ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 120/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 120/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

sentința penală nr. 150 din 05 iulie 2013, Tribunalul Vaslui a hotărât

următoarele:

A schimbat încadrarea juridică a

faptelor pentru care inculpații P.A.C și C.I. au fost trimiși în judecată

pentru infracțiunile prev. de art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Legea

nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen. în

aceleași infracțiuni dar cu reținerea în favoarea acestora a disp. art. 16 din

Legea nr. 143/2000.

în Penitenciarul lași, la următoarele pedepse: 2 ani și 6 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1)

din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea

nr. 143/2000, art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și 2 ani pedeapsa complementară

a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen.;

3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc

în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34

lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate

și s-a dispus ca inculpatul P.A.C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și

6 luni inchisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza

a ll-a și lit. b) C. pen.

în Penitenciarul lași, la următoarele pedepse: 2 ani și 6 luni inchisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1)

din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea

nr. 143/2000, art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și 2 ani pedeapsa complementară

a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen.;

3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc

în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34

lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate

și s-a dispus ca inculpatul C.I. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6

luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza

a ll-a și lit. b) C. pen.

Pe durata executării pedepselor, a fost

interzisă inculpaților P.A.C și C.I. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în condițiile art. 71 C. pen.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen.,

a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpații P.A.C. și

C.I. și s-a dispus în temei art. 88 alin. (1) C. pen. deducerea din pedepsele aplicate

a duratei reținerii și arestării preventive începând cu data de 27 mai 2013 la zi

pentru inculpatul P.A.C .și de la data de 23 aprilie 2013 la zi pentru inculpatul

C.I.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de

fond, pe baza probatoriului administrat în cauză, a reținut, în fapt și în drept

următoarele aspecte:

Prin rechizitoriul nr. 33/D/P/2012 întocmit

de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vaslui la data de 17 iunie 2013 și înregistrat

la această instanță la data de 18 iunie 2013 sub nr. 2468/89/2013, au fost trimiși

în judecată, alături de alți șapte inculpați, în stare de arest preventiv:

- inculpatul P.A.C. pentru săvârșirea infracțiunilor

prev. de art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen.

- inculpatul C.l. pentru săvârșirea infracțiunilor

prev. de art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen.

Din probatoriul administrat în cauză a

rezultat că inculpații C.I., B.N.D., B.S.I., A.A.l. și T.D.A. sunt în același anturaj

de mai mulți ani, legăturile dintre ei închegându-se pe raza mun. Huși și continuând

ulterior, în perioada în care aceștia au devenit studenți în mun. lași.

Relațiile apropiate dintre aceștia s-au

păstrat pe parcursul anilor având în vedere și faptul că aveau aceeași preocupare

de consum de droguri de risc și substanțe etnobotanice.

Pe parcursul urmăririi penale a rezultat

faptul că inculpații sunt consumatori de droguri de mai mulți ani, activitatea de

consum desfășurându-se, de către aceștia, atât în comun, cât și individual, în mod

constant, pe raza mun. Huși, lași dar și București.

Ca urmare a preocupării îndelungate de

consum de droguri, inculpații au fost nevoiți să își formeze un sistem de legături

care să le asigure, în mod constant, cantitățile de droguri necesare consumului

pe de o parte, cât și sumele de bani necesare achiziționării acestora, pe de altă

parte.

Astfel, inculpații fie își asigurau și

își puneau la dispoziție, unii altora, drogurile pe care le consumau, fie le achiziționau,

separat, de la diferiți furnizori.

Întrucât veniturile licite pe care inculpații

le aveau nu le permiteau acestora achiziționarea de droguri, cu timpul, din simpli

consumatori, au devenit, la rândul lor distribuitori, fiecare constituindu-și o

proprie rețea de clienți, cărora le furnizau droguri sau substanțe psihoactive,

contra unor sume de bani mai mari decât cele achitate de ei înșiși propriilor furnizori.

