ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2975/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2975/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul la
Tribunalului Dolj și ulterior pe rolul Curții de Apel Craiova, secția
contencios administrativ și fiscal, ca urmare a declinării soluționării cauzei
în favoarea acestei din urmă instanțe prin Sentința nr. 1359 din 20 octombrie
2010, reclamanta Asociația pentru Relații și Dezvoltare Comunitară a solicitat,
în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Plăți și pentru Dezvoltare Rurală și
Pescuit, obligarea acesteia la plata sumei de 96.118,7 RON, reprezentând prejudiciul
suferit ca urmare a neachitării de către pârâtă a contravalorii prestațiilor
desfășurate de către reclamantă în cadrul proiectului Dezvoltare Durabilă pe
Valea Oltețului, în raport cu Contractul de finanțare din 28 decembrie 2009 și
anularea dispozițiilor autorității prin care i-au fost considerate ca fiind
neeligibile sumele solicitate ca urmare a efectuării prestațiilor contractuale
(conform fișelor de verificare tehnică și financiară din data de 21 iunie 2010
și 4 august 2010).
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat că la data de 28 decembrie 2009 a încheiat cu pârâta
Contractul din 28 decembrie 2009 privind finanțarea proiectului Dezvoltare
Durabilă pe Valea Oltețului și conform clauzelor acestui contract trebuia să
desfășoare activități conform cererii de finanțare și bugetului aprobat,
respectiv crearea unui parteneriat public/privat capabil să elaboreze o
strategie de dezvoltare locală și un plan de dezvoltare locală a teritoriului
Valea Oltețului. Bugetul aprobat pentru desfășurarea activităților conform
contractului este de 182.361 RON, din care 145.889 RON finanțare
nerambursabilă.
Reclamanta a susținut
că, potrivit precizărilor din contract privind plata în tranșe pentru
activitățile derulate, a defalcat activitățile proiectului în patru etape, care
s-au desfășurat conform anexelor atașate (care fac parte integrantă din
prezenta cerere de chemare în judecată), a depus patru rapoarte de activitate
intermediare și un raport de activitate final care au fost aprobate, ca urmare
a îndeplinirii obiectivelor asumate acestor etape și a aprobării rapoartelor de
activitate depuse la O.J.P.D.R.P. Vâlcea, a depus 4 cereri de plată.
Prin întâmpinare,
pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a solicitat, în
principal, respingerea acțiunii ca inadmisibilă și în subsidiar, ca nefondată.
Prin Sentința nr. 553
din 3 noiembrie 2011, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ
și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantă, reținând, în esență,
următoarele:
Cu privire la
excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă, prima instanță a
reținut că, în cauză, a fost realizată procedura prevăzută de art. 7 din Legea
nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei,
prima instanță a reținut, cu privire la cererile de plată nr. 3 și 4, că
decizia autorității contractante a fost de respingere la plată, fiind depuse
peste termenul stabilit în declarația - graficul de eșalonare a cererilor de
plată.
Astfel, din fișa de
verificare tehnică și financiară aferentă cererii de plată nr. 3 având nr. AA
și fișa de verificare tehnică și financiară aferentă cererii de plată nr. 4
având nr. BB rezultă că acestea au fost înregistrate la autoritatea
contractantă sub nr. 64 din 4 august 2010 (cererea de plată nr. 3) și sub nr.
63 din 4 august 2010 (cererea de plată nr. 4), peste termenul stabilit pentru
lunile iunie și respectiv iulie 2010.
Prima instanță a
reținut că cererea de plată nr. 3 a fost transmisă autorității contractante în
cursul lunii iulie de trei ori, respectiv la datele de 1 iulie 2010, 13 iulie
2010 și 23 iulie 2010, aceasta fiind restituită reclamantei conform adreselor
emise la data de 5 iulie 2010, la 15 iulie 2010 și la 27 iulie 2010 cu
mențiunea că dosarul cererii de plată se depune la sediul autorității
contractante și se verifică în prezența beneficiarului, potrivit contractului
de finanțare, instrucțiunilor de plată și a procedurii pentru autorizare plăți.
