ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.06.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3283/2012

HOTĂRÂRE
27.06.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3283/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Procedura în fața primei

instanțe

Prin acțiunea înregistrată

la 22 noiembrie 2010, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat să se constate calitatea

pârâtului D.P. de lucrător al securității.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că, prin cererea din 13 februarie 2009 adresată de S.D.C.,

s-a solicitat verificarea , sub aspectul constatării calității de lucrător al securității,

pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor la

care petentul a avut acces în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (7) și (8) din

O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității,

aprobată prin Legea nr. 293/2008. Astfel, în Dosarul nr. R 73003, solicitat în temeiul

legii de către petent, s-a constatat că pârâtul a întocmit documentele.

Pe baza notei de constatare

din 16 august 2010 și a înscrisurilor atașate, s-a învederat că pârâtul, având gradul

de căpitan în cadrul Securității Municipiului București, serviciul 510, a desfășurat

activitatea de recrutare și dirijare de surse pe lângă persoane aflate în atenția

securității pentru motive politice. În acest scop, se urmărea formarea unei rețele

valoroase, cu largi posibilități de informare,bine amplastă în mediile și problemele

care interesează organele de securitate.

În actul de sesizare a

instanței de judecată, s-a considerat că activitățile desfășurate de pârât, în calitate

de angajat al fostei securități, au îngrădit următoarele drepturi și libertăți fundamentale

recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată:dreptul la secretul

corespondenței, dreptul la viața privată, dreptul la libertatea de exprimare și

dreptul la libera circulație.

Soluția instanței de fond

Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă

nr. 4814 din 2 septembrie 2011, prin care a admis acțiunea și a constatat calitatea

pârâtului de lucrător al securității.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2

lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, pentru a se reține

calitatea de lucrător al securității, întrucât pârâtul a avut gradul de căpitan

în 1981, maior în 1982, 1983, 1984 în cadrul Securității Municipiului București,

serviciul 150 și în această calitate, a desfășurat activitatea de recrutare și dirijare

de surse pe lângă persoane aflate în atenția securității pentru motive politice.

De asemenea, s-a reținut

că, prin activitatea sa, pârâtul a încălcat dreptul de liberă exprimare(art. 28

din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional

cu privire la Drepturile Civile și Politice), dreptul la secretul corespondenței

și la viață privată [art. 33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art.

17alin. (1) din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice].

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs pârâtul D.P., solicitând modificarea hotărârii ca nelegală și

netemeinică, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

Recurentul a susținut

că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină și a fost dată cu

interpretarea greșită a probelor administrate și cu aplicarea greșită a legii.

În primul motiv de recurs,

s-a arătat că instanța de fond nu și-a îndeplinit obligația impusă de dispozițiile

art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc.civ., motivând sumar soluția pronunțată,fără a

răspunde tuturor criticilor și apărărilor, ceea ce echivalează cu o nemotivare și

atrage nulitatea absolută a hotărârii.

Prin cel de – al doilea

motive de recurs, s-a susținut că instanța de fond a constatat greșit îndeplinirea

condițiilor cumulative prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru

constatarea calității de lucrător al securității, fără a se raporta la acte și fapte

concrete, la acțiuni și activități care au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți

fundamentale, acte sau fapte executate în timpul serviciului, fără drept, prin abuz

sau nelegal.

Recurentul a învederat

că a fost fără temei reținută activitatea sa de dirijare a unei persoane ca informator,

deși acesta s-a angajat,în scris, să sprijine organele de securitate, nefiind urmărit

de securitate și deci neavând dosar informativ, astfel cum se prevede în art. 1

alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.

Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând actele și lucrările

dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C.

proc.civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt și de

drept relevante

Hotărârea instanței de

fond a fost motivată cu respectarea dispozițiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C.

proc.civ., întrucât cuprinde considerentele de fapt și de drept care au format convingerea

instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

În consecință, se dovedește

a fi nefondat motivul de recurs prin care s-a invocat încălcarea obligației legale

de motivare a hotărârii judecătorești și nu poate fi reținut ca temei pentru admiterea

recursului și casarea sau modificarea sentinței atacate.

Critica formulată de recurent

pe fondul cauzei este întemeiată și pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc.civ., se va modifica hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii

formulate de intimatul-reclamant C.N.S.A.S. ca neîntemeiată.

Această soluție se impune

în cauză față de interpretarea eronată dată de instanța de fond dispozițiilor

art. 1 alin. (1), (7), (8) și (9) din O.U.G. nr. 24/2008,aprobată prin Legea

nr. 293/2008.

Conform dispozițiilor

art. 1 alin. (1) din această reglementare, orice cetățean român sau cetățean străin

care după 1945 a avut cetățenie română, precum și orice cetățean al unei țări membre

a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al U.E. au

dreptul de acces la propriul dosar întocmit de securitate, precum și la alte documente

și informații care privesc propria persoană, potrivit O.U.G. nr. 24/2008 și în conformitate

cu prevederile legii privind protejarea informațiilor care privesc siguranța națională;

acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a dosarului

și eliberarea de copii de pe actele dosarului și de pe alte înscrisuri care privesc

propria persoană.

