ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3637/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3637/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin

Sentința penală nr. 344/D, din data de 18 noiembrie 2010, pronunțată de

Tribunalul Bacău, s-a dispus condamnarea inculpaților:

1.

D.D., pentru săvârșirea infracțiunilor:

-

înșelăciune în convenții, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen., la

pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare (părți vătămate SC "S.T." SRL

Brăila, SC "I." S.R.L. și SC "C." SRL Crucea și;

-

participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 31 C.

pen., raportat la art. 215 alin. (1) și 2 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.

(2), art. 13, art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 (un)

an închisoare (parte vătămată Ministerul Finanțelor Publice).

În

baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor

aplicate, în pedeapsa cea mai grea, cea de 3 (trei) ani închisoare.

În

baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul

drepturilor prevăzute, de art. 64 lit. a) teza a II - a și b) C. pen., pe durata

executării pedepsei principale.

În

baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei

sub supraveghere pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în

condițiile art. 86

2

C. pen.

În

baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea și executarea pedepsei

accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II - a

și b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În

baza art. 86

3

alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului

de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de

supraveghere:

a)

să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă

Tribunalul București;

b)

să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință

și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)

să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă și;

d)

să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență.

În

baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 86

4

C. pen., a căror nerespectare are ca urmare

revocarea suspendării.

2.

D.G.M., pentru săvârșirea infracțiunilor:

-

înșelăciune cu consecințe grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 lit.

a) C. pen., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, părți vătămate: SC S.P.T.

SRL Brăila, SC I. SRL și SC C. SRL Crucea);

-

participație improprie, infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 31 C. pen.,

raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen., art. 13 C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C. pen., la

pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În

baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea

pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, cea

de 3 (trei) ani închisoare.

În

baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei

sub supraveghere, pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în

condițiile art. 86 C. pen.

Au

fost stabilite măsuri de supraveghere conf. art. 86

3

alin. (1) C.

pen. și s-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen.

În

temeiul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. pen., s-a dispus

încetarea procesului-penal pornit împotriva inculpatei, pentru participație

improprie la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură

privată, prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 290 C. pen., întrucât a

intervenit prescripția răspunderii penale.

A

fost soluționată acțiunea civilă prin obligarea inculpatei, în solidar cu

partea responsabilă civilmente SC M. SRL Slobozia, la plata sumei de 112.120

RON, plus dobânda legală la data punerii în executare a prezentei hotărâri

către A.N.A.F.; echivalentul în RON a sumei de 125.862 dolari S.U.A., calculat

la data punerii în executare a prezentei hotărâri către SC S.T. SRL Brăila și

60.000 RON către partea civilă SC I. SRL Brăila, prin lichidator SC RVA Filiala

Brăila, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale.

S-a

menținut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatei dispusă

prin Ordonanța nr. 713 din 11 martie 2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul

Brăila.

Curtea

de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin

Decizia penală nr. 66 din 19 aprilie 2011, verificând sentința atacata pe baza

materialului probator aflat la dosarul cauzei, în baza art. 379, pct. 2, lit.

a) C. proc. pen. a admis apelurile formulate de inculpații D.D. și D.G.M., a desființat

sentința, iar în rejudecare, în baza art. 11, pct. 2, lit. a), raportat la art.

10 lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpați pentru săvârșirea infracțiunii

de înșelăciune, prevăzută de art. 215, alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea

penală, iar în baza art. 11, pct. 2, lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C.

proc. pen., a încetat procesul-penal pornit împotriva acelorași inculpați

pentru săvârșirea infracțiunii de instigare improprie la fals în înscrisuri sub

semnătură privată, prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 290 C. pen.

și respectiv, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub

semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. întrucât a intervenit

prescripția răspunderii penale.

În

baza art. 346, alin. (4) C. proc. pen. a lăsat nesoluționate acțiunile civile

formulate de SC "S.T." SRL Brăila, SC "I." SRL Brăila, prin

lichidator SC RVA Filiala Brăila și Ministerul Finanțelor Publice, prin ANAF,

luând act că SC "C." SA Crucea, jud. Constanța nu s-a constituit

parte civilă, în baza art. 353, alin. (3) C. proc. pen. a menținut măsura

sechestrului asigurător luată asupra bunurilor inculpaților D.D. și D.G.M. prin

Ordonanța nr. 713 din 11 martie 2003, iar în baza art. 379, pct. 1, lit. b) C.

proc. pen., a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta - parte civilă SC

"S.T." SRL Brăila, împotriva aceleiași sentințe penale.

Înalta

Curte de Casație și Justiției, secția penală, prin Decizia penală nr. 3.390 din

data de 04 octombrie 2011, a admis recursurile, a casat Decizia penală nr. 66

din data de 19 aprilie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Bacău și a menținut

Sentința penală nr. 344/d din data de 18 noiembrie 2010, pronunțată de

Tribunalul Bacău, astfel că hotărârea de condamnare a rămas definitivă.

În

fapt, s-a reținut ca inculpatul D.D. este asociat unic la S.C M. SRL Slobozia

și administrator al firmei, iar coinculpata D.G., soția lui D.D., este

încadrată ca director economic cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată

la SC M. SRL Slobozia, având ca sarcină principală, aceea de a conduce,

coordona și controla activitatea economico - financiară a societății. D.G. este

și asociat unic al SC A. SRL Slobozia și, implicit administrator al acestei din

urmă societăți. Obiectivul de activitate al SC M. SRL Slobozia este producția -

cultura vegetală, comerț intern, import -export în/din România.

