ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5548/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața instanței de fond. Prin acțiunea înregistrată la 27 aprilie 2011, reclamanta reclamantă SC „R.C.” SRL Perișor, Județul Dolj a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtele Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - Centrul Regional 4 SV Oltenia, să se dispună anularea notificării beneficiarului asupra plăților efectuate nr. 824 din 1 aprilie 2011, a notificării beneficiarului cu privire la confirmarea plății nr. 823 din 1 aprilie 2011 și obligarea pârâtei Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit la plata sumei de 855.553,85 RON, conform cererii de plată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este beneficiară a Contractului de finanțare nr. C 312 M 020941700052 din 14 iulie 2010 încheiat cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit pentru acordarea finanțării nerambursabile în vederea punerii în aplicare a Cererii de finanțare nr. F312 M 020941700052 pentru proiectul „Dezvoltarea firmei R.C. prin achiziție mijloace fixe” și în executarea contractului a achiziționat următoarele mijloace de transport specializate: autotractor IS 440S45T/P, semiremorcă basculabilă T, buldoexcavator NH, autotractor IS 440 S45T/P, semiremorcă trailer S, pentru care a formulat cerere de plată a sumei de 855.853,85 RON, reprezentând 70% din suma cheltuielilor eligibile efectuate.

Reclamanta a mai arătat că, prin cele două modificări contestate, a fost nelegal respinsă la plată suma de 855.853,85 RON, în condițiile în care a dovedit că toate cheltuielile au fost efectuate în conformitate cu prevederile contractului de finanțare, că a achiziționat exact utilajele menționate în memoriul justificativ și că, pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a avizat atât dosarul de achiziție, cât și dosarul cererii de plată, considerând că au fost respectate integral dispozițiile legale incidente. Reclamanta a considerat că nu a încălcat prevederile art. 1 alin. (1) din H.G.

nr. 224/2008, întrucât în fișa măsurii nr. 312, se menționează că este cheltuială eligibilă și achiziția de vehicule pentru transport rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport în numele terților și de mijloace de transport pentru persoane, ca activitate principală, precum și achiziția de mijloace de transport pentru uz personal, iar mijloacele de transport care fac obiectul contractului de finanțare au fost achiziționate pentru „Lucrări de pregătire a terenului” CAEN 4312, destinație care se încadrează în fișa măsurii.

De asemenea, s-a susținut că nu au fost încălcate nici prevederile Ghidului solicitantului pentru măsura 312, potrivit cărora, nu reprezintă o cheltuială eligibilă achiziționarea prin proiect a mijloacelor de transport pentru transportul muncitorilor și al utilajelor la punctul de lucru, întrucât această condiție se regăsește în varianta din 4 iunie 2010 a Ghidului, care nu se aplică proiectului selectat în sesiunea decembrie 2009 și a cărui eligibilitate a fost analizată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit pe baza criteriilor din acea variantă a Ghidului.

Reclamanta a precizat că, potrivit art. 16 lit. f) din Ordinul nr. 567/2008 și Fișei tehnice a măsurii, sunt considerate cheltuieli neeligibile achiziția de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri, pentru a presta servicii de transport în numele terților și de mijloace de transport pentru persoane ca activitate principală, ceea ce înseamnă că terțul legal se referă la prestarea de servicii de transport pentru terți și nu transportul utilajelor proprii, cu atât mai mult cu cât buldoexcavatorul nu este un vehicul rutier, nefiind supus procedurilor de înmatriculare, nu poate circula pe drumurile publice, iar deplasarea acestui utilaj presupune folosirea unui vehicul rutier, cum este trailerul.

A fost contestat și motivul de respingere a cererii de plată pentru că ansamblul format din cap tractor și semiremorcă folosește și la transportul diferitelor materiale folosite în construcții, activitate care nu se încadrează în codul CAEN „Lucrări de pregătire a terenului”, arătându-se că și această subdiviziune CAEN face parte tot din clasa 43 „Lucrări speciale de construcții”, grupa 431 „Lucrări de demolare și pregătire a trenului”. A fost considerată nelegală și respingerea la plată a sumei de 255.344,25 RON, reprezentând reducerea aplicată conform prevederilor art. 31 în Regulamentul CE nr. 65/2011, cu motivarea că, este abuzivă și încalcă flagrant principiile consacrate de norma europeană de care se prevalează APDRP, care conform art. 30 alin. (1) teza finală, prevede clar că nu se aplică nicio reducere în cazul în care beneficiarul poate demonstra că nu se află în culpă pentru includerea sumei neeligibile.

