ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 947/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 947/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Obiectul cererii

Prin cererea înregistrată

pe rolul Tribunalului Suceava la data de 31 octombrie 2012, reclamanta SC M.

SRL a solicitat instanței să dispună anularea deciziei din 19 aprilie 2012 emisă

de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit, Centru Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală

și Pescuit Iași, prin care s-a dispus respingerea la plată a sumei de 563.430 RON,

echivalentul a 128.616,43 euro, reprezentând contravaloarea a două bucăți cap tractor

și semiremorcă basculabilă.

Prin sentința civilă

nr. 1356 din 21 februarie 2012, a Tribunalului Suceava, s-a dispus declinarea de

competență a soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul

acestei instanțe, prin declinare de competență, la data de 11 aprilie 2013.

Hotărârea instanței de

fond

La data de 19 ianuarie

2013, prin sentința nr. 196 a Curții de Apel Suceava, a fost admisă acțiunea formulată

de reclamanta SC M. SRL în contradictoriu cu pârâții Agenția de Plăți pentru Dezvoltare

Rurală și Pescuit și Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

1 Nord-Est Iași, a fost anulată notificarea din 19 aprilie 2012 emisă de Agenția

de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, pârâtele fiind obligate să plătească

reclamantei, contravaloarea a două bucăți cap tractor cu semiremorcă basculabilă,

plus cheltuieli de judecată în cuantum de 5.361,10 RON.

În motivarea sentinței,

instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta SC M. SRL, a încheiat cu Agenția

de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit prin Centrul Regional de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 1 Nord-Est Iași, contractul de finanțare nerambursabilă

din 2009 pentru proiectul „Achiziții utilaje pentru executarea de lucrări de pregătire

a terenului, comuna F.M., județul Suceava”.

Potrivit cererii de finanțare,

reclamanta și-a propus să execute lucrări de terasamente, excavații diverse, săpături

fundații pentru construcții, decopertări, îndepărtare strat vegetal și copaci, nivelări

terenuri și săpături șanțuri, iar pentru executarea acestor lucrări a propus achiziționarea

a două autobasculante și a unui buldoexcavator.

Reclamanta a depus cererea

de plată pentru tranșa a doua, demers repetat la data de 29 februarie 2012, iar

în urma vizitei în teren, serviciul de verificare tehnică a Agenției de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a admis la plată contravaloarea a două autotractoare

cu semiremorcă, dar la data de 19 aprilie 2012 a emis notificarea, comunicată reprezentantului

reclamantei la data de 23 aprilie 2013, prin care i se aduce la cunoștință

respingerea la plată a sumei, reprezentând contravaloarea a două bucăți cap tractor

plus semiremorcă basculabilă, cu motivarea că achiziția ansamblului format dintr-un

autotractor și semiremorcă basculabilă, nu se încadrează în definiția mijloacelor

de transport specializate prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. l) din H.G. nr. 224/2008

și nu reprezintă o cheltuială eligibilă în sensul ghidului solicitantului.

Pentru a verifica dacă

respingerea la plată a contravalorii utilajelor achiziționate de reclamantă, respectiv

a două bucăți cap tractor cu semiremorcă, este întemeiată, instanța a apreciat că

determinant este a se stabili dacă acestea reprezintă mijloace de transport specializate

și sunt cheltuieli eligibile.

Art. 2 alin. (2) lit.

l) din H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor

cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul

Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 stabilește că „mijloace de transport specializate,

reprezintă autovehiculele adaptate la cerințele de transport în cont propriu al

materiei prime și/sau al producției obținute și care sunt prevăzute în studiul de

fezabilitate sau în memoriul justificativ, anexate cererii de finanțare, vehiculele

care îndeplinesc aceleași cerințe și au o funcție specifică ce necesită adaptări

ale caroseriei și/sau echipamente speciale, precum și mijloacele de transport prevăzute

ca eligibile în fișele măsurilor din cadrul Programului Național de Dezvoltare

Rurală”.

Această definiție a „mijloacelor

de transport specializate” este reluată și în ghidul solicitantului, menționând

că achiziționarea de mijloace de transport specializate și utilaje, reprezintă o

cheltuială eligibilă, atât timp cât acestea deservesc în mod direct activitățile

specifice desfășurate propuse prin proiect iar necesitatea achiziționării lor este

justificată în studiu de fezabilitate/memoriu justificativ.