Prima instanță a
apreciat că nu poate primi susținerea reclamantei potrivit cu care nu ar fi
cunoscut dispozițiile Instrucțiunilor de plată din moment ce acestea sunt parte
integrantă a contractului de finanțare, în cadrul anexei IV la acesta, contract
pe care reclamanta l-a semnat și l-a acceptat.
În plus, potrivit
înscrisurilor depuse la dosar, autoritatea contractantă a comunicat
beneficiarului conținutul Instrucțiunilor de plată, atât la data de 22
februarie 2010, cât și la data de 12 aprilie 2010, deci anterior termenului
prevăzut pentru depunerea cererilor de plată 3 și 4.
Pe de altă parte,
reclamanta a solicitat și i s-a aprobat rectificarea graficului privind
eșalonarea cererilor de plată astfel încât în luna iunie 2010 ar fi trebuit să
depună atât dosarul cererii de plată nr. 2, cât și pe cel aferent cererii de
plată nr. 3.
În consecință, prima
instanță a reținut că la termenul stabilit, respectiv la data de 21 iunie 2010,
reclamanta a depus, potrivit prevederilor Instrucțiunilor de plată, doar
dosarul aferent cererii de plată nr. 2, cerere care a fost analizată, omițând
însă depunerea și a celui aferent cererii de plată nr. 3, susținerea
reclamantei privind necunoașterea procedurii de depunere a cererii de plată cât
timp pentru cererile de plată nr. 1 și 2 a respectat această procedură fiind
lipsită de fundament.
Prima instanță a
reținut aceleași considerente și cu privire la nedepunerea în termen a cererii
de plată nr. 4, cerere care deși trebuia depusă în cursul lunii iulie a fost
înregistrată la sediul autorității contractante în data de 4 august 2010.
În ceea ce privește
caracterul eligibil al cheltuielilor aferente cererilor de plată nr. 1 și 2,
prima instanță a reținut următoarele:
Dosarul cererii de
plată aferent tranșei 1 a fost redepus de reclamantă, ca urmare a rectificării
declarației de eșalonare a cererilor de plată, în data de 21 aprilie 2010.
Potrivit fișei de verificare
tehnică și financiară aferentă cererii de plată nr. 1 cererea de plată a fost
declarată conformă, dar din totalul solicitat (58.859,74 RON) pentru
decontare/autorizare a fost autorizată doar suma de 18.974.46 RON, reprezentând
cheltuieli eligibile efectuate direct de beneficiar, fiind refuzate cheltuieli
neeligibile în sumă de 39.885.28 RON detaliate în declarația de cheltuieli ca
fiind externalizate (și nu directe) și pentru care beneficiarul nu a prezentat
potrivit procedurii ofertele câștigătoare și contractele de achiziții aferente,
avizate de către A.P.D.R.P.
Fișa de verificare
tehnică și financiară a fost semnată fără obiecțiuni de către reclamantă.
Dosarul cererii de
plată tranșa 2 a fost depus la data de 21 iunie 2010, reclamanta solicitând autorizarea
cheltuielilor în sumă de 24.012,72 RON. Potrivit fișei de verificare tehnică și
financiară aferentă cererii de plată - tranșa 2, întocmită la data de 21 iunie
2010, cererea de plată a fost conformă, iar cheltuielile eligibile admise au
fost în sumă de 2.303,04 RON, fiind refuzate la plată cheltuielile neeligibile
în sumă de 21.709,04 RON pentru că din documentele atașate la dosar rezultă că
reclamanta a făcut plăți pentru servicii externalizate, și nu directe.
Auditorul în mod greșit le-a cuprins ca și cheltuieli directe în certificatul
de audit datat 7 iunie 2010, contrar procedurii de autorizare plăți, iar
beneficiarul nu a prezentat dosarele de achiziții și fișele de avizare ale
dosarelor de achiziții, ofertele câștigătoare și contractele pentru furnizorii
de servicii externalizate.