2. Soluția instanței de fond. Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a pronunțat Sentința nr. 145 din 5 martie 2012, prin care a admis acțiunea, a anulat modificarea beneficiarului asupra plăților efectuate nr. 824 din 1 aprilie 2011 și modificarea beneficiarului cu privire la confirmarea plății nr. 823 din 1 aprilie 2011 emise de Centrul Regional 4 SV Oltenia din cadrul Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, a obligat pârâtele la plata sumei de 855.853,85 RON, menționată în cererea de plată F312 M 020941700052.1, aferentă contractului de finanțare C312 M 020941700052 din 14 iulie 2010, obligând pârâtul CRPDR 4 SV Oltenia să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 5.347 RON.

Instanța de fond a constatat nelegalitatea actelor administrative contestate, reținând că în mod greșit reprezentanții pârâtei au considerat că utilajele achiziționate de reclamantă încalcă prevederile art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Pe baza înscrisurilor depuse la dosar și a concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, judecătorul fondului a considerat că, utilajele au fost achiziționate de reclamantă în conformitate cu cererea de finanțare, fiind mijloace de transport specializate, adaptate la cerințele de transport, prevăzute ca eligibile în fișele din cadrul măsurii 312 Programul Național de Dezvoltare Rurală, încadrându-se în cerințele prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. l) din H.G.

nr. 224/2008. Motivarea pârâtei că au fost încălcate prevederile Ghidului solicitantului pentru Măsura 312 a fost respinsă de prima instanță, reținându-se că bunurile achiziționate de către reclamantă reprezintă mijloace de transport specializate, care deservesc activitățile specifice propuse prin proiect, iar necesitatea achiziționării lor a fost dovedită prin memoriul justificativ. În același sens, s-a avut în vedere că, în versiunea din 3 septembrie 2009 a Ghidului solicitantului pentru accesarea Măsurii 312 nu este prevăzută cheltuiala neeligibilă reținută de pârâtă și anume, achiziționarea mijloacelor de transport pentru transportul muncitorilor și al utilajelor la punctul de lucru, pentru care proiectul a fost verificat și declarat eligibil, procedându-se la încheierea contractului de finanțare.

Nelegalitatea notificării nr. 824/2011 prin care s-a considerat că trailerul format din cap tractor și semiremorcă nu se încadrează în mijloacele de transport specializate a fost constatată de judecătorul fondului, pe baza concluziilor raportului de expertiză, din care rezultă că acest utilaj este destinat transportului de utilaje care nu pot fi deplasate de la locul lucrării, întrucât nu sunt înmatriculate și nu dețin numere de circulație pe drumurile publice, precum buldoexcavatorul și reprezintă un mijloc de transport specializat conform codului CAEN 4312 „Lucrări pentru pregătirea terenului”, fiind necesar pentru efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului.

Refuzul de plată pe considerentul că autobasculanta formată din cap de tractor și semiremorcă nu corespunde activității aferente codului CAEN pentru care s-a solicitat finanțarea, respectiv codul 4312 „Lucrări de pregătire a terenului” a fost apreciat de prima instanță ca fiind nejustificat, întrucât acest mijloc de transport specializat folosește la transportul materialelor necesare la lucrări de pregătire a terenului.

Nejustificat a fost considerat și refuzul plății sumei de 255.344,25 RON, reprezentând reducerea aplicării conform art. 10 din Regulamentul CE nr. 65/2011, pentru că reclamanta a dovedit respectarea tuturor etapelor obligatorii reglementate de Ghidul solicitantului, precum și obligațiile contractuale asumate prin contractul de finanțare, achiziționând bunuri conform memoriului justificativ, care au fost acceptate de către autoritatea contractantă, astfel că, toate utilajele achiziționate se încadrează în cheltuielile eligibile prevăzute de legislația în vigoare.

Constatând că mijloacele de transport sunt specializate, că acestea au fost achiziționate în conformitate cu cererea de finanțare, că au fost verificate și acceptate la plată de către experții agenției pârâte, care pe facturile de cumpărare a bunurilor au menționat valorile eligibile autorizate la plată, semnând și ștampilând autorizarea la plată, instanța de fond a anulat notificările contestate reținând că, pârâta, prin refuzul nejustificat de a plăti fondurile nerambursabile accesate, nu a respectat prevederea din art. 6 alin. (3) din Contractul de finanțare, potrivit căreia, pentru rambursarea fiecărei tranșe de plată, termenul limită de efectuare a acesteia este de maximum 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de plată.