Din textele de lege enunțate,

respectiv art. 2 alin. (2) lit. l) din H.G. nr. 224/2008 și din ghidul solicitantului,

rezultă că pentru a îndeplini caracteristicile unui „mijloc de transport specializat”

trebuie îndeplinite trei condiții:

1) să fie adaptat la cerințele

de transport în cont propriu al materiei prime și/sau al producției;

2) să fie prevăzut în

studiul de fezabilitate sau în memoriul justificativ, anexate cererii de finanțare;

3) să deservească în mod

direct activitățile specifice desfășurate propuse prin proiect.

În cazul de față, reclamanta

a achiziționat două bucăți cap tractor cu semiremorcă față de două autobasculante

cum s-a solicitat prin cererea de finanțare, iar în opinia instanței, cele două

bucăți cap tractor cu semiremorcă, achiziționate de reclamantă,

corespund caracteristicilor unui „mijloc de transport specializat”

și se încadrează în prevederile

art. 2 alin. (2) lit. l) din H.G. nr. 224/2008

și definiției din ghidul solicitantului

pentru că

sunt

adaptate

la cerințele de transport în cont propriu al materiei prime și/sau al producției

obținute și oricum sunt vehiculele care îndeplinesc aceleași cerințe și au

o funcție specifică.

Instanța a respins apărarea

pârâtei, în sensul că autovehiculele achiziționate de reclamantă nu sunt eligibile

pentru că au o funcționalitate multiplă și există posibilitatea utilizării și

în alte activități neîncadrate în măsura 312, deoarece sunt destinate transportului

de mărfuri ca și autobasculantele, iar utilizarea exclusivă pentru desfășurarea

activităților încadrate în măsura 312 ține de respectarea principiului

bunei-credințe în executarea contractului de finanțare și nu de caracteristicile

tehnice ale autovehiculului. Generic, orice vehicul poate fi folosit și în

alte scopuri decât cele pentru care a fost achiziționat, dar aceasta este o

simplă supoziție care per se nu poate califica achiziția reclamantei ca

fiind neeligibilă.

Apreciind că au fost încălcate

drepturile reclamantei, recunoscute de H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului

general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, de ghidul

solicitantului aferent măsurii 312 și de contractul de finanțare din 24

iunie 2009, în temeiul art. 2 lit. n) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

instanța de fond a admis acțiunea, a anulat notificarea cu privire la confirmarea

plății din 19 aprilie 2012 emisă de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală

și Pescuit, Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași,

pârâtele fiind obligate să admită reclamantei plata sumei reprezentând contravaloarea

a două bucăți cap tractor cu semiremorcă basculabilă și să-i plătească acesteia

suma de 5.361,10 RON cheltuieli de judecată.

Recursul exercitat în

cauză

Împotriva sentinței civile

nr. 196 din 19 iunie 2013, a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală

și Pescuit, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot sentinței

recurate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de recurenta

SC M. SRL.

În dezvoltarea motivelor

de recurs, întemeiate, în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta

arată că, instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale incidente,

fără să țină cont de probatoriului administrat în cauză.

În mod greșit, instanța

a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Centrului Regional

de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 1 Nord-Est Iași, acest Centru regional

neavând personalitate juridică.

Pe fondul cauzei, recurenta

prezintă pe larg situația de fapt și dispozițiile legale incidente, arătând, în

esență, că instanța a interpretat greșit dispozițiile legale și contractuale fără

să țină cont că utilajele achiziționate de reclamantă nu sunt mijloace de transport

„specializate” în sensul dispozițiilor prevăzute de H.G. nr. 224/2008 și de ghidul

solicitantului.

Pentru acordarea finanțării

nerambursabile, pot fi luate în considerare doar cheltuielile eligibile, iar sumele

prevăzute în bugetul indicativ nu reprezintă un drept câștigat automat prin semnarea

contractului de finanțare, ele trebuie să fie justificate de beneficiar, cu documente

care să ateste efectuarea lor cu respectarea regulilor de finanțare specifice Fondului

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

În cuprinsul memorandului

justificativ anexat cererii de finanțare formulată de SC M. SRL, se arată că ansamblul

cap tractor și semiremorcă trailer reprezintă un utilaj necesar pentru transportul

altui utilaj la șantier, dar utilitatea acestui ansamblu excede activităților specifice,

prevăzute de codul CAEN 4312 „lucrări de pregătire a terenului”.

Ca urmare, în cauză nu

sunt îndeplinite condițiile pentru ca ansamblul achiziționat de reclamantă să poată

fi considerat mijloc de transport specializat și o achiziție eligibilă, în sensul

prevederilor H.G. nr. 224/2008 și a ghidului solicitantului.

