ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3798/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea

calității pârâtului S.A. de lucrător al Securității.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că sunt îndeplinite condițiile impuse art. 2 lit. a) din

O.U.G. nr. 24/2008, în sensul că pârâtul a avut gradul de locotenent colonel în

cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Alba, Serviciul 2 și, în această

calitate, a aprobat realizarea de măsuri privind dirijarea informatorilor și

contactarea anturajului persoanei urmărite sau a acesteia în scopul

compromiterii persoanelor vizate.

A susținut că

pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturi și libertăți

fundamentale, garantate de legislația din acea vreme, în speță dreptul la viață

privată și dreptul la secretul corespondenței.

Reclamantul a mai

arătat că verificarea pârâtului a fost solicitată prin cererea nr. P2769/07 din

09 februarie 2009, formulată de către V.S., cu privire la ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor la care petenta a

avut acces, în speță Dosarul nr. 11212.

de fond

Prin sentința civilă

nr. 4963 din 8 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului, și, în consecință, a constatat

calitatea pârâtului S.A. de lucrător al Securității.

Pentru a hotărî astfel,

examinând înscrisurile cauzei, prima instanță a apreciat, în esență, că prin activitatea

desfășurată, pârâtul, în calitate de ofițer al fostei Securități, a suprimat drepturi

și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea

dată, și anume dreptul la secretul corespondenței și dreptul la viață privată, fiind,

astfel, întrunite condițiile avute în vedere de dispozițiile art. 2 lit. a) din

O.U.G. nr. 24/2008.

Împotriva acestei sentințe

a formulat recurs, în termenul legal, pârâtul S.A., criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

În motivarea căii de atac,

recurentul - pârât a arătat că, în calitatea sa de ofițer în Departamentul Securității

Statului - Compartimentul de contrainformații în sectoarele economice, a avut numai

atribuții legate de apărarea economiei naționale, nu a suprimat sau îngrădit drepturile

și libertățile fundamentale ale omului și nu a desfășurat activități în dosarul

informativ în privința căruia s-a formulat cererea de verificare în speță, anexând,

în acest sens, adresa nr. A1. din 13 ianuarie 1978, emisă de Inspectoratul Județean

Alba al Ministerului de Interne, în care apar numele altor ofițeri care au solicitat

și încuviințat măsuri în dosarul respectiv.

Criticile formulate în

cadrul motivelor de recurs au fost detaliate, în privința chestiunilor de fapt,

prin notele scrise depuse ulterior la dosar, la data de 11 iunie 2012.

II. Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând cauza prin prisma

criticilor formulate de recurentul - pârât și a prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, soluția pronunțată

de judecătorul fondului fiind legală.

de drept relevante

Intimatul - reclamant

C.N.S.A.S. a învestit instanța de contencios administrativ competentă cu o acțiune

având ca obiect constatarea calității de lucrător a recurentului - pârât, în temeiul

art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, având în vedere nota de constatare

nr. CO1. din 29 octombrie 2010.

Verificările au fost efectuate

ca urmare a cererii formulate de V.S., persoană vizată de măsurile informative întreprinse

în Dosarul nr. 11212/2, avându-l ca titular pe soțul său, V.V.G., în condițiile

în care recurentul - pârât a fost identificat ca fiind unul dintre ofițerii care

au contribuit la instrumentarea dosarului, semnând unele materiale în calitatea

sa de locotenent - colonel, șef serviciu la Inspectoratul Județean Alba al Ministerului

de Interne, așa cum arată el însuși în motivele de recurs („Eu am pus unele rezoluții

sau am semnat «De acord»”) și în notele scrise („…am avut cunoștință e existența

acestui dosar de urmărire informativă și am semnat unele materiale aflate în dosar”).

Art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 folosește sintagma „ofițerii și subofițerii

care au contribuit la instrumentarea dosarului”, fără a detalia conținutul sau amploarea

„contribuției”.

Cu privire la fondul cauzei,

Înalta Curte constată că prima instanță a reținut în mod corect , pe baza documentației

prezentate de C.N.S.A.S., că recurentul - pârât a avut calitatea de ofițer în cadrul

Securității și că, prin activitatea desfășurată, a îngrădit exercițiul unor drepturi

și libertăți fundamentale ale omului, conform definiției cuprinse în art. 2

lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Susținerile recurentului

- pârât, în sensul că activitatea pe care a desfășurat-o s-a încadrat în atribuțiile

normale de serviciu, care vizat în principal prevenirea unor acțiuni de sabotaj

și contraspionajului în domeniul economic, sunt infirmate prin înscrisurile depuse

la dosarul de fond, care demonstrează implicarea în acțiuni de natură să aducă atingere

dreptului la viața privată, incluzând și secretul corespondenței, drept protejat

normativ și în perioada anterioară anului 1989.

În acest sens, cu titlu

de exemplu, sunt relevante notele de studiu și de analiză și alte documente aprobate

de recurentul - pârât în dosarul de urmărire informativă „L.N.”, având cota I 2455,

în Dosarul nr. R 1025, titular B.M. sau în Dosarul nr. R 938, titular RV - Șt, descrise

pe larg în nota de constatare și depuse, în copie, la dosarul primei instanțe.

adoptate în recurs

Având în vedere că dezlegarea

dată fondului cauzei reflectă interpretarea și aplicarea corectă a art. 2 lit. a)

din O.U.G. nr. 24/2008 în raport cu probele cauzei, în temeiul art. 312 alin. (1)

C. proc. civ. și al art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat

de S.A. împotriva sentinței civile nr. 4963 din 8 septembrie 2011 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 septembrie 2012.