul diminuat în raport cu fapta pentru care este cercetat. Recomandăm măsuri conform art. 113 din C. pen".

Fiind audiat de instanță inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea faptei reținută în rechizitoriu.

Raportul de expertiză psihiatrică întocmit de INML M.M. București a concluzionat că inculpatul are discernământul diminuat în raport cu fapta pentru care este cercetat, recomandându-se măsuri conform art. 113 C. pen.

Astfel, instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului, săvârșită în condițiile mai sus expuse, întrunește elementele constitutive ale unei tentative la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 175 lit. d) C. pen., pentru care a fost condamnat, iar la individualizarea judiciară a pedepsei, s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv de: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei săvârșite, aspectele ce caracterizează persoana inculpatului, vârsta acestuia, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, dar și de împrejurările în care a comis fapta, orientându-se la pedeapsa de 10 închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În cauză s-au aplicat dispozițiile art. 7 din Legea nr. 76/2008, art. 118 lit. b) C. pen. și s-a constatat de prima instanță că partea vătămată E.D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Motivat de împrejurarea că, pentru vindecarea leziunilor suferite, partea vătămată a fost internată, iar unitatea sanitară, cu adresa din 22 noiembrie 2012, s-a constituit parte civilă în procesul penal, acțiunea civilă formulată a fost admisă, inculpatul fiind obligat către partea civilă unitatea medicală la plata sumei de 2319,03 RON despăgubiri civile reprezentând cheltuielile de spitalizare pentru partea vătămată E.D., sumă ce s-a dispus a fi reactualizată cu indicele de inflație de la data săvârșirii faptei și până la data plății efective a debitului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel - în termenul prevăzut de lege - inculpatul N.C., solicitând desființarea hotărârii primei instanțe și, în rejudecare, să se rețină în favoarea sa dispozițiile art. 320

1

alin. (1) C. proc. pen., față de împrejurarea că acesta a recunoscut și regretat fapta, dar, din cauza stării în care era, a spus doar că nu știe probele de la urmărirea penală, deși le cunoștea, deoarece a fost asistat de același avocat ca cel ce asigură apărarea în apel.

A mai solicitat reținerea circumstanțelor atenuante prev de art. 74 lit. a) C. pen. - a avut anterior un comportament bun, fiind lipsit de antecedente penale - și în timpul urmăririi penale și al judecății pe fond a recunoscut și regretat fapta comisă și a invocat și faptul că partea vătămată era îngrijită de către el pe baza unui contract legal de întreținere, dar că, în prezent, fiul și nora sa au cerut rezilierea contractului, pentru a le reveni lor averea victimei.

Totodată, inculpatul a precizat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Prin Decizia penală nr. 122 din 9 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova s-a admis apelul inculpatului N.C. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova) împotriva Sentinței penale nr. 8 de la 15 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul cu nr. 17558/63/2012.

S-a desființat sentința, pe latură penală.

În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen. comb. cu art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și cu aplic. art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul N.C. la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. și art. 350 C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului detenția preventivă de la 15 ianuarie 2013, în continuare la zi și s-a menținut arestul preventiv.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

Cheltuielilor judiciare în sumă de 180 RON au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că motivul invocat privind nereținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., este fondată, deoarece, din fișa de cazier judiciar și din caracterizările depuse la dosar, rezultă că inculpatul nu are antecedente penale și a avut un comportament bun în familie și societate.

De astfel, chiar dacă inculpatul consuma alcool, rezultă că acesta a conștientizat efectele acestui abuz și, din proprie inițiativă, a luat hotărârea să renunțe la acest viciu.

S-a arătat că este de remarcat împrejurarea corect reținută prin rechizitoriu - că datorită lipsei alcoolului, inculpatul a intrat în sevraj - aspect neînțeles de membrii familiei, care nu au cerut asistență medicală de specialitate - și că, pe această stare, fără o motivație obiectivă, inculpatul a comis tentativa de omor.

Ulterior, inculpatul a recunoscut și a regretat fapta comisă, furnizând informațiile necesare cunoașterii împrejurărilor care au favorizat fapta, existând astfel îndeplinite condițiile prev de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. (cooperarea în vederea stabilirii adevărului, poziția procesuală sinceră și de regret real - pentru reținerea împrejurărilor circumstanțiale favorabile inculpatului, așa cum au fost arătate.