Potrivit ghidului solicitantului

și a fișei măsurii 312, achiziționarea de mijloace de transport specializate și

utilaje, reprezintă o cheltuială eligibilă, atâta timp cât acestea deservesc în

mod direct activitățile specifice propuse prin proiect, dar utilajele pentru care

a fost emisă notificarea din 19 aprilie 2012 nu sunt mijloace de transport specializate

în sensul dispozițiilor legale enunțate.

Beneficiarul este în mod

direct răspunzător de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării Fondului

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare

Rurală 2007-2013, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit având rolul

de a supraveghea procesul de implementare al unui proiect, cu toate etapele pe care

le presupune, prin diferite nivele de control și proceduri acreditate de Comisia

Europeană, iar descoperirea ulterioară a unor abateri de la legalitate, regularitate

și conformitate de către organismele abilitate, nu poate fi considerată nejustificată

doar pe motivul că „etapele au fost avizate anterior de Agenție”.

Reclamanta, în calitate

de beneficiar, prin semnarea contractului de finanțare, s-a obligat să respecte

prevederile memorandului de finanțare, acordurile de finanțare și prevederile contractuale.

Pentru acordarea finanțării

nerambursabile, pot fi luate în considerare doar cheltuielile eligibile, cheltuielile

prevăzute în bugetul proiectului având caracter estimativ .

Sumele prevăzute în bugetul

estimativ nu reprezintă un drept câștigat prin semnarea contractului de finanțare,

ele trebuind justificate de beneficiar cu documente justificative care să ateste

efectuarea lor cu respectarea regulilor de finanțare specifice Fondului

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Conform art. 4 alin.

(3), din Regulamentul CE nr. 1975/2006, „cererile de finanțare și cererile de plată

pot fi adoptate în orice moment după depunerea acestora, în caz de eroare evidentă

recunoscută de autoritatea competentă”

Pentru fiecare tranșă

de plată , beneficiarul trebuie să depună un dosar cu documente justificative, care

să ateste că aceste cheltuieli sunt eligibile.

Suma de 563.430 RON, reprezentând

70% din contravaloarea utilajelor achiziționate de reclamantă, a fost respinsă de

la plată, având în vedere că au fost încălcate dispozițiile art. 2 alin. (2)

lit. l) din H.G. nr. 224/2008, cât și prevederile exprese din ghidul solicitantului

aferent măsurii 312, respectiv, ansamblul format din cap tractor și semiremorcă,

neputând fi încadrat în mijloace de transport specializat și să fie eligibil prin

măsura 312.

Utilajele achiziționate,

nu reprezintă o cheltuială eligibilă, având în vedere faptul că nu sunt de natură

să deservească în mod direct și exclusiv, activitatea specifică propusă în proiect.

Ca urmare, instanța de

fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale incidente, motiv pentru

care se impune admiterea recursului și modificarea sentinței recurate.

Intimata SC M. SRL, a

formulat întâmpinare, prin care solicită, în esență, respingerea recursului ca nefondat,

întrucât instanța de fond a aplicat și interpretat corect dispozițiile legale, utilajele

achiziționate fiind „mijloace de transport specializate” cheltuiala fiind eligibilă.

Hotărârea instanței de

recurs

Analizând sentința recurată

în raport de criticile formulate, probele administrate și dispozițiile legale incidente,

se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente.

Agenția de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit în calitate de Autoritate Contractantă și SC M.

SRL în calitate de beneficiar au încheiat contractul de finanțare (pentru acordarea

ajutorului financiar nerambursabil pe baza cererii de finanțare formulată de intimata-reclamantă

în sesiunea 2010), având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru punerea

în aplicare a cererii de finanțare, pentru proiectul „Achiziții de utilaje pentru

executarea de lucrări de pregătire a terenului în comuna F.M., Județul Suceava”.

În baza contractului încheiat,

pentru punerea în aplicare a proiectului, Achiziții de utilaje pentru executarea

de lucrări de pregătire a terenului în comuna F.M., Județul Suceava, intimata-reclamantă,

a achiziționat două bucăți cap tractor cu semiremorcă basculabilă, iar ulterior

prin cererea de plată numărul doi a solicitat decontarea cheltuielilor.

Prin notificarea din 19

aprilie 2012, autoritatea contractantă, a refuzat la plată cheltuielile pentru achiziționarea

utilajelor achiziționate, cu motivarea că aceste cheltuieli nu sunt eligibile.

Este de remarcat faptul

că prin cererea de finanțare, descrierea succintă a proiectului, SC M. SRL a propus

să execute următoarele lucrări: lucrări de terasamente, excavații diverse, săpături

fundații pentru construcții, decopertări, îndepărtare strat vegetal și copaci, nivelări

terenuri și săpături șanțuri, iar pentru aducerea la îndeplinire a obiectivului,

solicitantul a propus să achiziționeze două autobasculante și un buldoexcavator.