A rezultat, astfel, că drogurile de risc

erau furnizate inculpatului B.N.D. de către inculpatul C.I. sau de P.A.C, ambii

aflați în mun. București. La rândul său, B.N.D. transporta drogurile în mun. lași,

unde erau comercializate atât către anumiți clienți stabiliți, cât și către inculpata

B.S.I. dar și pe raza mun. Huși, către inculpații A.A.l. și T.D.A., precum și către

învinuitul G.E.B.

De regulă, substanțele interzise care făceau

obiectul acestor tranzacții erau substanțe cu efect psihoactiv (produse etnobotanice),

marijuana, hașiș. în ultima perioadă de timp inculpatului B.N.D. a procurat și droguri

de mare risc și anume comprimate ecstasy, atât pentru consumul propriu cât și pentru

a le oferi spre consum persoanelor apropiate.

Inculpatul B.N.D., a locuit o perioadă

din anul 2011 în mun. București în același imobil cu inculpatul C.I. În perioada

cât a locuit în mun. București, prin intermediul inculpatului C.I., l-a cunoscut

pe inculpatul P.A.C. Toți cei trei inculpați erau consumatori de droguri de risc

și anume cannabis, substanță ce o procurau unii de la alții.

În anul 2012 inculpatul B.N.D. a plecat

din mun. București mutându-se în mun. lași, împreună cu prietena sa, martora R.A.M.

într-un imobil pe care l-au închiriat. Acesta a continuat să țină legătura cu inculpatul

C.I. și îl vizita în mun. București, scopul vizitelor fiind în special pentru achiziționarea

de droguri.

O parte din drogurile de risc pe care inculpatul

B.N.D. le procura din mun. București de la inculpații C.I. și P.A.C., ajungeau și

în mun. Huși, personal acesta distribuindu-le către inculpatul A.A.I. sau T.D.A.

Inculpatul B.N.D. ținea legătura cu inculpații

P.A.C. și C.I., în ceea ce privește procurarea de cannabis. în luna martie 2013

ca urmare, a unei discuții anterioare purtată între cei doi, inculpatul C.I. a procurat

de la inculpatul P.A.C. o cantitate de 20 gr. cannabis și prin intermediul unui

mijloc de transport a trimis-o disimulată într-un colet, la lași, unde a fost preluată

de către inculpatul B.N.D. Inculpatul C.I. a declarat: „(...) știu că B.N.D. a discutat

cu P. să cumpere de la acesta o cantitate de cannabis și cu cea o lună în urmă (...)

mi-a pus suma de 900 RON (...) suma de bani i-am dat-o lui P. (...) și tot eu am

fost cel care am luat în jur de 20 gr. cannabis (...) și i le-am trimis lui B.N.D.

la lași  (...)".

Cantitatea de cannabis pe care inculpatul

B.N.D. a procurat-o prin intermediul lui C.I. de la P.A.C. a fost distribuită către

consumatori, prieteni ai acestuia dar și prin intermediul lui B.S.I. {relevante

sunt mesajele din data de 3 aprilie 2013 pe care i le transmite inculpatului o persoană

neidentificată A. ,,(...) a trecut E. pe la mine și am consumat noi că ni se părea

prea slabă (...) azi nu am bani (...)".

Drogurile pe care le procura B.N.D. atât

din mun. București de la inculpații C.I. și P.A.C. erau puse în vânzare și pe raza

mun. Huși de către el personal. Astfel, în deplasările pe care le făcea în mun.

Huși, acesta se întâlnea cu inculpatul A.A.I. căruia îi dădea diferite cantități

de droguri de risc, cannabis și hașiș. Aspecte sunt recunoscute de către inculpatul

A.A.I. care a declarat că a cumpărat de la inculpatul B.N.D. cannabis cu suma de

60 RON/gram, iar anul trecut a cumpărat de la același inculpat hașiș.

La data de 23 aprilie 2013 s-a efectuat

o percheziție domiciliară și în imobilul închiriat de inculpatul C.I. în mun. București,

ocazie cu care a fost identificat și învinuitul G.E.C. ce folosea o cameră a imobilului.

