ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2484/2010

Asupra contestației în anulare de

față:

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin

sentința nr. 6798 din 3 iunie 2008, Tribunalul București, secția a VI- a

comercială a respins acțiunea reclamantului J.N.M. împotriva pârâților C.A.N.

și SC J.J.I.E. SRL București, având ca obiect anularea Hotărârii A.G.A. a

societății pârâte, din data de 24 iunie 2004. Prin aceeași hotărâre, s-a

respins cererea de intervenție formulată de intervenienții D.D.R. și D.G.A..

Soluția primei instanțe a fost

menținută de Curtea de Apel București, secția a V- a comercială, care prin

Decizia nr. 511 din 25 noiembrie 2008 a respins ca nefondate recursurile

declarate de reclamantul J.N.M. și pârâtul C.A.N.

Împotriva acestei decizii, au declarat

recurs reclamantul J.N.M. și pârâtul C.A.N., iar prin Decizia nr. 2054 din 25

iunie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a anulat ca

netimbrate recursurile.

Prin cererea înregistrată la data de

18 martie 2010, au formulat contestație în anulare, contestatorii J.N.M. și SC

J.J.I.E. SRL București, pentru motivele prevăzute de dispozițiile art. 317

alin. (1) și art. 318 C. proc. civ.

În argumentarea motivului prevăzut de

dispozițiile art. 317 alin. (1) C. proc. civ., s-a susținut că decizia atacată

a fost pronunțată cu lipsă de procedură atât față de J.N.M., cât și față de SC

J.J.I.E. SRL București, fiind încălcate dispozițiile art. 92 alin. (4) teza a ll-

a, art. 100 alin. (1) pct. 4 și art. 92 C. proc. civ.

În ceea ce privește procedura de

citare a contestatorului J.N.M., s-a susținut că citațiile au fost afișate pe

ușa principală a locuinței și pe ușa principală a clădirii, or potrivit

dispozițiilor art. 92 alin. (4) teza a II- a C. proc. civ., cele două locuri de

afișare nu sunt opționale pentru agentul procedural, acesta fiind obligat să

afișeze citația pe ușa apartamentului, având în vedere că acesta era indicat.

Referitor la procedura de citare a SC

J.J.I.E. SRL București, s-a susținut că nu a fost îndeplinită, având în vedere

că agentul procedural nu a făcut nicio mențiune cu privire la afișarea

citației, arătând doar că persoana citată, schimbându-și adresa, nu s-a putut

afla noua adresă. S-a mai susținut că potrivit art. 92 C. proc. civ.,

comunicarea citației și a altor acte de procedură nu se poate face prin afișare

în cazul persoanelor juridice, cu excepția cazurilor în care se refuză primirea

sau dacă se constată lipsa oricărei persoane la sediul acestora și în aceste

condiții, contestatorii au apreciat că judecata recursului s-a făcut cu

încălcarea dispozițiilor art. 105, art. 92 și art. 921 C. proc. civ.

În argumentarea motivului prevăzut de

dispozițiile art. 318 C. proc. civ., s-a susținut că în mod greșit s-a reținut

prin practicaua deciziei atacate că recurenții ar fi solicitat judecata cauzei

în lipsă, în condițiile în care nu există la dosarul cauzei, nicio cerere în

acest sens, motiv pentru care apreciază că instanța de recurs a încălcat

dispozițiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., soluționând cauza în

lipsa părților.

Examinând motivele contestației în

anulare, în raport de dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 și art. 318 C.

proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 317 alin. (1) pct. 1 C.

proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în

anulare, când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina,

nu a fost îndeplinită potrivit cerințelor legale.

În acest sens, neregularitatea actelor

de procedură, implicit a celor privind citarea părților, este sancționată cu

nulitatea relativă, potrivit art. 108 C. proc. civ., iar nelegala citare a

părții conduce la nulitatea actului procedural numai dacă prin aceasta i s-a

produs o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel, conform art. 105 alin. (2)

C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte constată că susținerile contestatorilor sunt nefondate,

având în vedere dovezile de citare aflate la filele 9, 11 și 14 dosar recurs.

Astfel, în ceea ce privește procedura de citare a contestatorului J.N.M., se

constată că a fost legal îndeplinită, acesta fiind citat prin afișare pe ușa

principală a locuinței, potrivit mențiunilor făcute de agentul procedural, atât

la domiciliul indicat cât și la sediul ales pentru comunicarea actelor de

procedură. Referitor la susținerea contestatorului potrivit căreia afișarea

s-ar fi tăcut atât pe ușa locuinței căt și pe ușa clădirii, ceea ce ar atrage

nulitatea actului procedural, nu poate fi reținută, în condițiile în care nu i

s-a produs nicio vătămare, în sensul dispozițiilor art. 105 alin. (2) C. proc.

civ.

În ceea ce privește procedura de

citare a contestatoarei SC J.J.I.E. SRL București, se constată de asemenea, că

a fost citată la adresa indicată, iar dacă aceasta nu s-a conformat

dispozițiilor art. 98 C. proc. civ., în sensul de a aduce la cunoștința

instanței schimbarea sediului social, susținerile sale potrivit cărora judecata

recursului s-a făcut cu lipsă de procedură în ceea ce o privește, nu pot fi

reținute, iar criticile formulate în temeiul dispozițiilor art. 317 alin. (1)

pct. 1 C. proc. civ. se dovedesc a fi nefondate.

Potrivit art. 318 teza I- a C. proc.

civ., invocat de contestatori, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate

cu contestație în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli

materiale. în argumentarea acestui motiv, s-a susținut că deși nu s-a solicitat

judecata în lipsă, în mod greșit Înalta Curte a reținut prin practicaua

deciziei atacate că părțile ar fi solicitat judecata în condițiile art. 242 alin.

(2) C. proc. civ. și a procedat la judecata recursului.

Din analiza actelor dosarului și a

deciziei atacate, rezultă că în adevăr, părțile nu au solicitat judecata cauzei

în lipsă, însă având în vedere că deși legal citate cu mențiunea timbrajului,

nu s-au conformat acestei dispoziții legale, fiind ținută de dispozițiile art. 1

și art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, instanța nefiind legal

învestită, nu avea posibilitatea legală de a lua vreo măsură în cauză, inclusiv

cea a suspendării judecății cauzei.

Așa fiind, pentru considerentele mai

sus înfățișate, Înalta Curte va respinge contestația în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondată contestația în

anulare formulată de contestatorii J.N.M. și SC J.J.I.E. SRL București,

împotriva Deciziei nr. 2054 din 25 iunie 2009 pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

29 iunie 2010.