3. Calea de atac exercitată. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, solicitând ca, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată. Ca prim motiv de recurs, a fost reiterată excepția lipsei calității procesuale de folosință a Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltate Rurală și Pescuit 4 Sud Vest Craiova, arătându-se că toate cele 8 centre regionale nu au personalitate juridică și conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) din O.U.G. nr. 13/2006, numai conducerea agenției angajează și reprezintă în relațiile cu persoane fizice sau juridice, precum și în fața instanțelor judecătorești.

Prin cel de-al doilea motiv de recurs, formulat pe fondul cauzei, s-a susținut că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor legale aplicabile speței, atât în ceea ce privește definirea cheltuielilor eligibile, cât și în privința posibilității de verificare ulterioară a îndeplinirii criteriului de eligibilitate. În dezvoltarea acestui motiv de recurs, s-a invocat ca prim aspect neîndeplinirea condițiilor ca ansamblul compus din cap tractor + semiremorcă să poată fi considerat mijloc de transport specializat și o achiziție eligibilă, dat fiind că, utilitatea acestui ansamblu excede activităților specifice prevăzute pentru codul CAEN 4312 „Lucrări de pregătire a terenului”.

Recurenta a învederat că ansamblul cap tractor + semiremorcă nu deservește în mod direct activitatea de pregătire a terenului propusă spre finanțare prin proiect, fapt confirmat de intimata-reclamantă în memoriul justificativ, în care a precizat fără echivoc că ansamblul respectiv folosește doar la transportul altor utilaje, cât și la transportul diferitelor materiale de construcție. În acest sens, s-a arătat că, potrivit Ghidului solicitantului și fișei măsurii 312, achiziționarea de mijloace de transport specializate și utilaje reprezintă o cheltuială eligibilă, atât timp cât acestea deservesc în mod direct activității specifice propuse prin proiect. În consecință, s-a arătat că, utilajele pentru care au fost emise notificările contestate nu sunt mijloace de transport specializate, în sensul prevăzut de H.G.

nr. 224/2008, de Ghidul solicitantului și de Fișa măsurii 312, în condițiile în care nu servesc în mod direct activitatea propusă prin proiect. Cel de-al doilea aspect invocat de recurentă se referă la posibilitatea de verificare ulterioară a cheltuielilor propuse spre decontare prin cererea de plată și de respingere a cheltuielilor neeligibile, posibilitate care rezultă cu evidență din dispozițiile art. 5 pct. 5 alin. (2) și art. 3 alin. (1), art. 16 alin. (1) și art. 17 alin. (3) din anexa la contractul de finanțare nr. C312 M 020941700052, din Anexa V - Instrucțiuni de plată pentru beneficiarii măsurii 312 Capitolul A - Informații cu caracter general.

Potrivit clauzelor contractuale cunoscute și asumate de intimata-reclamantă prin semnarea contractului de finanțare, recurenta a arătat că beneficiarul se obligă la respectarea prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare, reglementărilor în vigoare privind asistența financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum și la respectarea tuturor celorlalte clauze ale contractului de finanțare.

Din acest motiv, s-a precizat că, pentru acordarea finanțării nerambursabile pot fi luate în considerare doar cheltuielile eligibile, cheltuielile prevăzute în bugetul proiectului (buget care constituie Anexa II la contractul de finanțare), având caracter estimativ și reprezentând plafonul maximum pentru cheltuielile eligibile, iar sumele din bugetul indicativ nu sunt un drept câștigat automat prin semnarea contractului de finanțare, fiind necesară justificarea lor de către beneficiar cu documente care să ateste efectuarea lor cu respectarea regulilor de finanțare specifice FEADR.

Ca temei juridic al acestor susțineri, au fost invocate dispozițiile art. 4 alin. (3) și art. 5 alin. (3) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2006 al Consiliului pentru punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, potrivit cărora, cererile de finanțare și cererile de plată pot fi adaptate în orice moment după depunerea lor, în caz de erori evidente recunoscute de autoritatea competentă și în această calitate, A.P.D.R.P. trebuie să se asigure că, fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către persoane în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a beneficia de aceste plăți și de a obține astfel un avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin.

