ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.12.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7838/2013

HOTĂRÂRE
18.12.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7838/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei

deduse judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat

constatarea calității pârâtului C.V. de lucrător al Securității.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că, potrivit Notei de Constatare nr.

S/DI/I/2724/19 noiembrie 2010 și a înscrisurilor anexate, pârâtul, având

gradele de căpitan (1974) și, respectiv, locotenent-colonel (1989) în cadrul

I.J.S. Maramureș, Serviciul 1, prin activitățile desfășurate a îngrădit

drepturi și libertăți fundamentale ale omului, recunoscute și garantate de

legislația în vigoare la acea dată: dreptul la viață privată, dreptul la

libertatea de exprimare și dreptul la libertatea religioasă.

Pârâtul C.V. a

formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, motivând că și-a

desfășurat activitatea în baza jurământului militar, a Constituției și a

legilor în vigoare, precum și a ordinelor și instrucțiunilor elaborate în

temeiul acestor acte normative.

instanței de fond

Prin Sentința nr.

5869 din 12 octombrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a, a admis

acțiunea și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității,

reținând, în esență, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a)

din O.U.G. nr. 24/2008, pârâtul având calitatea de ofițer sau subofițer al

Securității, calitate în care a desfășurat activități prin care a suprimat sau

îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, respectiv dreptul la

viață privată și de familie, la inviolabilitatea corespondenței și a

domiciliului, dreptul la libera exprimare și dreptul la libertatea religioasă.

în cauză

Împotriva acestei

sentințe, reclamantul M.N. a declarat recurs, menționând că motivele recursului

le va comunica până la primul termen de judecată.

de recurs

sesizată cu soluționarea recursului, în raport cu lucrările dosarului și cu

dispozițiile legale incidente, urmează a analiza cu prioritate, conform art.

137 C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată din oficiu.

Conform art. 301 C.

proc. civ., "Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea

hotărârii, dacă legea nu dispune altfel", iar art. 303 stipulează, la

alin. (1), că "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau

înăuntrul termenului de recurs" și, la alin. (2), că "Termenul pentru

depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă

recursul s-a făcut mai înainte."

Art. 306 alin. (1) C.

proc. civ. prevede că "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în

termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. (2)."

În speță, sentința

civilă recurată i-a fost comunicată pârâtului C.V. la data de 11 iulie 2012,

conform dovezii de îndeplinire și procesului-verbal de predare aflate la dosar

fond, iar acesta a declarat recurs, nemotivat, la data de 24 iulie 2012.

Motivele de recurs au

fost formulate de pârât la data de 02 decembrie 2013 (data depunerii la Oficiul

Poștal), fiind înregistrate la instanță la data de 04 decembrie 2013.

Astfel, Înalta Curte

constată că recursul a fost motivat la 02 decembrie 2013, cu mult peste

termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii. De asemenea,

recurentul-reclamant nu a formulat cerere de repunere în termen, prevăzută de

art. 103 C. proc. civ., și nici nu a invocat vreun motiv de ordine publică,

nefiind aplicabile dispozițiile art. 306 alin. (1) și (2) C. proc. civ.

soluției adoptate în recurs

Față de

considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 306 C. proc.

civ., va constata nul recursul.

Constată nul recursul

declarat de C.V. împotriva Sentinței civile nr. 5869 din 12 octombrie 2011 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 18 decembrie 2013.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-10-17
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4185/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios admin
ÎCCJ 2014-09-16
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3265/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 4869 din 11 septembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fi
ÎCCJ 2013-11-19
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7335/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 2302 din 30 martie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fis
ÎCCJ 2012-11-08
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4627/2012
Asupra recursului de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată sub nr. 2380/2/2011, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administra
ÎCCJ 2012-06-29
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3353/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios admini
Sursă