Din camera ocupată de acesta s-a ridicat o cantitate de 12,1 grame cannabis (raport

de constatare tehnico științifică nr. BB din 24 aprilie 2013).

Asupra inculpatului C.I. au fost găsite

2 punguțe de tip Z. în care se aflau substanțe vegetale în care s-au pus în evidență

cannabis într-o cantitate de 14,3 grame (raport de constatare tehnico științifică

nr. AA din 24 aprilie 2013).

În timpul urmăririi penale, s-a dispus

la data de 15 mai 2013, efectuarea unei percheziții domiciliare în imobilul închiriat

de P.S. prietena inculpatului P.A.C. și în care acesta locuia frecvent dar și la

imobilul părinților săi din orașul Voluntari, de unde s-au ridicat un borcan ce

prezenta resturi de materie vegetală, un plic transparent care de asemenea conținea

substanțe vegetale. De la locuința familiei P.A.C. un număr de 4 ghivece în care

se aflau plante, un borcan care conținea substanțe vegetale, un plic autosigilant

care conținea mai multe semințe de culoare verde oliv. Raportul de constatare ce

a avut ca obiect analizarea substanțelor ridicate din cele două locuințe a concluzionat

că conțin THC iar în plantele ridicate cu ocazia percheziției s-a pus în evidență

canabidiol (plane imature). În total s-a ridicat cantitatea de 3,39 grame de cannabis.

S-a mai ridicat de la locuința martorei P.S. un grinder (dispozitiv de mărunțit)

în care de asemenea s-a pus în evidență tetrahidrocanabinol substanță ce face parte

din tabelul Anexa III din Legea nr. 143/2000.

Inculpatul P.A.C. a declarat în cursul

urmăririi penale că drogurile de risc ridicate din cele două locuințe îi aparțin

iar în legătură cu cele două borcane în care s-au pus în evidență urme de THC le

folosea pentru depozitarea cannabisului.

Inculpatul C.I. a declarat că inculpatul

P.A.C. primea cantități mari de cannabis ce erau puse în borcane de la persoane

ce locuiau în Târgoviște care nu au putut fi identificate.

Drogurile primite de către inculpat erau

primite pentru a fi distribuite către diverși consumatori printre aceștia aflându-se

și inculpații C.I. și B.N.D.

Inculpatul P.A.C. în denunțul care l-a

formulat la data de 27 mai 2013 a recunoscut situația expusă de către inculpatul

C.I. în declarația sa și a precizat că i-a dat acestuia din urmă o cantitate de

100 gr. cannabis pe care acesta la rândul său a distribuit-o mai departe.

Tot în cadrul declarației dată în cursul

urmăririi penale inculpatul P.A.C. a relatat că în anturajul său și a lui C.I. se

afla și învinuitul S.A. care deținea droguri de risc atât pentru consumul propriu

dar și pentru a oferi sau a vinde. Ca urmare a acestor susțineri, la data de 6

iunie 2013 s-a efectuat o percheziție domiciliară la locuința învinuitului S.A.

ocazie cu care s-a ridicat cantitatea de 13,86 grame cannabis pe care ar fi achiziționat-o

de la persoane necunoscute din Centrul vechi al mun. București pentru consumul propriu

așa cum a declarat acesta.

Faptele inculpatului P.A.C., de a oferi

spre vânzare droguri de risc, de a deține droguri de risc în vederea consumului

propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de droguri

de risc, deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fapte prev.

de art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată,

cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen.

Modalitățile care realizează conținutul

elementului material al infracțiunilor comise de către inculpat au fost probate

ca fiind oferirea, vânzarea și deținerea de droguri de risc scopul infracțiunii

urmărit de către inculpat fiind obținerea de avantaje materiale dar și deținerea

de droguri de risc pentru consumul propriu.

