ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4214/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4214/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 4228 din 16 iunie
2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru
Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul F.V. și a
constatat calitatea de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.
Pentru a pronunța
această soluție, Curtea a apreciat că pârâtul F.V. îndeplinește condițiile
prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul
dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 293/2008, întrucât a avut gradele de locotenent (1979), respectiv
locotenent major (1980), în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Covasna,
iar în această calitate a dispus și a întreprins măsurile informativ-operative
menționate în Nota de constatare nr. DI/I/2038 din 26 august 2010, care nu au
fost contestate în cauză.
Așadar, a reținut
judecătorul fondului, prin activitățile desfășurate de pârât în scopul
susținerii regimului totalitar comunist, au fost suprimate drepturi și
libertăți fundamentale ale omului, recunoscute și garantate de legislația în
vigoare la acea dată, respectiv: dreptul la viață privată, secretul
corespondenței, prevăzut de art. 33 din Constituția României din 1965,
coroborat cu art. 17 din Pactul internațional privind drepturile civile și
politice și dreptul la liberă circulație prevăzut de art. 12 din Pactul
internațional privind drepturile civile și politice.
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs pârâtul F.V., susținând că hotărârea atacată este
nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
- instanța a încălcat
prevederile art. 156 C. proc. civ. deoarece, deși a respins cererea de acordare
a unui termen de judecată pentru lipsă de apărare, nu a amânat pronunțarea
pentru a-i da posibilitatea să depună concluzii scrise;
- în cauză nu sunt
întrunite condițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, deoarece nu s-a
dovedit existența unei încălcări a drepturilor și libertăților persoanei care a
făcut cererea de verificare, respectiv N.L.
Recurentul nu și-a
încadrat în drept, din punct de vedere procedural, motivele de recurs.
Analizând actele și
lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se
încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată
că recursul este întemeiat, însă numai pentru următoarele motive:
În ceea ce privește
motivul de recurs referitor la încălcarea dreptului la apărare (art. 156 C.
proc. civ.), acesta este nefondat, instanța apreciind în mod corect că cererea
nu a fost temeinic justificată, nefiind însoțită de acte doveditoare, cu atât
mai mult cu cât pârâtul mai beneficiase de un termen. Totodată, prin cererea
depusă, pârâtul nu a solicitat amânarea pronunțării pentru a formula concluzii
scrise.
Referitor la cel
de-al doilea motiv de recurs, instanța de control judiciar constată că acesta
este întemeiat, constatându-se că nu există o identitate între persoanele care
au formulat cererile de verificare (N.L. și G.I.) și persoanele supravegheate
de pârât în calitate de lucrător al fostei securități, cererea C.N.S.A.S. fiind
însoțită de o serie de note informative ce se referă la alte persoane decât
N.L. și G.I.
Referitor la aceștia
din urmă, instanța de control judiciar constată că un singur înscris se referă
la petentul G.I., dar acest înscris nu este întocmit sau semnat de pârât și
nici nu face dovada neechivocă a faptului că pârâtul ar fi dispus urmărirea
acestei persoane.
Pe cale de consecință,
în mod greșit instanța de fond a considerat îndeplinite condițiile art. 2 lit.
a) din O.U.G. nr. 24/2008 în prezenta cauză, cu privire la pârâtul F.V., astfel
că acțiunea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ar fi
trebuit respinsă ca neîntemeiată.
Pentru considerentele
menționate, în baza art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., recursul
urmează a fi admis, dispunându-se modificarea sentinței în sensul respingerii
acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de F.V. împotriva Sentinței civile nr. 4228 din 16 iunie 2011 a Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința
atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul Consiliul
Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 18 octombrie 2012.
Procesat de GGC - LM