ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 300/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

contestației și procedura derulată în fața Curții de Apel

Prin contestația înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal,contestatoarea Camera Deputaților a solicitat lămurirea titlului

executoriu - sentința civilă nr. 2481 din 16 octombrie 2007 a aceleiași instanțe, în contradictoriu cu intimata F.M.R.

î

n motivarea cererii, contestatoarea

a arătat că prin hotărârea judecătorească arătată a fost obligată la plata către

intimată a diferenței între indemnizația cuvenită (egală cu 7 salarii lunare

brute impozabile) și cea plătită (de 7 salarii lunare de bază), fără a se menționa

cuantumul acestei diferențe. A precizat că hotărârea este irevocabilă.

A învederat că,

potrivit calculului făcut, pe care l-a enunțat, această diferență ar consta în

suma de 15.747 lei net, respectiv 18.746 lei impozabili, care i-au fost oferiți

intimatei. Același mod de calcul a fost agreat și de

î

nalta Curte de Casație și Justiție prin încheierea din

Camera de Consiliu din 26 septembrie 2008, din Dosarul nr. 10935/3/2007. A

arătat că intimata a dat dovadă de dezinteres în ce privește disponibilitatea

de a i se achita suma de bani și mai mult a acționat contestatoarea în judecată

pentru neexecutare.

În drept și-a

întemeiat acțiunea pe art. 399 alin. (1) Teza II și urm. C. proc. civ. și art.

art. 2 lit. ț) din Legea nr. 554/2004.

Intimata a formulat

întâmpinare solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată, deoarece

dispozitivul sentinței civile nr. 2481/2007 nu necesită lămuriri, fiind

indicate elementele necesare determinării sumei datorate.

instanțe

Prin sentința civilă nr.

1546 din 8 aprilie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal, a admis contestația și a lămurit aplicarea

titlului executoriu - sentința civilă nr. 2481 din 16 octombrie 2007 a aceleiași instanțe, în sensul că diferența datorată de contestatoarea-pârâtă Camera

Deputaților către intimata F.R.M. este de 18.746 lei impozabili.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut, în esență, următoarele:

A constatat că în

considerentele sentinței civile nr. 2481 din 16 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, s-a statuat

doar asupra dreptului reclamantei F.R.M. de a i se plăti de către pârâta Camera

Deputaților diferența între indemnizația cuvenită (egală cu 7 salarii brute

impozabile) și indemnizația plătită (egală cu 7 salarii lunare de bază), fără

să se menționeze în concret cuantumul sumei corespunzătoare acestei diferențe.

Or, potrivit art. 71 alin.

(1) din Legea nr. 7/2006 se poate stabili precis cuantumul diferenței în

discuție, acest text de lege arătând că funcționarii publici parlamentari al

căror raport de serviciu a încetat pentru motive neimputabile beneficiază de o

indemnizație egală cu 7 salarii lunare brute, care se impozitează potrivit

legii.

Interpretând textul

de lege evocat, prima instanță a apreciat că în noțiunea de salariu lunar brut

intră pe lângă salariul de bază lunar și sporurile, adaosurile și drepturile

bănești acordate potrivit legii ori contractelor de muncă, cu caracter permanent.

Examinând Adresa din

12 aprilie 2007 a Camerei Deputaților aflată la Dosarul nr. 4023/2/2007 al

Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, în care sunt prezentate componentele drepturilor salariale încasate de

reclamanta F.R.M. în luna martie 2007, ale cărei raporturi de serviciu au încetat

la data de 1 aprilie 2007, instanța a considerat că suma datorată de Camera

Deputaților în raport cu art. 71 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 menționat

anterior, este de 18.746 lei impozabili, respectiv 15.747 lei net.

de intimată

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs intimata F.R.M., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie în baza art. 304

1

C. proc. civ.

În motivarea căii de

atac, recurenta a arătat că, în speță, a lămuri dispozitivul, în sensul de a

calcula suma reprezentând diferența dintre indemnizația cuvenită (7 salarii

brute lunare impozabile) și cea plătită (7 salarii lunare de bază) ar echivala

cu o completare a acestuia, ceea ce conduce la încălcarea autorității de lucru

judecat.

În acest sens,

recurenta a arătat că soluția pronunțată este contrară legii, jurisprudenței și

doctrinei de specialitate, potrivit cărora pe calea contestației la executare

nu pot fi invocate motive de fond care să repună în discuție o hotărâre

judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, tinzând la stabilirea unei

situații de fapt diferite.