Faptele inculpatului C.I., de a cumpăra,

oferi spre vânzare și consum droguri de risc, de a deține droguri de risc în vederea

consumului propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic

de droguri de risc, deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fapte

prev. de art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și

completată, cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen.

Modalitățile care realizează conținutul

elementului material al infracțiunilor comise de către inculpat au fost probate

ca fiind cumpărarea, oferirea, vânzarea și deținerea de droguri de risc scopul infracțiunii

urmărit de către inculpat fiind obținerea de avantaje materiale dar și deținerea

de droguri de risc pentru consumul propriu.

Situația de fapt descrisă mai sus este

dovedită cu următoarele mijloace de probă:

- declarații inculpați și învinuiți;

- declarații martori;

- proces-verbal de confruntare;

- proces-verbal întocmit cu ocazia redării

discuției purtate cu operatorul de serviciul de urgență 112, în ceea ce privește

starea de inconștiență a minorului M.M.;

- acte medicale;

- proces-verbal întocmit cu ocazia actelor

premergătoare efectuate în cauză;

- procese-verbale întocmite cu ocazia percheziției

domiciliare și domiciliile inculpaților și planșele fotografice;

- rapoarte de constatare tehnico-științifice

privind expertizarea cantităților de droguri;

- procese-verbale întocmite cu ocazia interceptării

și înregistrării convorbirilor telefonice efectuate de inculpați.

Inculpatul P.A.C., are vârsta de 24 ani,

10 clase, necăsătorit, fără ocupație, a mai fost cercetat în cauza cu nr. XX/2010

a D.I.I.C.O.T. prin care s-a aplicat o amendă administrativă pentru infracțiunea

prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, inițial inculpatul a încercat

să se sustragă de la urmărirea penală după ce la data de 13 mai 2013 s-a dispus

efectuarea unor percheziții domiciliare în imobilele unde acesta locuia fără forme

legale în acest sens sunt discuțiile purtate de către părinții săi cu diferiți prieteni

ai inculpatului din care rezultă că toți membrii familiei au încercat să-i faciliteze

ascunderea acestuia (discuții înregistrate în baza autorizației din 10 mai 2013

emisă de Tribunalul Vaslui pentru P.U.A. mama inculpatului, în data de 15 mai 2013

dar și în zilele următoare). La data de 21 mai 2013 prin apărător, inculpatul P.A.C.

a sesizat printr-o cerere că dorește să se prezinte pentru a da declarații fapt

ce s-a întâmplat la data de 27 mai 2013. În cuprinsul declarațiilor date inculpatul

P.A.C. a recunoscut că toate substanțele în care s-au constatat existența THC și

care sunt considerate droguri de risc ce au fost găsite și ridicate atât de la locuința

prietenei sale P.S. cât și de la locuința părinților săi îi aparțin. Pe parcursul

relatărilor inculpatul a încercat să-și minimalizeze contribuția la activitatea

infracțională și să-l indice pe inculpatul C.I. și respectiv pe învinuiții S.A.

și G.E. ca fiind persoanele care procurau droguri de risc și mare risc lui B.N.D.

Susținerile inițiale sunt înlăturate de declarațiile inculpatului C.I. care se coroborează

cu conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor

emise de Tribunalul Vaslui. Ulterior luării măsurii reținerii inculpatul P.A.C.

a confirmat în mare parte declarația inculpatului C.I. în sensul că a recunoscut

că a primit mari cantități de droguri de risc și anume cannabis (marijuana) pe care

Ie-a pus în vânzare.

Față de inculpatul P.A.C. instanța de judecată

a aplicat disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000 modificată și completată cu privire

la reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege, motivat de faptul că în cursul

urmăririi penale acesta a denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere

a învinuitului S.A. Ca urmare a denunțului formulat de către inculpat, a fost identificat

S.A., un cunoscut al său dar și al inculpatului C.I. și consumator de droguri asupra

căruia la percheziția domiciliară efectuată în data de 6 iunie 2013 s-a ridicat

cantitatea de 9,75 gr. cannabis.

