ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.02.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 635/2014

HOTĂRÂRE
25.02.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 635/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Deliberând asupra

cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 6.021 din 04 octombrie 2012

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, s-a respins, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul R.P. împotriva

Deciziei nr. 500 din 25 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția civilă și de proprietate intelectuală.

În considerentele

deciziei s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 321 C. proc. civ., nu se

poate face o nouă contestație pentru motive ce au existat la data celei dintâi.

Or, în speță, contestatorul a dedus analizei aceleași critici ce au format

obiect al primei contestații în anulare, fiind atacată, din nou, Decizia civilă

nr. 2.225 din 13 aprilie 2010.

Împotriva acestei

decizii a formulat contestație în anulare R.P., întemeiată pe dispozițiile art.

317 - 321 C. proc. civ.

În motivarea

contestației în anulare sunt arătate nemulțumirile contestatorului față de

soluția pronunțată de instanță în cauza finalizată cu decizia contestată și se

face, totodată, o expunere a situației de fapt.

Analizând contestația

în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru

următoarele considerente:

Contestația în

anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată

doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 317 C. proc.

civ. (contestația în anulare obișnuită, al cărei obiect poate fi numai o

hotărâre irevocabilă) și ale art. 318 C. proc. civ. (contestația în anulare

specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanței de recurs).

Cazurile în care

poate fi promovată contestația în anulare obișnuită sunt două: când procedura

de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită

potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea

dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Contestația în

anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când

dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale și când

instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din

greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.

Prin urmare, pe calea

contestației în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar

nu relative la dezlegarea dată de instanță fondului raportului juridic dedus

judecății.

În cauză,

contestatorul invocă drept temei juridic al căii extraordinare de atac

dispozițiile art. 317 - 321 C. proc. civ., fără a indica, în concret, care sunt

motivele care să vizeze decizia contestată, limitându-se doar la a-și exprima

nemulțumirile cu privire la soluția pronunțată și a arăta că instanța a omis să

cerceteze toate susținerile și probele privind admisibilitatea cererii de

contestație în anulare.

Așa cum s-a arătat

anterior, poate constitui obiect al contestației în anulare speciale numai o

hotărâre pronunțată în recurs, or, în cauză, hotărârea a cărei retractare se

solicită a fost pronunțată în contestație în anulare, situație în care

dispozițiile art. 318 C. proc. civ. nu sunt incidente.

În realitate, așa cum

s-a arătat, contestatorul este nemulțumit de modul cum a fost soluționată

contestația în anulare, respectiv de faptul că aceasta a fost respinsă ca

inadmisibilă, însă pe calea contestației în anulare nu se pot valorifica

eventualele greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de

interpretare a unor dispoziții legale, contestația în anulare fiind o cale

extraordinară de atac de retractare.

Prin urmare, Înalta

Curte constată că cele arătate de contestator, prin motivele cererii de

contestație în anulare, nu se încadrează în dispozițiile art. 318 C. proc.

civ., după cum nu sunt susceptibile de încadrare în niciuna din ipotezele art.

317 C. proc. civ.

Având în vedere

considerentele expuse, contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul R.P. împotriva

Deciziei nr. 6.021 din 04 octombrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 februarie 2014.

Procesat de GGC - AM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-11-13
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3131/2014
ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces. Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres și limitativ stabilite prin dispozițiile art. 317 C. proc. civ.
ÎCCJ 2015-06-25
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1766/2015
ține vreo dispoziție imperativă la forma concretă în care se realizează exprimarea motivelor de recurs și dezvoltarea acestora. În opinia contestatorilor completul a procedat practic la modificarea prin completare a art. 302 1 alin. (1) lit
ÎCCJ 2015-02-19
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 524/2015
a respectat termenul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 301 C. proc. civ., respectiv de 15 zile, care se împlinea în data de 27 ianuarie 2014, depunând calea de atac în data de 8 februarie 2014, peste termenul legal. Împotriva acestei
ÎCCJ 2014-10-02
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2540/2014
octombrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întemeiată de dispozițiile art. 317, 318 și art. 319 C. proc. civ. În motivare, contestatorul a invocat faptul că decizia civilă atacată cu recurs este nelegală și netemeinică, deoarece
ÎCCJ 2013-03-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1446/2013
rea irevocabilă a hotărârii atacate marchează limita maximă în timp până la care partea interesată poate formula contestația în anulare. Or, în speță, hotărârea irevocabilă din recurs a fost pronunțată la data de 30 iunie 2010, iar contesta
Sursă