ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5105/2013

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut

următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 13 din 7 martie 2013,

Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a admis apelurile formulate de

reclamanții Ș.A., Ș.Gh. și apelanții pârâți T.A., T.M., P.M., C.M., C.V.,

M.T.H.C. și Ș.C.L. împotriva Sentinței civile nr. 150 din 11 mai 2012

pronunțată de Tribunalul Dolj. A anulat sentința și a trimis cauza spre

rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Dolj.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a arătat că, pe parcursul judecării în fond a cauzei,

două dintre părțile litigante au decedat: F.G.F. la data de 19 martie 2006 și

M.T. la data de 11 noiembrie 2011, în cauză nefiind introduși decât

moștenitorii defunctei F.G.F., sentința apelată fiind pronunțată la data de 11

mai 2012 față de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

Capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii

civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații

procesual civile.

Această capacitate

este o reflectare în plan procesual a capacității civile de exercițiu. În cazul

persoanelor fizice, capacitatea de folosință începe la nașterea acestora și

încetează la decesul lor, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile

expres prevăzute de lege.

În cauză, la momentul

pronunțării sentinței, 11 mai 2012, recurenta M.T. era decedată și deci lipsită

de capacitate procesuală de folosință, motiv pentru care în temeiul art. 41 C.

proc. civ., trebuie să se analizeze dacă la data la care a intervenit încetarea

capacității de exercițiu și folosință, defuncta avea moștenitori pentru ca

aceștia să fie introduși în cauză.

2.1. Motive

Reclamanții Ș.Gh. și

Ș.A. au declarat recurs prin care au formulat următoarele critici:

Hotărârea instanței

de apel este nelegală, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 1125 - 1126

C. civ., deoarece moștenitorii defunctei M.T. erau părți în proces, fiind vorba

despre apelanții pârâți V.M.D. și M.T.H.C.

Apelanții pârâți au

avut cunoștință despre decesul pârâtei M.T. în fața instanței de fond, însă nu

au adus la cunoștința instanței de judecată acest aspect, ci a fost învederat

ca motiv de ordine publică la termenul la care s-a judecat cauza în apel.

Hotărârea instanței

de fond a fost pronunțată în contradictoriu cu moștenitorii defunctei M.T., ei

fiind deja părți în dosar.

2.2. Analiza

recursului

Recursul este

întemeiat și va fi admis pentru următoarele considerente:

Conform art. 243

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., judecata pricinilor se suspendă de drept prin

moartea uneia din părți, afară de cazul când partea interesată cere termen

pentru introducerea în judecată a moștenitorilor.

Așadar, Codul de

procedură civilă impune suspendarea judecății procesului, urmare a decesului

uneia dintre părți, pentru introducerea în cauză a moștenitorilor acesteia,

străini de proces, astfel încât să se evite pronunțarea unei hotărâri

judecătorești în contradictoriu cu persoana care, prin deces, a pierdut

capacitatea procesuală de folosință.

În cauză, însă, nu se

justifica luarea unei asemenea măsuri în cursul judecății în primă instanță,

drept pentru care, soluția de anulare a sentinței nu este legală.

Astfel, pârâta M.T. a

decedat la 11 noiembrie 2011. La acest moment, moștenitorii acesteia, V.M.D. și

M.T.H.C. figurau ca părți în proces, în nume propriu, motiv pentru care,

împrejurarea că autoarea lor nu a fost scoasă din proces, Sentința din 11 mai

2012 fiind pronunțată și în contradictoriu cu aceasta, nu este de natură să

atragă nulitatea hotărârii.

Pe cale de

consecință, anulând sentința, instanța de apel a pronunțat o hotărâre dată cu

nesocotirea textului procedural sus-menționat, de natură să producă

recurenților o vătămare procedurală ce nu poate fi înlăturată decât în

condițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Prin urmare, criticile formulate

întrunesc cerințele art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

Pe de altă parte,

trimițând cauza primei instanțe, în condițiile în care moștenitorii părții

decedate erau deja părți în proces, curtea de apel a făcut aplicarea greșită și

a prevederilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ. care stabilesc faptul că, în

cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat

procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa

părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată

și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, în cazul în care prima

instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, instanța de

apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare, o singură

dată, primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași

circumscripție, dacă părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri

prin cererea de apel ori prin întâmpinare. De asemenea, instanța de apel va

anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare, o singură dată,

primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași

circumscripție, în cazul în care judecata în primă instanță s-a făcut în lipsa

părții care nu a fost legal citată, iar partea a solicitat în mod expres luarea

acestei măsuri prin cererea de apel. Dezlegarea dată problemelor de drept de

către instanța de apel, ca și necesitatea administrării unor probe sunt

obligatorii pentru judecătorii fondului.

Pentru toate aceste

considerente, în condițiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ. recursul a fost

admis și cauza a fost trimisă aceleiași curți de apel pentru judecarea

apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamanții Ș.Gh. și Ș.A., împotriva Deciziei civile nr. 13 din 7

martie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Casează decizia

atacată și trimite cauza spre judecarea apelului aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 noiembrie 2013.

Procesat de GGC - LM