Inculpatul C.I., are vârsta de 24 de ani,

studii superioare, necăsătorit, fără ocupație, nu este cunoscut cu antecedente penale,

a recunoscut faptele reținute în sarcina sa.

Față de inculpatul C.I. instanța de judecată

a aplicat disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000 modificată și completată cu privire

la reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege, motivat de faptul că în cursul

urmăririi penale acesta a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală

a inculpatului P.A.C. în cursul urmăririi penale se cunoștea doar că atât inculpatul

C.I. cât și inculpatul B.N.D. își procură drogurile de la o persoană cu numele de

P., însă nu se cunoșteau datele de identificare ale acestuia și nici locațiile folosite

pentru depozitarea cantităților de droguri.

Ca urmare a precizărilor făcute de către

inculpatul C.I., a fost identificat inculpatul P.A.C., dar și a imobilelor unde

acesta locuia și depozita drogurile de risc.

La primul termen de judecata s-au depus

la dosar pentru inculpatul P.A.C., caracterizări iar pentru inculpatul S.A. caracterizări

și acte medicale.

Faptele săvârșite de inculpați întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși

în judecată.

Pentru că inculpatul P.A.C. a denunțat

pe inculpatul S.A., iar inculpatul C.I. l-a denunțat pe inculpatul P. aspecte care

au facilitat identificarea și tragerea acestor persoane la răspundere, instanța

după ce în prealabil a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a

faptelor pentru care cei doi inculpați P.A.C. și C.I., instanța a dispus schimbarea

încadrării juridice pentru cei doi inculpați în sensul că în favoarea acestora au

fost reținute disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Potrivit art. 320

1

C. proc.

pen., inculpații P.A.C. și C.I. au declarat că recunosc săvârșirea faptelor reținute

în actul de sesizare și că solicita să fie judecați în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, pe care le recunosc și le însușesc.

Verificând din oficiu și constatând că

actul de sesizare a fost legal întocmit, că instanța a fost legal sesizată, că este

competentă să judece cauza, că din probele administrate rezultă că faptele inculpaților

sunt stabilite și că sunt suficiente date cu privire la persoana inculpaților pentru

a permite stabilirea unor pedepse, instanța a admis cererile de judecare a inculpaților

potrivit procedurii simplificate prev. de art. 320

1

C. proc. pen.

Pentru faptele săvârșite, inculpaților

li s-a aplicat câte o pedeapsă, avându-se în vedere în cadrul criteriilor generale

de individualizare disp. art. 72, 52 C. pen. - cu luarea în considerare a gradului

de pericol social concret al faptelor săvârșite, conduita sinceră a inculpaților

pe tot parcursul procesului penal, a împrejurărilor săvârșirii faptelor, a urmărilor

produse, antecedența penală.

Au fost avute în vedere vârsta fragedă

a inculpaților, teribilismul vârstei, curiozitatea inculpaților privind efectul

drogurilor sau a substanțelor cu efect psihoactiv, anturajele, viața de student

și posibilitățile financiare precare.

În plus, la stabilirea cuantumului pedepselor

s-a ținut seama și de contribuția fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor, de cantitatea

de drog găsită la inculpați cu ocazia perchezițiilor domiciliare, de locul și rolul

fiecărui inculpat în sistemul de legături stabilite între inculpați și între inculpați

și alte persoane.

În termen legal, inculpații P.A.C., C.I.

și S.A., au formulat apel împotriva acestei sentințe, criticând-o pentru nelegalitate

și netemenicie.

Apărătorul inculpaților P.A.C. și C.I.

a solicitat instanței de apel reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate

de prima instanță, în sensul alegerii ca modalitate de executare a pedepselor aplicate

suspendarea sub supraveghere sau condiționată, conform art. 86

1

sau 81

C. pen., având în vedere conduita procesuală bună a inculpaților, reținând în favoarea

lor circumstanțe atenuante conform art. 74 rap. la 76 C. pen.