Prima instanță a
reținut că, în speță, se impune a stabili dacă, potrivit prevederilor
contractuale și legale, reclamanta intra sub incidența disp. art. 3 alin. (3)
Anexa I din contract, potrivit cu care "beneficiarul care aplică
legislația de achiziții publice este obligat să depună la C.R.P.D.R.P.
Serviciul achiziții, documentația de achiziții".
Autoritatea
contractantă a arătat că potrivit Art. 4.1. Prevederi Generale din Anexa III
Instrucțiuni de achiziții pentru beneficiarii privați ai FEADR la contractul de
finanțare Cofinanțarea din fonduri publice în cadrul FEADR se acordă pentru
toate contractele de achiziții lucrări, bunuri și servicii încheiate de
beneficiarii privați care îndeplinesc următoarele condiții:
"Costurile
oricăror servicii, bunuri și lucrări, sunt eligibile dacă beneficiarii privați
au obținut cei puțin o ofertă conformă în ambele situații descrise mai
sus".
De asemenea, în
cadrul acestei anexe sunt prevăzute documentele pe care trebuie să le cuprindă
dosarul de achiziții.
Faptul că în Anexa
III - Instrucțiuni de achiziții pentru beneficiarii privați ai FEADR - se
prevede la punctul 3 alin. (2) că "beneficiarii privați care intră sub
incidența art. 9 din O.U.G. nr. 34/2006 vor aplica legislația națională în
domeniul achiziției publice", iar potrivit art. 9 din O.U.G. nr. 34/2006
nu intră sub incidența acestei ordonanțe contractele având ca obiect furnizarea
de bunuri sau servicii a căror valoare nu depășește suma de 5.000 euro, nu duc
la concluzia că beneficiarul nu trebuie să depună la C.R.P.D.R.P. Serviciul
achiziții documentația de achiziții, ci doar că pentru încheierea respectivelor
contracte nu mai trebuie urmată procedura licitației publice, acestea putând fi
încheiate direct prin cerere și ofertă.
În consecință, a
reținut că pentru decontarea cheltuielilor aferente serviciilor efectuate de
prestatorii externi, contractele încheiate cu aceștia trebuiau prezentate
pentru avizare la A.D.R.P. - C.R.P.D.R.P., având în vedere și dispozițiile
legale emise ulterior încheierii contractului cuprinse în Ordinul nr. 86 din 9
aprilie 2010 al M.A.D.R. prin a fost aprobată Instrucțiunea de lucru nr. 74
care modifică dispoziția cuprinsă în Manualul de procedură de autorizare plăți
în sensul că pentru serviciile, bunurile furnizate de către terți dosarele de
achiziții vor fi avizate.
În ceea ce privește
cererea de plată nr. 2, prima instanță a apreciat că în mod corect a reținut
autoritatea contractantă că în certificatul de audit din devizul financiar,
auditorul a menționat greșit anumite cheltuieli ca fiind unele directe, deși
ele erau cheltuieli efectuate pentru servicii externalizate pentru care nu au
fost prezentate documentele justificative necesare.
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs reclamanta Asociația pentru Relații și Dezvoltare
Comunitară Craiova, susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică
pentru următoarele motive, respectiv argumente:
- în mod greșit
instanța de fond a considerat că cererile de plată 3 și 4 au fost depuse peste
termenul stabilit. Potrivit Actului Adițional la contract din data de 12
aprilie 2010, document care nu a fost luat în considerare de instanța de fond,
termenul de execuție a contractului de finanțare este de 7 luni și, în
consecință, termenul de depunere al cererilor de plată expiră la data de 28
iulie 2010;
- în mod
nefundamentat instanța de fond a respins susținerea asociației privind faptul
că nu a cunoscut, la data încheierii contractului, dispozițiile instrucțiunilor
de plată.
