ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5220/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5220/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.S. a solicitat instanței ca prin

hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul F.M., să se constate

existența calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea din 9 februarie 2009, adresată

C.N.S.A.S. de către numita V.S. s-a cerut verificarea, sub aspectul constatării

calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au

contribuit la instrumentarea dosarelor la care petenta a avut acces, respectiv Dosarului

nr. 11212, dosar în care pârâtul figurează că a întocmit documente.

A mai arătat

reclamantul că din cuprinsul notei de constatare din 27 septembrie 2010, precum

și al înscrisurilor atașate acțiunii, domnul F.M., având gradul de locotenent

în cadrul Direcției X1, Serviciul X2, Biroul X3 a desfășurat activitate de dirijare

de surse pe lângă fostul șef al organizației de tineret Partidului Național Liberal

din București.

În fine, reclamantul

a concluzionat ca activitățile pârâtului au îngrădit dreptul la viață privată

prevăzut de art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

În drept, a invocat

dispozițiile art. 1 alin. (7) și (8), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11

alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea Securității, coroborate cu art. 27 alin. (1) și alin. (5) și art.

35 alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S.,

adoptat prin hotărârea Colegiului nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile art.

112 al C. proc. civ.

Pârâtul, în apărare,

a invocat excepțiile inadmisibilității și a lipsei de obiect a acțiunii,

întrucât și-a îndeplinit obligațiile de serviciu și nu a încălcat drepturile

prevăzute în art. 12 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința

nr. 6043 din 19 octombrie 2011, a respins excepțiile inadmisibilității și

lipsei de obiect.

Totodată,a respins

acțiunea reclamantului C.N.S.A.S. împotriva pârâtului F.M., ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța a reținut, în esență, următoarele:

Cu privire la

excepțiile inadmisibilității și a lipsei de obiect, instanța a constat că nu

sunt întemeiate și le-a respins ca atare, având în vedere că argumentele în

susținerea excepțiilor au vizat fondul cauzei.

Pe fondul cauzei,

instanța a constat că pentru a se constata calitatea de lucrător al securității

în înțelesul O.U.G. nr. 24/2008 trebuie să fie îndeplinită și condiția ca prin

activitatea desfășurată de pârât acesta să fi suprimat drepturi și libertăți

fundamentale.

Arată instanța că faptele

cercetate nu au legătură cu activitatea Securității și cu atât mai mult cu

activitatea acesteia de susținere a regimului totalitar comunist, în afara de o

infracțiune din cele enumerate, toate celelalte existând și în prezent în C. pen.

al României.

În altă ordine de

idei, instanța a reținut că notele respective privesc pe cetățeni străini, în

acest context este greu de stabilit dacă respectiva notă se referă la

activitatea de siguranță națională sau la activitatea Securității pentru

susținerea regimului totalitar comunist, ori o activitate care este permisă în

orice societate democratică.

Mai mult, s-a statuat

că reclamantul nu putea efectua o cercetare din oficiu deoarece nu s-a făcut

dovada ca pârâtul ar ocupa o funcție publică prevăzută la art. 3 din O.U.G. nr.

24/2008, iar activitatea din dosarul pentru care s-a cerut verificarea

ofițerilor de către numita V.S., nu are nici o legătură cu atribuțiile pe linie

de Securitate ale pârâtului, documentele depuse la dosar neputând fi reținute

pentru a se constata calitatea de lucrător al Securității în ceea ce-l privește

pe pârât.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs C.N.S.A.S., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie și invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C.

proc. civ.

Recurentul-reclamant

aduce, în esență, critici sentinței recurate în sensul că hotărârea este

rezultatul unei greșite aplicări a legii respectiv a art. 1 alin. (7) din

O.U.G. nr. 24/2008, întrucât instanța nu ar fi trebuit să analizeze legalitatea

cererii de verificare cu privire la existența sau inexistența calității de

lucrător al Securității, prin raportare doar la instrumentarea dosarului

persoanei care a solicitat verificarea, ci dimpotrivă, trebuia avută în vedere

întreaga activitate a celui verificat, astfel cum se oglindește aceasta în

actele întocmite de el în decursul carierei.

Deci, se menționează

că verificarea nu se poate mărgini doar la activitatea depusă de persoana

verificată în instrumentarea dosarului studiat de persoana care solicită

verificarea.

Recurentul-reclamant

aduce critici sentinței atacate și sub aspectul că în mod eronat instanța a

reținut că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit.

a) din O.U.G. nr. 24/2008 cu modificările și completările ulterioare, pentru

reținerea calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârât.

