ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1837/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 153 din 25 octombrie 2012, Tribunalul Neamț a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC M.I.E. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC A.T.P. SA și a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 349.524 RON, reprezentând despăgubiri, precum și cheltuieli de judecată în sumă de 15.746 RON. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta SC A.T.P. SA și a solicitat instanței de apel suspendarea executării hotărârii până la soluționarea apelului. Totodată, pârâta a formulat o cerere de suspendare provizorie a executării sentinței atacate, întemeiată pe dispozițiile art. 280 alin. (5), raportata la art. 581 C. proc.

civ., solicitând să se încuviințeze vremelnic, prin ordonanță președințială, suspendarea executării sentinței, până la soluționarea cererii de suspendare formulate în temeiul art. 280 alin. (1) C. proc. civ. Prin încheierea din 22 noiembrie 2012 Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată cererea de suspendare provizorie a executării Sentinței civile nr. 153 din 25 octombrie 2012 a Tribunalului Neamț, formulată pe calea ordonanței președințiale, de petenta SC A.T.P. SA. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Bacău a reținut că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 581 C. proc. civ. referitoare la urgență și la prevenirea unei pagube iminente.

Curtea a avut în vedere faptul că raportat la cifra de afaceri a petentei, (de 497.813.094 RON pe anul 2010 și respectiv 48.109.975 în 2011), eventuala executare a sumei din sentința tribunalului, de 349.524 RON, este departe de a conduce la afectarea situației financiare a petentei într-un mod care să o pună în situația de a-și înceta activitatea, argumentele petentei, privind lipsa profitului pe ultimii ani și situația economică generală, neputând fi avute în vedere întrucât aceste aspecte țin de modul de conducere și administrare a societății. Totodată, Curtea a reținut că în soluționarea cererii de suspendare provizorie, instanța nu are căderea de a examina temeinicia și legalitatea sentinței a cărei suspendare se solicită, acest atribut revenind exclusiv instanței învestite cu soluționarea apelului.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petenta SC A.T.P. SA invocând ca și motive de nelegalitate prevederile art. 304 pct. 7 și 3 C. proc. civ. În argumentarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurenta a învederat că soluția primei instanțe nu cuprinde motivele pe care se sprijină și conține motive străine de natura pricinii. Astfel, recurenta susține că în mod eronat prima instanță a reținut că nu are căderea de a examina temeinicia și legalitatea soluției a cărei suspendare se solicită și în mod eronat nu au fost analizate argumentele privind aparența dreptului în condițiile în care, în cadrul verificărilor pe care instanța învestită cu o cerere de suspendare pe calea ordonanței președințiale, cerere formulată în baza art. 281 alin. (5) C. proc.

civ., care trimite expres la art. 581 C. proc. civ., obligația judecătorului este de a analiza un examen sumar al cauzei, pentru a putea stabili de partea cui este aparența dreptului, în vederea pronunțării unei soluții juste. Totodată recurenta arată că prima instanță a reținut în mod eronat că în cauză nu este îndeplinită cerința urgenței, cerință subsumată condiției referitoare la prejudiciul iminent, raportându-se eronat la cifra de afaceri ca la un indicator economic care ar exclude existența unui prejudiciu iminent neluând în considerare indicatorii economici relevanți potrivit cărora situația concretă a societății implică pierderi majore de activitate. Prin prisma motivului de recurs prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc.

civ., recurenta critică soluția primei instanțe arătând că aceasta este lipsită de temei legal și a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. În susținerea motivului de nelegalitate mai sus evocat recurenta a arătat că prima instanță a ignorat faptul că în speță erau îndeplinite toate condițiile de admisibilitate incidente în materia ordonanței președințiale prevăzute de art. 581 C. proc. civ. respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului. Totodată recurenta a arătat că aparența dreptului îi este favorabilă, reiterând motivele susținute în fața instanței de apel cu privire la neîndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale. Analizând criticile aduse încheierii atacate în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată ca acestea sunt nefondate, urmând ca recursul declarat de recurenta SC A.T.P.

SA să fie respins, pentru următoarele considerente: Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii. Dispozițiile citate supun spre analiză prevederile art. 261 alin. (5) C. proc. civ. care obligă instanța de judecată să arate în considerentele hotărârii motivele de fapt și de drept care au formulat convingerea sa precum și motivele pentru care au fost înlăturate cererile părților. Observând considerentele încheierii atacate se constată că aceasta cuprinde motivele pe care se sprijină, în sensul că se arată motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței conducând la concluzia că în speță nu sunt îndeplinite condițiile cazului grabnic și al prevenirii unei pagube iminente, condiții prevăzute de art. 581 C. proc.

civ. Modificarea sau casarea unei hotărâri poate fi solicitată potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. atunci când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Din perspectiva acestui motiv de recurs, recurenta a pus în discuție aplicarea greșită de către prima instanță a prevederilor art. 581 C. proc. civ. arătând că în mod eronat a reținut că în speță nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate incidente în materia ordonanței președințiale respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului. Aceste critici nu sunt întemeiate, în mod corect prima instanța reținând că cerința urgenței este într-o strânsă legătură corelativă cu pericolul producerii unei pagube iminente, or, în speță, din indicatorii economici prezentați nu rezultă iminența producerii unei pagube în condițiile punerii în executare a Sentinței civile nr. 153 din 20 octombrie 2012 a Tribunalului Neamț.

Mai mult decât atât, la data de 12 martie 2013, Curtea de Apel Bacău a respins cererea SC A.T.P. SA de suspendare a executării Sentinței civile nr. 153 din 20 octombrie 2012 a Tribunalului Neamț ca nefondată. În conformitate cu prevederile art. 280 alin. (5) C. proc. civ., suspendarea executării poate fi încuviințată vremelnic, la soluționarea cererii de suspendare, pe calea ordonanței președințiale. Prin urmare este vorba de o măsură provizorie, ce poate fi încuviințată de instanță până la dezlegarea cererii de suspendare, or, în speță, cererea a fost soluționată la data de 12 martie 2013, motiv pentru care nu mai subzistă interesul analizei motivelor de nelegalitate invocate de recurentă. Pentru aceste considerente în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta SC A.T.P. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta SC A.T.P. SA împotriva încheierii din 22 noiembrie a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 aprilie 2013. Procesat de GGC - AS