În art. 1 alin. (7) din

aceeași reglementare se prevede că persoana, subiect al unui dosar din care rezultă

că a fost urmărită de securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor

securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu infirmații la completarea

dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător pentru ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

În alin. (9) din același

text de lege, se precizează că, exercitarea drepturilor prevăzute la alin.

(1)-(3), (6) și (7) se face personal sau prin reprezentant, cu procură specială

și autentică.

Din interpretarea prevederilor

legale susmenționate, rezultă că nu orice persoană poate solicita verificarea calității

de lucrător al securității pentru ofițerii și subofițeri care au contribuit la instrumentarea

unui dosar întocmit de această instituție, ci numai acele persoane care, având acces

la propriul dosar, au constatat că au fost subiecți ai unui dosar din care rezultă

că au fost urmărite de securitate.

Pe de altă parte, se reține

că, sfera de verificare a calității de lucrător al securității este limitată la

ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului solicitantului,

respectiv persoana subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de

securitate,iar nu și a altor persoane.

În consecință, legea în

materie a statuat că, verificarea calității de lucrător al securității se face numai

cu privire la ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea propriului

dosar al solicitantului, iar nu și la instrumentarea dosarelor altor persoane care

nu au cerut verificarea, nefiind prevăzută posibilitatea extinderii verificărilor

calității de lucrător al securității cu privire la alte persoane decât solicitantul,

presupuse a fi fost subiecte ale unui dosar întocmit de securitate,dacă aceste persoane

nu au formulat o cerere în acest sens.

Ca atare, exercitarea

dreptului de a solicita verificarea calității de lucrător al securității pentru

ofițerii și subofițeri care au contribuit la instrumentarea dosarului de securitate

al unei persoane aparține exclusiv acelei persoane, iar nu și altor persoane, cu

excepția situației în care acestea din urmă au fost împuternicite cu procură specială

și autentică în acest scop.

Din nota de constatare

din 16 august 2010 și din înscrisurile aflate la Dosarul nr. R 73003, având ca titular

pe T.P.N.S. decedat la 31 martie 1997, se reține că solicitarea de verificare a

calității recurentului-pârât de lucrător al securității a fost formulată de către

S.D.C.S., persoană care nu a fost vizată de măsurile luate sau aprobate de recurentul-pârât

și individualizate în respectiva notă de constatare.

În raport de probatoriul

administrat în cauză, se constată că persoana fizică solicitantă pentru verificarea

calității recurentului-pârât de lucrător al securității nu are calitatea de subiect

al unui dosar din care să rezulte că ar fi fost urmărit de securitate și cererea

sa nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a constitui temeiul actului

desesizare a instanței de judecată.

Cererea formulată de această

persoană fizică nu a fost justificată nici prin existența unei legături de rudenie

cu titularul Dosarului R 73003, T.P.N.S., recrutat ca informator al securității

în baza angajamentului olograf semnat la data de 12 mai 1981 și remunerat pentru

informațiile furnizate, conform chitanței din data de 31 martie 1982.

De altfel, existența unei

asemenea legături de rudenie nu a fost dovedită nici de către solicitantul S.D.C.S.

la data formulării cererii adresată la 13 februarie 2009 C.N.S.A.S. pentru verificarea

calității recurentului-pârât de lucrător al securității.

Cererea astfel formulată

a fost greșit avută în vedere pentru formularea acțiunii în constatare,dat fiind

că,persoana fizică solicitantă nu a fost subiectul unui dosar de urmărire de către

organele de securitate și nici nu a dovedit exercitarea dreptului de acces la propriul

dosar și la deconspirarea securității în baza dispozițiilor art. 1 alin. (8) din

O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008.

Potrivit acestei reglementări,

de drepturile prevăzute la alin. (1) – (7) din art. 1 al O.U.G. nr. 24/2008 beneficiază

soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei

decedate ori moștenitorii săi testamentari.

Având în vedere nelegala

sesizare a instanței de contencios administrativ, Înalta Curte constată că a fost

greșit admisă acțiunea în constatare formulată de intimatul-reclamant,care se impunea

a fi respinsă, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute

de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității recurentului-pârât

de lucrător al securității.

Soluția instanței de recurs

și temeiul juridic al acesteia

Pentru considerentele

care au fost expuse, instanța de control judiciar apreciază că este întemeiat motivul

de recurs prevăzut deart. 304 pct. 9 C. proc.civ., deoarece prima instanță a dat

o interpretare greșită dispozițiilor art. 1 alin. (1), (7), (8) și (9) din

O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008.

Pe cale de consecință,

în baza prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C.

proc.civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs și va modifica hotărârea instanței

de fond, în sensul că, va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul

Admite recursul declarat

de D.P. împotriva sentinței civile nr. 4814 din 2 septembrie 2011 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată

în sensul că respinge acțiunea reclamantului C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 iunie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-17
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5220/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul
ÎCCJ 2013-10-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6667/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii și procedura derulată în primul ciclu procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București,
ÎCCJ 2012-09-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3798/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, recl
ÎCCJ 2012-05-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2457/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea existentei calității de lucrător al Securităț
ÎCCJ 2012-11-01
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4525/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 5272 din 22 decembrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fis
Sursă