Prin decizia penală nr. 153 din 26 septembrie

2013 pronunțată de Curtea de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori,

au fost respinse, ca nefondate,

apelurile declarate de inculpați, reținându-se următoarele:

Cu referire la criticile privind individualizarea

pedepselor realizată de prima instanță și la solicitările celor doi inculpați de

redozare a pedepselor în sensul schimbării modalității de executare a pedepselor,

Curtea de apel a constatat că aceste critici nu sunt fondate.

Raportat la criteriile generale de individualizare

reglementate de prevederile art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social

al faptelor comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează

răspunderea penală, modul de comitere a faptei, s-a apreciat că aplicarea unor pedepse

de câte 2 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție inculpaților P.A.C. și C.I.,

pentru comiterea infracțiunilor amintite mai sus, sunt în măsură să asigure atingerea

scopului prevăzut de art. 52 C. pen., respectiv reeducarea inculpaților și prevenirea

comiterii de noi fapte penale.

Instanța de apel a reținut și că pentru

a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată

particularităților fiecărui individ și rațională, păstrându-se un echilibru între

rolul său educativ general, de exemplu pentru societate în vederea prevenirii comiterii

unor fapte similare de către alte persoane, și rolului de reeducare a inculpatului

care trebuie să perceapă că sancțiunea aplicată corespunde și este proporțională

cu faptele sale.

S-a mai avut în vedere că în urma individualizării

judiciare a pedepsei potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., pedeapsa

aplicată trebuie să aibă un cuantum care să realizeze și funcția preventivă - educativă,

în contextul în care infracțiunea a fost săvârșită și al caracterului de fenomen

dobândit de acest tip de infracțiuni în ultima perioadă de timp. Infracțiunile de

trafic de droguri aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite

de legea penală, respectiv sănătății persoanei, și chiar vieții acesteia, iar reducerea

excesivă a pedepsei sau alegerea unei modalități de executare neprivativă de libertate,

pentru autorii unor asemenea infracțiuni, cu impact social deosebit, ar echivala

cu încurajarea tacită a lor și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu

scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și, în plus,

asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul

infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Cu privire la solicitările inculpaților,

prin apărători, ca în favoarea lor să se rețină circumstanțele atenuante prevăzute

de art. 74 C. pen., cererile au fost apreciate ca nefondate.

Astfel, instanța de apel a constatat că,

pe de o parte, activitatea de colaborare a inculpaților P.A.C. și C.I. în vederea

prinderii altor infractori a primit eficiență juridică prin reținerea în favoarea

inculpaților a dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000; iar, pe de altă parte,

că circumstanțele prevăzute de art. 74 C. pen. nu operează automat, ci aplicarea

lor este lăsată la aprecierea judecătorului, chemat să analizeze dacă anumite circumstanțe

conduc la reținerea faptului că inculpatul reflectă un grad de periculozitate scăzut

al acestuia și faptul că reeducarea lui se poate realiza și printr-o pedeapsă mai

ușoară. Astfel, conduita inculpaților înainte de săvârșirea infracțiunilor, nu poate

conduce la reținerea unui grad de periculozitate redus al acestora care să impună

aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege (urmare a aplicării

dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000), în raport cu gradul de implicare

a acestora, numărul actelor materiale, gravitatea infracțiunii comise.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs

inculpații P.A.C. și C.I.

Recursul a fost motivat în scris, cu respectarea

termenului legal prevăzut de art. 385

10

C. proc. pen., de către inculpatul

P.A.C., invocând temeiul art. 385

9

pct. 17

2

C. proc. pen.

Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat

reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante, cu consecința reevaluării

cuantumului pedepsei aplicate și a modalității de executare a acesteia.

Recurentul inculpat C.I. nu a depus motive

scrise de recurs, iar la primul termen de judecată, apărătorul ales al acestuia

a precizat că nu solicită o casare, ci o reevaluare a modalității de executare a

pedepsei aplicate inculpatului.