S-a mai arătat că nu este însă întemeiată critica privind nereținerea dispozițiilor art. 320

1

alin. (1) și alin. (7) C. proc. pen., deoarece, pe de o parte, nici inculpatul și nici apărătorul acestuia nu au cerut la instanța de fond admiterea vreunei cereri privind judecarea în baza art. 320

1

C. proc. pen., iar, pe de altă parte, inculpatul - căruia i s-au adus la cunoștință prevederile art. 320

1

C. proc. pen. - a susținut că nu cunoaște probele de la urmărirea penală și, implicit, că nu și le însușește, fapt ce a îndreptățit instanța să continue judecata potrivit procedurii de drept comun.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs inculpatul, criticând-o prin aceea că nu s-a avut în vedere că a comis fapta datorită stării de sevraj în care se afla, iar la aplicarea pedepsei nu s-au avut în vedere și vârsta și comportamentul bun avut anterior comiterii faptei.

Recursul declarat nu este fondat.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că inculpatul N.C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor asupra soacrei sale, reținându-se în sarcina sa că în noaptea de 16/17 august 2012, pe fondul stării de agitație în care se afla datorită lipsei consumului de alcool, a hotărât să o omoare pe soacra sa, E.D., care dormea într-o cameră alăturată.

Astfel, în jurul orelor 05.00, inculpatul a luat un cuțit din bucătărie, apoi a mers în camera în care dormea soacra sa, E.D. și, după ce i-a pus mâna la gură să nu poată țipa, a lovit-o de patru ori cu cuțitul în zona toracică stânga precordială.

Inculpatul a încetat agresiunea în urma intervenției fiului său, N.C.R., ce a fost trezit de soție, care auzise zgomote în camera victimei.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost corect stabilite de instanța de apel pe baza certificatului medico-legal nr. XXX/2012 avizat de Comisia de Control și Avizare a Actelor Medico-Legale de pe lângă Institutul de Medicină Legală Craiova, din care a rezultat că E.D. a prezentat la examinare leziuni traumatice care i-au pus în primejdie viața, cu declarațiile martorilor și cu recunoașterea inculpatului.

Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică cu nr. YYY/2012, Institutul Național de Medicină legală "Prof. Dr. M.M." București a rezultat că inculpatul N.C. a prezentat în urma examinării diagnosticul: "Tulburare organică de personalitate, cu deteriorare cognitivă pe fond toxietilic. Polineuropatie toxică. Are discernământul diminuat în raport cu fapta pentru care este cercetat. Recomandăm măsuri conform art. 113 din C. pen". În ce privește critica adusă de inculpat, Înalta Curte constată că instanța de apel a reținut în mod corect că acesta a comis fapta pe fondul unei stări de agitație datorită lipsei consumului de alcool, precum și poziția procesuală sinceră și comportamentul avut anterior, procedând la aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

Motivele invocate, însă, nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen. întrucât acestea nu vizează motive de nelegalitate ci redozarea pedepsei.

Astfel, prin modificările aduse prin Legea nr. 2/2013, intrată în vigoare la data de 15 februarie 2013, legiuitorul a înțeles să elimine din cuprinsul cazurilor de casare, situațiile în care s-au aplicat pedepse greșit individualizate, așa încât, după modificările menționate, temeiul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., poate fi invocat doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Dacă legiuitorul ar fi dorit să mențină în cadrul cazurilor de casare, situațiile în care s-au aplicat pedepse greșit individualizate, nu ar fi procedat la modificarea temeiului de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., rațiune pentru care, critica privind individualizarea pedepsei nu se circumscrie nici cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen., și apare ca fiind nefondată.

Având în vedere cele menționate, Înalta Curte constată că decizia instanței de apel este legală și temeinică, iar recursul declarat de inculpat este nefondat, urmând ca în baza art. 385

15

alin. (1) lit. b) C. proc. pen. să fie respins.

În baza art. 88 C. pen. se va deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat reținerea și arestarea preventivă de la 21 august 2012 la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.C. împotriva Deciziei penale nr. 122 din 9 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și a arestării preventive, de la 21 august 2012 la 5 septembrie 2013.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 septembrie 2013.

Procesat de GGC - NN