De asemenea, au fost invocate dispozițiile art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, potrivit cărora, beneficiarul trebuie să depună din proprie inițiativă toate eforturile pentru a lua cunoștință de toate informațiile aferente, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligațiilor toate drepturile și obligațiile născute din contractul de finanțare, pentru fiecare din măsurile acreditate în cadrul Programului Național de Dezvoltate Rurală. Fiind supusă auditului din partea Curții de Conturi a României în ceea ce privește modul de gestionare a fondurilor alocate, recurenta a arătat că este obligată să aplice prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului. Examinând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente: 1. Aspectele de fapt și de drept relevante. Excepția procedurală invocată pentru lipsa calității și capacității procesuale a pârâtei Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - Centrul Regional 4 SV Oltenia, față de lipsa capacității de folosință, a fost corect respinsă de prima instanță, reținându-se întemeiat că, această parte are calitatea de autoritate publică emitentă, în sensul dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pentru ambele acte administrative atacate în prezenta cauză.

Nefiind contestată această calitate a părții, a fost corect chemată în judecată, asigurându-se astfel soluționarea procesului cu respectarea principiului contradictorialității și în atare situație, se dovedește a fi nefondat primul motiv de recurs. Criticile formulate pe fondul cauzei sunt de asemenea nefondate și vor fi respinse, constatându-se că este legală și temeinică hotărârea de anulare a notificărilor nr. 824 din 1 aprilie 2011 și nr. 823 din 1 aprilie 2011 emise de Centrul Regional 4 SV Oltenia din cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Prima critică formulată în recurs se dovedește a fi neîntemeiată, întrucât bunurile achiziționate de intimata-reclamantă se încadrează în mijloacele de transport a căror achiziționare reprezintă o cheltuială eligibilă, fiind mijloace de transport specializate, care deservesc activitățile specifice propuse prin proiect și pentru care necesitatea achiziționării a fost dovedită prin memoriul justificativ.

Astfel, se reține că, potrivit Ghidului solicitantului pentru accesarea măsurii 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi”, versiunea din septembrie 2009, achiziționarea de mijloace de transport specializate și utilaje reprezintă o cheltuială eligibilă, atât timp cât acestea deservesc în mod direct activitățile specifice desfășurate propuse prin proiect, iar necesitatea achiziționării lor este justificată în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ. Raportat la acest criteriu de eligibilitate, pe baza înscrisurilor depuse la dosar și a concluziilor expertizei de specialitate efectuată în cauză, instanța de fond a constatat corect că intimata-reclamantă a achiziționat utilajele în conformitate cu cererea de finanțare, pentru că sunt mijloace de transport specializate, adaptate la cerințele de transport și care se încadrează în prevederile art. 2 alin. (2) lit. l) din H.G.

nr. 224/2008. Conform acestor prevederi legale, mijloacele de transport specializate reprezintă autovehiculele adaptate la cerințele de transport în cont propriu al materiei prime și/sau al producției obținute și care sunt prevăzute în stadiul de fezabilitate sau în memoriul justificativ, anexate cererii de finanțare, vehicule care îndeplinesc aceleași cerințe și au o funcție specifică care necesită adaptări ale caroseriei și/sau echipamente speciale, precum și mijloacele de transport prevăzute ca eligibile în fișele măsurilor din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. În consecință cu această definiție legală dată mijloacelor de transport specializate, s-a constatat corect că este eligibilă cheltuiala de achiziționare a buldoexcavatorului NH B 110,care reprezintă un mijloc de transport specializat conform CAEN 4312 „Lucrări pentru pregătirea terenului”, întrucât execută o gamă de lucrări aferente acestui cod.

De asemenea, s-a constatat întemeiat eligibilitatea achiziționării unei autobasculante + semiremorcă basculabilă T, care este un mijloc de transport specializat conform codului CAEN 4312 „Lucrări pentru pregătirea terenului”, întrucât folosește la transportul materialelor necesare în lucrări de pregătire a terenului. Aceeași concluzie a fost reținută în mod judicios de către judecătorul fondului și cu privire la un trailer + semiremorcă S, care este un mijloc de transport specializat, conform codului 4312 „Lucrări pentru pregătirea terenului”, dat fiind că este necesar pentru transportul buldoexcavatorului pe drumurile publice, iar în lipsa acestuia din urmă nu se pot efectua lucrări de pregătire a terenului.