Analizând recursurile formulate, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că

acestea

sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.

Codul de procedură penală al României a

fost modificat prin Legea nr. 2 din 1 februarie 2013 privind unele măsuri pentru

degrevarea instanțelor judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare

a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., lege care a fost publicată în M. Of.

nr. 89/12.02.2013.

Având în vedere data pronunțării deciziei

recurate, se constată că sunt aplicabile dispozițiile C. proc. pen., astfel cum

au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.

Verificând îndeplinirea condițiilor legale

impuse de textul de art. 385

10

alin. (1) și (2) C. proc. pen., se observă

că recursul declarat de inculpatul C.I. a fost motivat tardiv, recurentul încălcându-și,

astfel, obligația ce îi revenea potrivit art. 385

10

alin. (2) C. proc.

pen.

Ca urmare, față de această împrejurare,

Înalta Curte, ținând seama de prevederile art. 385

10

alin. (2

1

)

C. proc. pen., precum și de cele ale art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.,

astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, nu va proceda la examinarea

criticilor formulate oral de apărătorul desemnat din oficiu, care nu pot fi valorificate

în recursul declarat, nefiind îndeplinite condițiile legale subsumate art. 385

10

alin. (2) C. proc. pen.

În ce privește motivul de recurs invocat

de recurentul inculpat P.A.C., subsumat cazului de casare reglementat de art. 385

9

alin. (1) pct. 17

2

C. proc. pen., se circumscria unui caz de casare care

a fost modificat în mod expres de Legea nr. 2/2013.

Potrivit dispozițiilor legale în vigoare,

textul art. 385

9

C. proc. pen. are următorul cuprins: "pct. 14 -

s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; pct. 17

2

- când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită

aplicare a legii."

Raportat la conținutul temeiului de casare

invocat, instanța de recurs constată că, la acest moment procesual, criticile recurentului

inculpat nu mai pot face obiectul examinării de către instanța de ultim control

judiciar, judecata în recurs limitându-se doar la chestiuni de drept.

O reevaluare a pedepsei aplicate inculpatului,

ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante și a modalității de executare, ar

presupune o evaluare a situației de fapt și o reapreciere a cauzei pe fondul acesteia,

prin reanalizarea criteriilor de cuantificare și de stabilire a sancțiunii, ceea

ce ar fi imposibil, în condițiile în care, ținând cont de regulile stricte care

reglementează soluționarea recursului ca a doua cale de atac, Înalta Curte de Casație

și Justiție nu are posibilitatea de a examina această critică în cadrul cazului

de casare menționat.

Din oficiu, analizând critica în mod strict

prin raportare la cazul de casare invocat, se constată că pedeapsa aplicată inculpatului

a fost stabilită cu respectarea dispozițiilor legale, în limitele rezultate în urma

aplicării prevederilor art. 320

1

C. proc. pen.

Constatând că nu este incident niciunul

din cazurile de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte

de Casație și Justiție va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații

P.A.C. și C.I. împotriva deciziei penale nr. 153 din 26 septembrie 2013 pronunțată

de Curtea de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va deduce din cuantumul pedepsei aplicate

inculpaților durata reținerii și arestării preventive de la 24 aprilie 2013, pentru

inculpatul C.I. și, respectiv, de la 27 mai 2013 pentru inculpatul P.A.C. la 15

ianuarie 2014.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2)

C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate

de inculpații P.A.C. și C.I. împotriva deciziei penale nr. 153 din 26 septembrie

2013 pronunțată de Curtea de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate

inculpaților durata reținerii și arestării preventive de la 24 aprilie 2013, pentru

inculpatul C.I. și, respectiv, de la 27 mai 2013 pentru inculpatul P.A.C. la 15

ianuarie 2014.

Obligă recurenții inculpați la plata sumelor

de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de

câte 100 RON, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din

oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se vor avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 15 ianuarie 2014.