Astfel cum rezultă
din înscrisurile de la dosar, abia la data de 12 aprilie 2010 expertul
O.J.P.D.R.P. Vâlcea a comunicat, în format electronic, instrucțiunile de plată
- autorizare plăți M431 - faza 3;
- referitor la
cererile de plată 1 și 2 instanța de fond face o confuzie între caracterul
eligibil al cheltuielilor aferente și conformitatea cererii de plată.
Contractele cu prestatorii externi au fost depuse în cadrul acestor cereri de
plată și au fost considerate ca fiind conforme atât de auditorul desemnat și
nominalizat în contractul încheiat cu pârâta, cât și de către expertul contabil
judiciar, acesta din urmă apreciind că respectivele cheltuieli sunt eligibile.
Criticile formulate
de recurentă se încadrează în prevederile art. 304 pct. 7, 9 și art. 304
1
C. proc. civ.
Analizând actele și
lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta
Curte constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru
următoarele considerente:
Referitor la cererile
de plată aferente tranșelor 3 și 4, instanța de fond a reținut în mod corect că
reclamanta a încălcat termenele asumate prin Declarația de eșalonare a
depunerii dosarelor cererilor de plată rectificată din 15 iunie 2010, ceea ce a
avut drept consecință respingerea la plată a respectivelor sume. Din probele
dosarului rezultă că reclamanta a trimis dosarele cererilor de plată prin
curier, în condițiile în care verificarea cererilor de plată și a documentelor
justificative se face numai în prezența reprezentantului legal al reclamantei,
iar ulterior, la 3 august 2010, împuternicitul reclamantei s-a prezentat la
sediul C.J.P.D.R. Vâlcea pentru depunerea cererilor de plată aferente tranșelor
3 și 4 cu o procură care se referea la alt contract decât cel de finanțare
semnat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
Potrivit art. 2 alin.
(1) din contractul cadru de finanțare "durata de execuție a contractului
de finanțare este de 4 luni și reprezintă termenul limită până la care
beneficiarul poate depune ultima cerere de plată".
Cu privire la tranșele
I și II instanța de control judiciar constată că, în mod corect, au fost
aplicate prevederile art. 3(3) din Anexa 1 Prevederi Generale la Contractul de
finanțare nr. din 28 decembrie 2009 "Beneficiarul care aplică legislația
de achiziții publice este obligat să depună la C.R.P.D.R.P. - Serviciul
Achiziții, documentația de achiziții, în vederea avizării dosarelor de
achiziții pentru serviciile prestate, bunurile furnizate de către terți
(externalizate)".
Astfel, potrivit
dispozițiilor contractuale menționate, pentru decontarea cheltuielilor aferente
serviciilor efectuate de prestatorii externi (externalizați) în sumă de
39.885,28 RON aferentă tranșei I de plată și în sumă de 21.709,04 RON aferentă
tranșei a II-a de plată, contractele de achiziții respective trebuiau
prezentate pentru avizare la A.P.D.R.P., respectiv la Centrul Regional pentru
Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud-Vest Oltenia, în caz contrar neputând fi
solicitată spre decontare cheltuiala aferentă acestor servicii.
În ceea ce privește
susținerea recurentei-reclamante în sensul că nu a cunoscut dispozițiile
Instrucțiunilor de plată, aceasta este contrazisă de faptul că instrucțiunile
respective sunt prevăzute în anexa IV la contractul de finanțare, contract pe
care reclamanta l-a semnat și acceptat.
Pentru considerentele
menționate, instanța de control judiciar constată că hotărârea instanței de
fond este legală și temeinică, făcând o corectă aplicare a prevederilor
Contractului de finanțare din 28 decembrie 2009, a Regulamentului Consiliului
Europei nr. 2988/1995 și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene
(Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 15 septembrie 2005,
Irlanda/Comisia, C - 199/03 punctul 3
1
, Hotărârea din 21 decembrie
2011, Chambre de commerce et d´industrie de l´Indre punctul 47) cu privire la
protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene.
Văzând și
dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Asociația pentru Relații și Dezvoltare Comunitară împotriva
Sentinței nr. 553 din 3 noiembrie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 martie 2013.
Procesat
de GGC - AZ