De altfel, conform probelor administrate, buldoexcavatorul nu este un vehicul rutier, nefiind supus procedurilor de înmatriculare, nu poate circula pe drumurile publice și deplasarea acestui utilaj nu se poate realiza decât folosind un vehicul rutier, cum este trailerul.

Apărarea recurentei-pârâte privind încălcarea prevederilor din Ghidul solicitantului pentru Măsura 312, potrivit cărora, nu reprezintă o cheltuială eligibilă achiziționarea prin proiect a mijloacelor de transport pentru transportul muncitorilor și al utilajelor la punctul de lucru, a fost corect respinsă de prima instanță în condițiile în care această cheltuială neeligibilă nu a fost prevăzută în varianta din septembrie 2009 a Ghidului solicitantului pentru Măsura 312, singura care a fost avută în vedere la admiterea cererii de finanțare și la încheierea Contractului de finanțare și C312 M 020941700052 din 14 iulie 2010. În consecință, se reține că, eligibilitatea proiectului (inclusiv în privința bunurilor care urmau să fie achiziționate) a fost analizată de către agenția recurentă în cadrul licitației de proiecte, sesiunea decembrie 2009, utilizându-se criteriile din versiunea în vigoare la 3 septembrie 2009 a Ghidului solicitantului.

Critica formulată prin cel de-al doilea motiv de recurs este de asemenea neîntemeiată, întrucât instanța de fond a constatat în mod judicios nelegalitatea actelor contestate pentru încălcarea principiilor consacrate de Regulamentul CE nr. 65/2011, potrivit cărora, nu se aplică nicio reducere în cazul în care beneficiarul poate demonstra că nu se află în culpă pentru includerea sumei neeligibile. În același sens, s-a avut în vedere că, potrivit art. 23 alin. (3) din același regulament, controalele administrative ale cererilor de plată includ, în special și în măsura în care acest lucru este adecvat pentru cererea în cauză,verificarea următoarelor elemente: a) furnizarea produselor și serviciilor care fac obiectul cofinanțării; b) veridicitatea cheltuielilor declarate; c) operațiunea realizată, prin compararea acesteia cu operațiunea pentru care a fost solicitat și acordat ajutorul.

În condițiile în care intimata-reclamantă a dovedit respectarea tuturor etapelor obligatorii reglementate de ghidul solicitantului, precum și obligațiile contractuale asumate prin contractul de finanțare, achiziționând bunuri conform memoriului justificativ, care au fost acceptate de către autoritatea contractantă pentru că toate utilajele achiziționate se încadrează în cheltuielile eligibile prevăzute de legislația aplicabilă, judecătorul fondului a constatat în mod corect nelegalitatea reducerii aplicate prin actele contestate în cauză. Din probele administrate rezultă că agenția recurentă nu a invalidat autorizarea cererii de plată, refuzând de fapt plata fără un motiv întemeiat, ceea ce reprezintă o încălcare a obligației asumate prin contractul de finanțare de a deconta cheltuiala cu achiziția utilajelor menționate în cererea de finanțare, anexă la contractul de finanțare.

Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât, la data efectuării verificărilor și autorizării plății - 10 februarie 2011 nu au fost identificate nereguli, în sensul de abateri de la legalitate, regularitate și conformitate și nici ulterior, nu au intervenit modificări ale caracteristicilor tehnice ale mijloacelor de transport achiziționate, de natură să schimbe încadrarea lor din mijloace de transport specifice în mijloace de transport nespecifice.

În consecință, se reține că, fără a contesta atribuțiile de control ulterior ale agenției recurente, instanța de fond a stabilit judicios că, prin modul lor de exercitare, cu încălcarea prevederilor legale și a obligațiilor contractuale asumate, au fost încheiate cele două notificări nelegale, care au vătămat dreptul recunoscut intimatei-reclamante la data încheierii contractului de finanțare C312 M 020941700052 din 14 iulie 2010. Pentru considerentele care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat. 2. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia. În baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. (1), raportat la art. 316 C. proc. civ., recurenta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit va fi obligată să plătească intimatei-reclamante SC „R.C.” SRL Perișor cheltuieli de judecată în sumă de 4.300 RON, reprezentând onorariul de avocat suportat la instanța de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit împotriva Sentinței civile nr. 145 din 5 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurenta la plata către intimata-reclamantă SC „R.C.” SRL Perișor a sumei de 4.300 RON, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie 2013. Procesat de GGC - LM