ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1753/2010

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea introductivă

de instanță, reclamanta SC D.G.I. SRL Brașov a solicitat instanței obligarea

pârâtei SC M. SA Brașov, la plata sumei de 28.600 euro plus T.V.A.,

reprezentând prețul serviciilor efectuate de reclamantă în baza contractului de

cesiune din 16 septembrie 2005 și să se instituie sechestru asigurător asupra

bunurilor mobile ale societății în măsura necesară realizării creanței pârâtei.

În cauză,

pârâta SC M. SA Brașov a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin

care a solicitat respingerea acțiunii ca prematur introdusă, rezoluțiunea

contractului de prestări servicii din 16 septembrie 2005 și obligarea

reclamantei la plata sumei de 15.381,33 lei și a dobânzii legale de la data

pronunțării hotărârii judecătorești, până la plata efectivă.

Prin sentința

nr. 428/ C din 7 aprilie 2009, Tribunalul Brașov, secția comercială și de

contencios administrativ, a admis excepția prematurității acțiunii și a respins

acțiunea reclamantei ca prematură. Prin aceeași sentință, instanța a admis

cererea reconvențională și a

dispus

rezoluțiunea contractului de cesiune din 16 septembrie 2005 încheiat între

părți.

În motivarea

soluției pronunțate, instanța a reținut că la data de 16 septembrie 2005, între

cele două societăți, s-a încheiat contractul de cesiune din 16 septembrie 2005,

care are ca obiect cesionarea exclusivă a drepturilor reclamantei către pârâtă,

asupra programului numit platformă multifuncțională de comunicații, incluzând

dreptul de reproducere, de distribuire, de închiriere, de împrumut, de

comunicare publică, de retransmitere prin cablu și de realizare de opere

derivate.

Prețul contractului a fost convenit la suma de 31.600 euro plus

T.V.A., pentru care s-a întocmit

factura proforma din

19 septembrie 2005,

acceptată de părți, plata urmând a fi făcută în

mai multe tranșe. La data semnării contractului, pârâta a achitat suma

de

3.000 euro plus T.V.A., respectiv 12.671 lei, sumă pentru care s-a eliberat

factura fiscală din 16 septembrie 2005.

Ulterior,

pârâta a refuzat plata prețului, motivând că platforma nu este funcțională, iar

față de această situație, reclamanta a somat-o pe pârâtă în vederea respectării

obligațiilor contractuale, invitând-o la conciliere directă, în temeiul

dispozițiilor art. 720

1

C. proc. civ.

A mai reținut instanța că, anterior contractului de cesiune, între

părți a mai existat un contract de

prestări servicii din 31 ianuarie 2005, care a avut ca obiect conceperea,

realizarea și implementarea de către reclamantă a unui program numit platformă

multifuncțională de comunicații, executat integral

și predat pârâtei în

baza procesului verbal din data de 31 mai 2005, pe

care aceasta din urmă l-a recepționat, confirmând totodată că este perfect

funcțional. întrucât pârâta nu își executase obligația de plată corelativă

acestui contract și și-a manifestat intenția să achiziționeze toate drepturile

patrimoniale de autor asupra platformei, părțile au convenit încheierea unui

alt contract (din 16 septembrie 2005) prin care să fie cesionată platforma

împreună cu toate drepturile patrimoniale de autor. îndeplinirea condițiilor de

funcționalitate urma a fi determinată în urma testelor administrate în comun de

către părți și

constatată

printr-un proces verbal, or acest proces - verbal nu s-a încheiat, situație

față de care instanța a constatat că cererea reclamantei este prematură.

În ceea ce

privește cererea reconvențională, tribunalul a reținut că reclamanta SC D.G.I.

SRL Brașov nu și-a îndeplinit obligația de predare către pârâta SC M. SA Brașov

a programului informatic în litigiu, astfel încât, potrivit dispozițiilor art. 1020

și 1021 C. civ., s-a dispus rezoluțiunea contractului din culpa

reclamantei, cu obligarea acesteia la restituirea avansului plătit, respectiv

suma de 15.381,33 lei, reprezentând suma de 12.671 lei achitată la data

semnării contractului, actualizată cu rata inflației la data de 14 octombrie 2008,

data formulării cererii reconventionale.