Se arată că odată cu

consemnarea în documentele oficiale ale Securității întocmite de

intimatul-pârât, respectiv rapoarte și note întocmite pe baza datelor primite

de la informatorii săi, a unor aspecte legate de viața personală a celor

urmăriți, fără cunoștința și fără acordul acestora, ingerința autorității

(reprezentată de pârât) în viața privată a persoanei urmărite s-a produs,

astfel că încălcarea dreptului la viață privată este, în consecință, fără

dubiu.

de recurs

Înalta Curte

analizând recursul formulat, apreciază că acesta este nefondat și va fi respins

pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Soluția instanței de

fond prin care s-a respins acțiunea recurentului-reclamant este corectă,

aceasta fiind îndreptățită să verifice dacă, în raport cu dispozițiile legale

incidente și cu documentația anexată sesizării, a fost sesizată sau nu, legal,

de către autoritatea publică reclamantă.

Obiectul sesizării

formulate de C.N.S.A.S. îl reprezintă cererea de constatare a calității de

lucrător al Securității, în ceea ce îl privește pe recurentul-pârât F.M., în

temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 24/2004 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea Securității.

Potrivit art. 3 din

O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare: „Pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes

public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum

și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile

neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au

dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența

calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul

prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale,

generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care

ocupă următoarele demnități sau funcții:

a)

Președintele României;

b)

deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

c)

membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general,

secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și

asimilați ai acestor funcții, Comisar European;

d)

secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului,

directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de

stat;

e)

prefecții, subprefecții, secretarii generali ai consiliilor județene,

secretarul general al Consiliului General al Municipiului București;

f)

directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale

ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale,

organizate la nivel local;

g)

primarii, viceprimarii, consilierii județeni, consilierii în Consiliul General

al Municipiului București, consilierii locali;

h)

directorul și adjuncții acestuia în cadrul Serviciului Român de Informații,

Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și

Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și șeful și adjunctul acestuia

în cadrul structurilor județene ale Serviciului Român de Informații și ale

Serviciului de Telecomunicații Speciale;

h.1) candidații

pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității;

i)

personalul diplomatic și consular;

j)

Avocatul Poporului și adjuncții acestuia;

k)

membrii în Consiliul Național al Audiovizualului;

l)

judecătorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție

și de la Curtea Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, inclusiv cei din cadrul Direcției Naționale

Anticorupție și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism, judecătorii, procurorii și prim-grefierii de la

instanțele și parchetele civile și militare;

m)

personalul cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din

Ministerul Internelor și Reformei Administrative, precum și ceilalți ofițeri și

subofițeri/agenți din Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

n)

președintele, vicepreședinții și consilierii de conturi din cadrul Curții de

Conturi; persoanele cu funcții de conducere, la nivel național și județean, în

Garda Financiară și în organele vamale;

o)

președintele și președintele de secție la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului

Legislativ, ai Consiliului Național de Integritate, președintele și

vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate, persoanele cu funcții de

conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și din

Agenția Națională a Funcționarilor Publici, președinții și membrii Consiliului

Concurenței, ai Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului

Național de Statistică și ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate

Imobiliară;

p)

membru în consiliile de administrație ale societăților publice de radio și de

televiziune, acționar, administrator, director, redactor-șef, redactor în

serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă,

analiștii politici și asimilații acestora;

q)

guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de bancă

și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar;

r)

membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei

Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură;

s)

rectorul, prorectorul, secretarul științific al senatului universitar, decanul,

prodecanul, secretarul științific de facultate și șefii de catedră din

instituțiile de învățământ superior de stat și private;

ș) inspector general

sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean,

director de liceu ori de grup școlar, precum și director în instituțiile de

cultură, la nivel național, județean, municipal și local;

t)

președinte, vicepreședinte, secretar general și ceilalți membri ai organelor de

conducere statutare ale partidelor politice, la nivel național, județean și

local, sau ai unei organizații neguvernamentale și asimilații acestor funcții;

ț) personalul militar

și civil cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul

Apărării și din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, conform

nomenclatoarelor de funcții, precum și comandanții de unități sau echivalente;

u)

ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de

preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din

străinătate, la cererea reprezentanților cultului religios de care aceștia

aparțin;

v)

președinte, vicepreședinte și secretar general de organizații patronale și

sindicale reprezentative la nivel național și asimilații acestor funcții,

precum și ceilalți membri ai conducerilor executive respective;

w)

director al direcției de poștă și telecomunicații, șefi de serviciu de poștă și

de telecomunicații, șefi de centrală telefonică;

x)

persoanele cu funcție de conducere din direcțiile sanitare județene, din

direcțiile județene de sănătate publică și a municipiului București, din

Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii

de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo-patologi și legiști;

y)

persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de

administrație în regii autonome, companii și societăți naționale, societăți

comerciale având ca obiect activități de interes public sau strategic, precum

și membrii conducerii fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe

teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;

z) persoanele care

dețin titlul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989”.

