ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 673/2019

Ședința publică din data de 26 martie 2019

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 39/2018 din 7 martie 2018, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-petent A. împotriva încheierii nr. 39 din 10 noiembrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, prin care Tribunalul Vâlcea, secția Civilă a respins cererea formulată de petent privind reexaminarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, stabilită în sarcina sa, în baza art. 9 lit. g) din O.U.G. nr. 80/2013, pentru soluționarea cererii repunere a cauzei pe rol a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2016

Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs.

În motivare, a susținut că în mod nelegal a fost obligat la plata taxei judiciare de timbru pentru repunerea pe rol a cauzei și că în cadrul Tribunalului Vâlcea există o serie de ingerințe în actul de justiție, ca urmare a împrejurării că judecătorii nu se abțin de la judecată și, mai mult, își influențează colegii, în sensul respingerii cererilor de abținere.

În drept, a invocat art. 299 și art. 304 din C. proc. civ. de la 1865, susținând că, așa cum reiese din decizia nr. 348 din 4 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2014, pe care a depus-o la dosar, contestația la executare a fost pornită sub imperiul sus-­menționatului cod.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 16 aprilie 2018.

Recursul a fost comunicat intimaților-pârâți, însă aceștia nu au depus la dosar întâmpinări.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2018 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului către părți, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosar raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

La termenul din 26 martie 2019, Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., nulitatea prezentei căi extraordinare de atac, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, urmează să anuleze recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Cu titlu preliminar, față de susținerea recurentului în sensul că recursul de față ar fi guvernat de C. proc. civ. de la 1865, întrucât contestația la executare a fost promovată sub imperiul sus-­menționatului Cod, așa cum atestă decizia nr. 348 din 4 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2014, pe care a depus-o la dosar, se impun a fi subliniate următoarele:

Așa cum rezultă din sistemul de evidență informatizată a instanței, dosarul evocat privește o executare silită pornită la 14 iulie 2014, ca urmare a neexecutării obligației de plată a cheltuielilor de judecată la care recurentul din prezenta cauză a fost obligat prin sentința civilă nr. 12098 din 17 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Craiova și prin decizia nr. 848 din 8 mai 2013 a Tribunalului Dolj.

Or, potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012, dispozițiile C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 se aplica proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.

Astfel, contrar susținerilor recurentului, prezentului recurs îi sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, iar nu prevederile C. proc. civ. de la 1865.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 39/2018 din 7 martie 2018, prin care Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-petent A. împotriva încheierii nr. 39 din 10 noiembrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016 de Tribunalul Vâlcea, secția Civilă.

Verificarea actelor dosarului relevă faptul că cererea de recurs este nesemnată de autor, deși prin rezoluția de primire, constatându-se această lipsă, precum și lipsa mențiunilor privind numele sau denumirea intimaților și adresa domiciliului sau sediului acestora, i s-a pus în vedere recurentului complinirea acestora.

Astfel, prin adresa emisă la 7 mai 2018 și comunicată recurentului la 11 mai 2018 i s-a pus în vedere, sub sancțiunea anulării cererii, să completeze lipsurile menționate, dar acesta nu a înțeles să se conformeze obligației stabilite în sarcina sa.

Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și numele și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea. Prezentele dispoziții se aplică și în cazul în care recurentul locuiește în străinătate;

b) numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului;

c) indicarea hotărârii care se atacă;

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic."

Aliniatul 3 al normei precitate statuează că "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității . . . . . . . . . .(...)"

Astfel, cum recurentul nu a înțeles să semneze cererea de recurs formulată nici după ce a fost citat cu mențiunea expresă de a proceda în acest sens, iar textul legal evocat, respectiv art. 486 alin. (3) raportat la alin. (1) lit. d) și e) C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității pentru neîndeplinirea acestei obligații, instanța supremă, în baza art. 493 alin. (5) C. proc. civ., urmează să facă aplicarea acesteia și să anuleze recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 39/2018 din 7 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 39/2018 din 7 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 martie 2019.