În ghidul solicitantului

pentru accesarea măsurii 312, „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea micro-întreprindere”

se arată că, achiziționarea de mijloace de transport specializate și utilaje, reprezintă

o cheltuială eligibilă atâta timp cât acestea deservesc în mod direct activitățile

specifice desfășurate, propuse în proiect.

Atât în ghidul solicitantului

cât și în H.G. nr. 224/2008, art. 2 alin. (2) lit. l) se arată că mijloacele de

transport specializate, reprezintă autovehiculele adaptate la cerințele de transport

în cont propriu al materiei prime și/sau al producției obținute și care sunt prevăzute

în studiul de fezabilitate sau în memoriul justificativ, anexate cererii de finanțare,

vehicule care îndeplinesc aceleași cerințe și au o funcție specifică ce necesită

adaptări ale caroseriei și/sau echipamente speciale , precum și mijloacele de transport

prevăzute ca eligibile în fișele măsurilor din cadrul Programul Național de

Dezvoltare Rurală.

Având în vedere dispozițiile

legale evocate, se constată că utilajele achiziționate de intimata-reclamantă, respectiv

două bucăți cap tractor cu semiremorcă nu se încadrează în categoria mijloacele

de transport specializate, cheltuielile făcute cu achiziționarea celor două utilaje

fiind neeligibile.

Instanța de fond s-a raportat

la definiția dată de Ordinul ministrului lucrărilor publice, transportului și

locuinței nr. 211/2003 și DEX pentru autobasculanta comparativ cu cap tractor, fără

să țină cont de caracteristicile tehnice ale utilajelor achiziționate și de dispozițiile

art. 2 alin. (2) lit. l) din H.G. nr. 224/2008 și ghidul solicitantului.

Prin contractul de finanțare,

părțile au prevăzut expres la art. 5 alin. (2) că plata se va efectua pe baza documentelor

justificative ce vor fi verificate de autoritatea contractantă iar existența neregulilor

determinate de natura utilajelor raportat la obiectul de activitate pentru care

s-a solicitat finanțarea (terasamente, excavații diverse, săpături fundații pentru

construcții, decopertări, îndepărtare strat vegetal și copaci, nivelări terenuri,

săpături șanțuri), a determinat respingerea cererii de autorizare a plății.

Este evident că nu se

poate pune semnul egalității între autobasculantă și cap tractor cu semiremorcă,

primul utilaj fiind un mijloc de transport specializat necesar să deservească în

mod direct activități propuse în proiect, astfel cum a fost expusă și în cererea

de finanțare iar ansamblu, cap tractor cu semiremorcă poate avea o funcționalitate

multiplă în raport cu datele tehnice de fabricație.

Motivarea instanței de

fond, în sensul că folosirea exclusivă a utilajelor, cap tractor cu semiremorcă

pentru desfășurarea activităților încadrate în măsura 312, ține de respectarea principiului

bunei credințe în executarea contractului este greșită, având în vedere atât obligațiile

contractuale stabilite de părți prin contractul de finanțare, obiectul de activitate

pentru care s-a solicitat finanțarea cât și dispozițiile legale incidente , respectiv

art. 2 alin. (2) lit. l) din H.G. nr. 224/2008, ghidul solicitantului și art. 5

alin. (3) din Regulamentul Comisiei CE nr. 1698/2005 al Consiliului Agenției de

Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Finanțarea a fost aprobată

pentru Proiectul „Achiziții utilaje pentru executarea de lucrări de pregătire a

terenului, comuna F.M., județul Suceava”. Lucrările ce urmau a fi făcute, conform

proiectului, vizau lucrări de terasamente, excavații diverse, săpături fundații,

decopertări, săpături șanțuri, nivelare teren, dar cele două utilaje achiziționate

(cap tractor cu semiremorcă în loc de autobasculantă) nu sunt utilaje necesare pentru

implementarea activității pentru care s-a solicitat finanțarea, cheltuielile făcute

cu achiziționarea având caracter neeligibil.

Ca urmare, este evident

că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale incidente

raportat la situațiile de fapt, context în care Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor

art. 312 alin. (2) C. proc. civ. va admite recursul declarat de Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, va modifica sentința recurată în sensul că

respinge ca nefondată acțiunea formulată de SC M. SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit împotriva sentinței nr.

196 din 19 iunie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal.

Modifică în tot sentința

atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantei SC M. SRL, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 februarie 2014.