Hotărârea

primei instanțe a fost apelată de către reclamanta SC D.G.I. SRL Brașov, iar

prin Decizia nr. 91/ Ap din 15 octombrie 2009, Curtea de Apel Brașov, secția comercială,

a admis apelul reclamantei, a desființat în tot sentința apelată și a trimis

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În argumentarea soluției pronunțate,

instanța de control judiciar a reținut ineficienta probatoriului administrat în

cauză, cu privire la modul de executare a obligațiilor contractuale, iar față

de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă necesitatea efectuării probei

cu expertiză tehnică, ce va trebui să stabilescă dacă sunt îndeplinite

condițiile de funcționare a platformei și să demonstreze modul în care

reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate. A mai reținut

instanța că admiterea excepției de prematuritate a formulării acțiunii față de

neîntocmirea procesului - verbal de recepție, fara aprecierea modului de

îndeplinire a obligațiilor contractuale principale este greșită, întrucât se

omite în mod formal analizarea raporturilor contractuale dintre părți și având

în vedere că prima instanță a soluționat acțiunea fără a intra în cercetarea

fondului, iar rezolvarea cererii reconventionale este în strânsă legătură cu

acțiunea dedusă judecății, în temeiul dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc.

civ., a fost admis apelul, s-a

desființat

hotărârea atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Împotriva

deciziei curții de apel, a declarat recurs pârâta SC M. SA Brașov, invocând

dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a

solicitat modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul respingerii

apelului reclamantei și

menținerii ca

legală și temeinică a sentinței primei instanțe, susținând

în esență că

hotărârea curții de apel este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a

legii, cuprinde motive străine de natura pricinii și interpretează în mod

greșit unele dintre actele juridice deduse judecății.

A susținut

recurenta că în mod greșit a reținut instanța de apel

că tribunalul ar fi soluționat cauza fără a intra în cercetarea

fondului,

având în vedere că, deși a fost admisă excepția prematurității

formulării acțiunii, s-au administrat probe, înscrisuri și interogatoriu și

numai după analiza acestora, tribunalul a pronunțat hotărârea.

S-a mai

susținut că instanța și-a întemeiat soluția pe interpretarea unor acte

juridice, respectiv contractul de prestări servicii din 31 mai 2005 și

procesul-verbal de recepție din 12 august 2005, care nu au nicio legătură cu

prezenta cauză, obiectul acesteia fiind contractul din 16 septembrie 2005.

Totodată, a susținut recurenta că hotărârea cuprinde motive contradictorii,

având în vedere că instanța a interpretat denunțarea unor servicii prestate de

intimată ca fiind o dovadă a continuării colaborării, iar susținerea recurentei

conform căreia nu s-a încheiat un proces - verbal de recepție deoarece

platforma nu era integral realizată, a fost interpretată ca dovadă a

îndeplinirii obligațiilor intimatei.

Instanța de

apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, trecând peste

caracterul de lege a părților conferit contractului de art. 969 C. civ.,

apreciind că este necesar să se stabilească gradul de îndeplinire a

obligațiilor de către intimată, atâta timp cât

îndeplinirea parțială a condițiilor de funcționalitate atrage

sancțiunea

neobligării la plata prețului.

Recursul este fondat pentru

considerentele ce urmează:

Pentru examinarea

motivului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., care vizează situația în care instanța a pronunțat o decizie cu

încălcarea sau aplicarea

greșită a legii, se

vor analiza cu prioritate criticile vizând reținerea de

către instanță a

faptului că tribunalul ar fi soluționat acțiunea fara a intra în cercetarea

fondului, cu referire la dispozițiile ce reglementaeză calea de atac ordinară a

apelului.

Astfel,

potrivit dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care se

constată că în mod greșit prima instanță a soluționat cauza, fără a intra în

cercetarea fondului, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va

trimite cauza spre rejudecare. în speță, se constată că prima instanță, deși a

admis excepția prematuritătii, a administrat probatoriul propus de părți, a

analizat actul juridic dedus judecății, precum și obligațiile părților asumate

prin contract. Așa fiind, se constată că instanța de apel a pronunțat decizia

recurată, tăcând o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 297 alin.

(1) C. proc. civ., având în vedere că în virtutea caracterului devolutiv al

căii de atac a apelului, instanța avea posibilitatea, în temeiul dispozițiilor art.

292 alin. (1) rap. la art. 295 alin. (2) C. proc. civ., să dispună

administrarea probelor considerate a fi utile în soluționarea cauzei.

În ceea ce

privește criticile ce vizează motivarea contradictorie și interpretarea greșită

a actului juridic dedus judecății, circumscrise motivelor de nelegalitate

prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7 și

pct.

8 C. proc. civ., nu mai pot face obiectul analizei instanței

de recurs,

având în vedere soluția pronunțată, incidente fiind și dispozițiile art. 312 alin.

(1) și (5) C. proc. civ., în sensul că prin decizia recurată, instanța de apel

a soluționat procesul fara a intra în cercetarea fondului.

În consecință,

față de cele ce preced, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte va admite recursul pârâtei, va casa decizia decizia recurată și va

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe care, având în vedere și

dispozițiile art. 315 alin. (3) C. proc. civ., va soluționa cauza ținând seama

de toate motivele, apărările și susținerile părților și va administra toate

probele considerate a fi utile soluționării cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de pârâta SC M. SA Brașov împotriva Deciziei nr. 91/ Ap din

15 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială,

casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședința publică, astăzi 18 mai 2010.