ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5220/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.S. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul F.M., să se constate existența calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârât. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea din 9 februarie 2009, adresată C.N.S.A.S. de către numita V.S. s-a cerut verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor la care petenta a avut acces, respectiv Dosarului nr. 11212, dosar în care pârâtul figurează că a întocmit documente.

A mai arătat reclamantul că din cuprinsul notei de constatare din 27 septembrie 2010, precum și al înscrisurilor atașate acțiunii, domnul F.M., având gradul de locotenent în cadrul Direcției X1, Serviciul X2, Biroul X3 a desfășurat activitate de dirijare de surse pe lângă fostul șef al organizației de tineret Partidului Național Liberal din București. În fine, reclamantul a concluzionat ca activitățile pârâtului au îngrădit dreptul la viață privată prevăzut de art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În drept, a invocat dispozițiile art. 1 alin. (7) și (8), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, coroborate cu art. 27 alin. (1) și alin. (5) și art. 35 alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin hotărârea Colegiului nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile art. 112 al C. proc.

civ. Pârâtul, în apărare, a invocat excepțiile inadmisibilității și a lipsei de obiect a acțiunii, întrucât și-a îndeplinit obligațiile de serviciu și nu a încălcat drepturile prevăzute în art. 12 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 6043 din 19 octombrie 2011, a respins excepțiile inadmisibilității și lipsei de obiect. Totodată,a respins acțiunea reclamantului C.N.S.A.S. împotriva pârâtului F.M., ca neîntemeiată. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în esență, următoarele: Cu privire la excepțiile inadmisibilității și a lipsei de obiect, instanța a constat că nu sunt întemeiate și le-a respins ca atare, având în vedere că argumentele în susținerea excepțiilor au vizat fondul cauzei.

Pe fondul cauzei, instanța a constat că pentru a se constata calitatea de lucrător al securității în înțelesul O.U.G. nr. 24/2008 trebuie să fie îndeplinită și condiția ca prin activitatea desfășurată de pârât acesta să fi suprimat drepturi și libertăți fundamentale. Arată instanța că faptele cercetate nu au legătură cu activitatea Securității și cu atât mai mult cu activitatea acesteia de susținere a regimului totalitar comunist, în afara de o infracțiune din cele enumerate, toate celelalte existând și în prezent în C. pen. al României. În altă ordine de idei, instanța a reținut că notele respective privesc pe cetățeni străini, în acest context este greu de stabilit dacă respectiva notă se referă la activitatea de siguranță națională sau la activitatea Securității pentru susținerea regimului totalitar comunist, ori o activitate care este permisă în orice societate democratică.

Mai mult, s-a statuat că reclamantul nu putea efectua o cercetare din oficiu deoarece nu s-a făcut dovada ca pârâtul ar ocupa o funcție publică prevăzută la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, iar activitatea din dosarul pentru care s-a cerut verificarea ofițerilor de către numita V.S., nu are nici o legătură cu atribuțiile pe linie de Securitate ale pârâtului, documentele depuse la dosar neputând fi reținute pentru a se constata calitatea de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârât. 2. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C.N.S.A.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. Recurentul-reclamant aduce, în esență, critici sentinței recurate în sensul că hotărârea este rezultatul unei greșite aplicări a legii respectiv a art. 1 alin. (7) din O.U.G.

nr. 24/2008, întrucât instanța nu ar fi trebuit să analizeze legalitatea cererii de verificare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității, prin raportare doar la instrumentarea dosarului persoanei care a solicitat verificarea, ci dimpotrivă, trebuia avută în vedere întreaga activitate a celui verificat, astfel cum se oglindește aceasta în actele întocmite de el în decursul carierei. Deci, se menționează că verificarea nu se poate mărgini doar la activitatea depusă de persoana verificată în instrumentarea dosarului studiat de persoana care solicită verificarea. Recurentul-reclamant aduce critici sentinței atacate și sub aspectul că în mod eronat instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008 cu modificările și completările ulterioare, pentru reținerea calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârât. Se arată că odată cu consemnarea în documentele oficiale ale Securității întocmite de intimatul-pârât, respectiv rapoarte și note întocmite pe baza datelor primite de la informatorii săi, a unor aspecte legate de viața personală a celor urmăriți, fără cunoștința și fără acordul acestora, ingerința autorității (reprezentată de pârât) în viața privată a persoanei urmărite s-a produs, astfel că încălcarea dreptului la viață privată este, în consecință, fără dubiu. 3. Soluția instanței de recurs Înalta Curte analizând recursul formulat, apreciază că acesta este nefondat și va fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Soluția instanței de fond prin care s-a respins acțiunea recurentului-reclamant este corectă, aceasta fiind îndreptățită să verifice dacă, în raport cu dispozițiile legale incidente și cu documentația anexată sesizării, a fost sesizată sau nu, legal, de către autoritatea publică reclamantă. Obiectul sesizării formulate de C.N.S.A.S. îl reprezintă cererea de constatare a calității de lucrător al Securității, în ceea ce îl privește pe recurentul-pârât F.M., în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 24/2004 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Potrivit art. 3 din O.U.G.

nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare: „Pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții: a) Președintele României; b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European; c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai acestor funcții, Comisar European; d) secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de stat; e) prefecții, subprefecții, secretarii generali ai consiliilor județene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului București; f) directori în prefectură,

conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local; g) primarii, viceprimarii, consilierii județeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului București, consilierii locali; h) directorul și adjuncții acestuia în cadrul Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și șeful și adjunctul acestuia în cadrul structurilor județene ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale; h.1) candidații pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității; i) personalul diplomatic și consular; j) Avocatul Poporului și adjuncții acestuia; k) membrii în Consiliul Național al Audiovizualului; l) judecătorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv cei din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, judecătorii, procurorii și prim-grefierii de la instanțele și parchetele civile și militare; m) personalul cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c),

din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, precum și ceilalți ofițeri și subofițeri/agenți din Ministerul Internelor și Reformei Administrative; n) președintele, vicepreședinții și consilierii de conturi din cadrul Curții de Conturi; persoanele cu funcții de conducere, la nivel național și județean, în Garda Financiară și în organele vamale; o) președintele și președintele de secție la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai Consiliului Național de Integritate, președintele și vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate, persoanele cu funcții de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și din Agenția Națională a Funcționarilor Publici, președinții și membrii Consiliului Concurenței, ai Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Național de Statistică și ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară; p) membru în consiliile de administrație ale societăților publice de radio și de televiziune, acționar, administrator, director, redactor-șef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiștii politici și asimilații acestora; q) guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de bancă și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar; r) membru, membru corespondent,

membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură; s) rectorul, prorectorul, secretarul științific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul științific de facultate și șefii de catedră din instituțiile de învățământ superior de stat și private; ș) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean, director de liceu ori de grup școlar, precum și director în instituțiile de cultură, la nivel național, județean, municipal și local; t) președinte, vicepreședinte, secretar general și ceilalți membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel național, județean și local, sau ai unei organizații neguvernamentale și asimilații acestor funcții; ț) personalul militar și civil cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării și din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcții, precum și comandanții de unități sau echivalente; u) ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate, la cererea reprezentanților cultului religios de care aceștia aparțin; v) președinte,

vicepreședinte și secretar general de organizații patronale și sindicale reprezentative la nivel național și asimilații acestor funcții, precum și ceilalți membri ai conducerilor executive respective; w) director al direcției de poștă și telecomunicații, șefi de serviciu de poștă și de telecomunicații, șefi de centrală telefonică; x) persoanele cu funcție de conducere din direcțiile sanitare județene, din direcțiile județene de sănătate publică și a municipiului București, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo-patologi și legiști; y) persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de administrație în regii autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale având ca obiect activități de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora; z) persoanele care dețin titlul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989”.

Or, din actele și lucrările dosarului nu rezultă că intimatul-pârât s-ar fi aflat într-una dintre situațiile de mai sus, ori ar fi deținut una dintre funcțiile și calitățile enumerate de norma citată. De altfel, în cererea de sesizare a instanței de contencios administrativ, autoritatea publică a invocat ca temei legal dispozițiile art. 1 alin. (7), (8) și art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare. Într-adevăr, potrivit art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, „persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență”. Conform alin. (8) al aceluiași articol „de drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari….”, iar potrivit alin. (9) „exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3), (6) și (7) se face personal sau prin reprezentant cu procură specială și autentică”. Deci, din interpretarea sistematica și teleologică a textelor legale citate mai sus, rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3 din O.U.G.

nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparținut fostelor structuri ale Securității se poate face doar la cererea unei persoane îndreptățite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de urmărire din partea fostelor structuri ale Securității. Totodată, în al doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identității și de verificare a calității de lucrător al Securității îi poate viza exclusiv pe ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptățite, care a formulat cererea în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008 menționate anterior. Aceeași concluzie rezultă și din interpretarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S.

publicat în M. Of. al României, Partea I nr. 189/9.01.2009, potrivit cărora „petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S., demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului”. Deci, cu alte cuvinte, instanța de fond era obligată ca, mai înainte de a analiza dacă activitatea desfășurată de pârât în perioada când a deținut funcția de ofițer în structurile fostei Securități, îndeplinește condițiile art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008, să stabilească în mod neechivoc faptul că acesta a contribuit la completarea dosarului de urmărire a persoanei îndreptățite care a formulat cererea de verificare, în condițiile legale precizate. Or, în cauză este necontestat că pârâtul a fost verificat la cererea formulată de V.S. care a solicitat stabilirea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului 1122. Din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă îndeplinirea condițiilor expuse mai sus pentru a se putea reține legalitatea sesizării instanței de contencios administrativ. Din nota de constatare emisă în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că pârâtul a contribuit la instrumentarea dosarelor numiților P.C.

(cotă Dosar nr. R1220), Z.G. (cotă Dosar nr. 1120), C.R. (cotă Dosar nr. 11439), astfel că pârâtul a contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane, care, însă, nu au formulat cerere de verificare, în temeiul art. 1 alin. (7) și (8) din actul normativ menționat anterior și nicidecum la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut verificarea. Mai mult, fila cu indicativ/ cotă Dosar C.N.S.A.S. nr. Z, vizează pe o altă persoană, respectiv V.V.G. și nu pe V.S. care a solicitat verificarea și care nu se află în situațiile prevăzute de art. 1 alin. (8) și (9) din O.U.G. nr. 24/2004, neexistând înscrisuri la dosar în acest sens. În concluzie, cum V.S. a solicitat verificarea intimatului-pârât F.M., era obligatoriu ca acesta să fi contribuit la instrumentarea dosarului informativ al numitei V.S.

în scopul constatării calității de lucrător al Securității al acestuia. Față de toate considerentele expuse, criticile recurentului-reclamant sunt nefondate, soluția de respingere a acțiunii în constatare formulată în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, este legală și temeinică. În același sens este și jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, transpusă atât în deciziile pronunțate în situații similare (ex. deciziile nr. 1582 din 17 martie 2011; nr. 2562 din 5 mai 2011; nr. 3253 din 3 iunie 2011, etc.), cât și în soluția de principiu adoptată în sensul soluției instanței de recurs de judecătorii secției de contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte de Casație și Justiție, la 11 iunie 2012 . În consecință, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 6043 din 19 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2012.