Or, din actele și

lucrările dosarului nu rezultă că intimatul-pârât s-ar fi aflat într-una dintre

situațiile de mai sus, ori ar fi deținut una dintre funcțiile și calitățile

enumerate de norma citată.

De altfel, în cererea

de sesizare a instanței de contencios administrativ, autoritatea publică a

invocat ca temei legal dispozițiile art. 1 alin. (7), (8) și art. 2 lit. a) din

O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Într-adevăr, potrivit

art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, „persoana, subiect al unui dosar din

care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle

identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au

contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita

verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este

aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din

oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență”.

Conform alin. (8) al

aceluiași articol „de drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soțul

supraviețuitor și rudele până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei

decedate ori moștenitorii săi testamentari….”, iar potrivit alin. (9)

„exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3), (6) și (7) se face

personal sau prin reprezentant cu procură specială și autentică”.

Deci, din

interpretarea sistematica și teleologică a textelor legale citate mai sus,

rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3

din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparținut fostelor

structuri ale Securității se poate face doar la cererea unei persoane

îndreptățite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de

urmărire din partea fostelor structuri ale Securității.

Totodată, în al

doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identității și de verificare a

calității de lucrător al Securității îi poate viza exclusiv pe ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei

îndreptățite, care a formulat cererea în condițiile prevăzute de O.U.G. nr.

24/2008 menționate anterior.

Aceeași concluzie

rezultă și din interpretarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Regulamentul

de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. publicat în M. Of. al României,

Partea I nr. 189/9.01.2009, potrivit cărora „petiționarul îndreptățit, luând

cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S.,

demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securității și a

colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea

dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității

pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea

dosarului”.

Deci, cu alte cuvinte,

instanța de fond era obligată ca, mai înainte de a analiza dacă activitatea

desfășurată de pârât în perioada când a deținut funcția de ofițer în

structurile fostei Securități, îndeplinește condițiile art. 2 lit. a) din

O.U.G. nr. 24/2008, să stabilească în mod neechivoc faptul că acesta a

contribuit la completarea dosarului de urmărire a persoanei îndreptățite care a

formulat cererea de verificare, în condițiile legale precizate.

Or, în cauză este

necontestat că pârâtul a fost verificat la cererea formulată de V.S. care a

solicitat stabilirea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii care

au contribuit la instrumentarea dosarului 1122.

Din actele depuse la

dosarul cauzei nu rezultă îndeplinirea condițiilor expuse mai sus pentru a se

putea reține legalitatea sesizării instanței de contencios administrativ.

Din nota de

constatare emisă în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, cu

modificările și completările ulterioare, rezultă că pârâtul a contribuit la

instrumentarea dosarelor numiților P.C. (cotă Dosar nr. R1220), Z.G. (cotă Dosar

nr. 1120), C.R. (cotă Dosar nr. 11439), astfel că pârâtul a contribuit la

instrumentarea dosarelor altor persoane, care, însă, nu au formulat cerere de

verificare, în temeiul art. 1 alin. (7) și (8) din actul normativ menționat

anterior și nicidecum la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut

verificarea.

Mai mult, fila cu

indicativ/ cotă Dosar C.N.S.A.S. nr. Z, vizează pe o altă persoană, respectiv

V.V.G. și nu pe V.S. care a solicitat verificarea și care nu se află în

situațiile prevăzute de art. 1 alin. (8) și (9) din O.U.G. nr. 24/2004,

neexistând înscrisuri la dosar în acest sens.

În concluzie, cum V.S.

a solicitat verificarea intimatului-pârât F.M., era obligatoriu ca acesta să fi

contribuit la instrumentarea dosarului informativ al numitei V.S. în scopul

constatării calității de lucrător al Securității al acestuia.

Față de toate

considerentele expuse, criticile recurentului-reclamant sunt nefondate, soluția

de respingere a acțiunii în constatare formulată în temeiul art. 11 alin. (1)

din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, este legală

și temeinică.

În același sens este

și jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, transpusă atât în deciziile pronunțate în

situații similare (ex. deciziile nr. 1582 din 17 martie 2011; nr. 2562 din 5

mai 2011; nr. 3253 din 3 iunie 2011, etc.), cât și în soluția de principiu

adoptată în sensul soluției instanței de recurs de judecătorii secției de contencios

administrativ și fiscal, Înalta Curte de Casație și Justiție, la 11 iunie

2012

.

În

consecință, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

și art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, urmează să respingă

recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 6043 din 19 octombrie 2011

a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie

2012.