ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1870/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1870/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Deliberând, în condițiile
art. 395 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Craiova
la 5 martie 2014 reclamantul G.G.N. a declarat recurs
împotriva încheierii din
4 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, considerând-o
nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului
a arătat că imobilul ce face obiectul litigiului a fost confiscat în mod ilegal,
cu încălcarea dreptului de proprietate al tatălui său și că, în baza dispozițiilor
Legii nr. 165/2013, solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui
imobil și acordarea de acțiuni în funcție de valoarea bunului.
Dosarul a fost înregistrat
pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 17 martie 2014
și a fost repartizat completului de filtru nr. 5.
Prin rezoluția din 20
martie 2014 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu
a recursului.
În raport s-a reținut
că: recurentul-reclamant
nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor
art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013; cererea de recurs nu a fost redactată
de avocat, cu încălcarea dispozițiilor art. 83 alin. (3), respectiv ale art. 486
alin. (1) lit. a) C. proc. civ.; cererea nu cuprinde motivele de nelegalitate pe
care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, cerință prevăzută de art. 486
alin. (1) lit. d) C. proc. civ.; motivele invocate de reclamant nu vizează încheierea
de suspendare atacată, ci fondul litigiului; recursul a fost exercitat împotriva
unei încheieri pronunțate de o curte de apel și în prezent cursul procesului este
suspendat, astfel încât este admisibil în principiu.
Prin rezoluția din data
de 27 martie 2014, s-a dispus comunicarea raportului, în condițiile art. 493
alin. (4) C. proc. civ., cu mențiunea că părțile pot formula în scris puncte de
vedere, în termen de 10 zile de la comunicare și s-a pus în vedere recurentului-reclamant
obligația de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru de 20 RON, în termen
de 10 zile de la comunicare, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din
O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii
în condițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ.
Conform dovezilor atașate
la dosarul cauzei, la data de 2 aprilie 2014, respectiv 3 aprilie 2014 raportul
asupra admisibilității recursului a fost comunicat recurentului G.G.N. și intimatei
Primăria municipiului Craiova prin Primar.
Prin rezoluția din 7 aprilie
2014, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a stabilit
termen la 12 iunie 2014, fără citarea părților, în vederea soluționării recursului.
Analizând recursul în
condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ, Înalta Curte constată că acesta urmează
a fi anulat, pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispozițiilor
art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, cererile pentru exercitarea recursului
împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei se taxează cu 20 RON.
În același timp, art.
33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc
anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată
sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 stabilește
că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza
I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță
și de a transmite dovada achitării acestei taxe în termen de cel mult 10 zile de
la primirea comunicării instanței.
Recurentului-reclamant
i s-a pus în vedere această obligație prin rezoluția din 27 martie 2014, ce i-a
fost comunicată la 2 aprilie 2014, potrivit procesului-verbal de înmânare.
Cum în termenul prevăzut
de lege (cel mult 10 zile de la comunicare) recurentul-reclamant nu a depus la dosar
dovada achitării taxei judiciare de timbru, sancțiunea prevăzută de lege este aceea
a anulării recursului, în condițiile art. 493 alin. (5) cu referire la art. 486
alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat
de
reclamantul
G.G.N. în contradictoriu cu intimata Primăria municipiului Craiova prin Primar împotriva
încheierii din 4 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 12 iunie 2014.