A doua critică se

referă la interpretarea greșită pe care ar fi dat-o instanța de fond titlului

executoriu, în condițiile în care în considerentele sentinței nr. 2481 din 16

octombrie 2007 se menționa clar și fără echivoc că salariul brut impozabil

cuprinde salariul brut de bază, la care se adaugă: sporurile, indemnizațiile,

compensările, indexările, avantajele în natură, diminuate de contribuțiile

obligatorii.

În fine, recurenta a

arătat că stabilirea eronată a sumei de 18.746 lei, în loc de 63.460 lei (cât

consideră că i se cuvine) este rezultatul interpretării greșite a noțiunii de

„salariu brut lunar”, în pofida probatoriului administrat în fond și în recurs,

soluția pronunțată modificând dispozitivul titlului executoriu prin repunerea

în discuție a naturii juridice și a modului de stabilire a obligației de plată prevăzute

în sentință.

intimatei

Prin întâmpinarea

depusă la dosar, intimata Camera Deputaților a răspuns tuturor criticilor

formulate de recurentă, arătând, în esență, că procedura de lămurire a

dispozitivului titlului executoriu se impunea în condițiile în care instanța

s-a pronunțat asupra pretențiilor reclamantei fără a le cuantifica și că modul

de calcul al sumei datorate a fost confirmat și de prevederile art. 71 alin. (1)

din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, așa

cum a fost modificat prin Legea nr. 113/2009 („în sensul prezentului articol,

prin salariul lunar brut se înțelege salariul de bază brut lunar și sporurile

din ultima lună de activitate”.)

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin

prisma motivelor de recurs invocate și a prevederilor art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

și de drept relevante

Prin sentința nr. 2481

din 16 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4214 din 20

noiembrie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, Camera Deputaților a fost obligată să-i plătească

reclamantei F.R.M. „diferența între indemnizația cuvenită (egală cu 7 salarii

lunare brute impozabile) și cea plătită ( de 7 salarii lunare de bază”) cu

titlu de indemnizație la încetarea raportului de serviciu prin pensioare.

Într-adevăr, pe calea

procesuală a contestației la titlu, reglementate de art. 399 alin. (1) C. proc.

civ., nu poate fi repusă în discuție o hotărâre judecătorească intrată în

puterea lucrului judecat, prin invocarea unor motive prin care se tinde la

stabilirea unei alte situații de fapt sau la o încadrare juridică diferită a

raportului de drept dedus judecății.

Contestația la titlu

are ca scop lămurirea înțelesului întinderii sau aplicării dispozitivului

titlului executoriu atunci când nu s-a utilizat procedura lămurii

dispozitivului conform art. 281

1

C. proc. civ., astfel că este

necesar ca împrejurările invocate de contestator să se circumscrie coordonatelor

menționate expres în textul de lege indicat.

În speță, această

condiție a fost îndeplinită, pentru că în dispozitivul hotărârii care

constituie titlul executoriu nu este indicat cuantumul indemnizației cuvenite

reclamantei, iar necesitatea lămurii întinderii dispozitivului rezultă din

înscrisurile depuse la dosarul de fond, care au relevat existența unor poziții

contradictorii ale creditorului și debitorului în ceea ce privește suma

datorată.

Prin urmare, Curtea

de apel a făcut aplicarea corectă a prevederilor art. 399 alin. (1) C. proc.

civ., în limitele și în acord cu scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea

contestației la titlu.

Criticile referitoare

la interpretarea (lămurirea) greșită a titlului executoriu și la aplicarea

eronată a prevederilor art. 71 din Legea nr. 7/2006 în modul ce calcul al

indemnizației cuvenite recurentei, sunt, de asemenea, nefondate.

Instanța de fond a

reținut corect că noțiunea de „salariu lunar brut”, utilizat de art. 71 din

Legea nr. 7/2006 ca bază de calcul al indemnizației, include, pe lângă salariul

de bază lunar, numai sporurile, adaosurile și drepturile bănești acordate cu

caracter permanent, iar nu și drepturile bănești plătite ocazional, cum ar fi

premiile trimestriale, primele de vacanță sau compensarea în bani a concediilor

de odihnă neefectuate.

soluției pronunțate în recurs

Având în vedere

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de modificare sau de

casare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304

1

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de F.R.M. împotriva sentinței civile nr. 1546 din 8 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 22 ianuarie 2010.