S.A.

este asociat unic și administrator SC I. Serv SRL Brăila iar Z.M. este asociat

unic și administrator al SC C.C. SRL Brăila.

C.N.

îl cunoștea pe cetățeanul grec S.P. - reprezentant al SC P. SA din Orestîada -

Grecia și i-a comunicat lui D.D. că acesta este interesat să deruleze un

program SAPARD în cadrul căruia urma a fi finanțată cultivarea în România a

unei suprafețe de 20.000 ha cu floarea-soarelui, producția rezultată urmând a

fi exportată în Grecia. Finanțarea era asigurată în sensul că de către firma

grecească erau aduși bani, sămânță, erbicide, îngrășăminte, mai puțin serviciu.

Întrucât

acest program i s-a părut atractiv, D.D. a consimțit să intre în afacerea

despre care a avut cunoștință și D.G.. Contractul dintre societatea lui D.D. și

cea grecească nu a fost încheiat în formă scrisă.

Lipsit

de posibilitatea de a cultiva o suprafața de 20.000 ha teren agricol cu

floarea-soarelui, a căutat parteneri cu care să deruleze contractul amintit.

Partenerii găsiți în scopul arătat au fost SC T. SRL Brăila reprezentată prin

S.I., SC I. SRL Brăila reprezentată prin S.A. și SC C. SA, Crucea, reprezentată

prin S.G.

La

data de 9 aprilie 2001, prin cererea cu nr. 126825 înregistrată la Ministerul

Agriculturii și Alimentației și Pădurilor - SC M. SRL Slobozia a solicitat

avizul de import pentru sămânța floarea-soarelui - soiul Birdy (sămânță pură)

din Grecia prin vama Giurgiu, pentru comercializarea producției în cantitate de

20 tone. Cererea a fost avizată favorabil, hibridul de floarea-soarelui înscris

(Birdy) fiind cuprins în lista Comunității Europene.

La

data de 12 aprilie 2001 SC M. SRL Slobozia, în baza cereri înregistrate la nr.

484 a solicitat Direcției Fitosanitare a județului Ialomița autorizația pentru

import a cantității de 40 tone floarea-soarelui pentru industrializarea din

Grecia expediată de SC P. SA ARDAS prin punctul de intrare în țară Giurgiu,

autorizație ce poartă nr. 23 IL-32.

La

data de 19 aprilie 2001 reprezentantul Direcției Fitosanitare Ialomița s-a

deplasat la depozitul din comuna Iazu al SC M. SRL Slobozia, unde a executat

controlul fitosanitar la cantitatea de 19 tone - floarea-soarelui industrializare

- adusă din Grecia cu mijlocul de transport X, Y. După această operațiune, cele

19 tone de sămânță floarea-soarelui au fost introduse în depozit.

Din

cercetări s-a stabilit că la data de 12 aprilie 2001 SC M. SRL Slobozia a mai

solicitat Direcției Fitosanitare a județului Ialomița, cu cererea înregistrată

la nr. 485 autorizația de import Floarea-soarelui - semințe soiul

"Birdy" în cantitate de 20 de tone din Grecia, intrare în țară prin

vama Giurgiu, pentru comercializare și a obținut autorizația nr. 23-IL-33.

Deși

a importat sămânță floarea-soarelui pentru industria alimentară și nu pentru

înființarea de noi culturi, învinuitul D.D. a luat decizia delictuoasă împreună

cu soția sa, de a o livra drept sămânță pentru însămânțat.

Astfel

la data de 2 mai 2001 a fost încheiat contractul economic cu nr. 133 între SC

S.T. SRL Brăila reprezentată prin S.I., în calitate de vânzător și SC M. SRL

Slobozia, reprezentată de D.D., director general și D.G., director economic, în

calitate de cumpărător.

Potrivit

prevederilor inserate în contract, vânzătorul s-a obligat să înființeze cultura

de floarea-soarelui și să vândă producția de o suprafață de 500 ha, cantitatea

estimată să se obțină fiind de aproximativ 1.000 tone. La capitolul obligațiile

părților s-au prevăzut și alte clauze respectiv:

-

vânzătorul se obligă să înființeze culturile pe suprafețele prevăzute (500 ha)

-

să preda cumpărătorului cantitatea de produse obținute în condițiile de

calitate

-

să respecte tehnologiile pentru culturile înființate

-

să garanteze eventualele avansuri primite cu CEC barat și gaz fără deposedare

de cultură

-

cumpărătorul s-a obligat de asemenea să pună la dispoziția vânzătorului cu

decontarea la obținerea recoltei avansuri sub formă de semințe, substanțe

chimice (erbicide, fungicide, pesticide) și acolo unde este cazul, îngrășăminte

chimice și motorină, în funcție de posibilitățile societății.

Premergător

încheieri contractului, S.I. s-a întâlnit cu D.D., care a fost însoțit de

martorul R.V. la SC S. SRL Brăila. Cu aceea ocazie învinuitul i-a prezentat

proiectul derulării programului SAPARD de anvergura în care era implicată firma

grecească, scopul fiind cultivarea în România pe suprafețe mari de

floarea-soarelui pentru o fabrică de halva situată în Grecia. Totodată

inculpatul i-a spus că se asigură avansuri sub forma de sămânță - un anume soi

- Birdy, îngrășăminte, erbicide, capital de lucru precum și motorină. I-a mai

precizat că la acea dată primise deja din Grecia un tir cu cantitatea de 19

tone sămânță soiul Birdy și urma să-l primească pe al doilea în aceiași

cantitate.

În

zilele ce au urmat acestei discuții, S.I., însoțit de martorii ingineri

agronomi T.C. și N.I. s-au la sediul SC M. SRL Slobozia, unde au purtat

discuții cu învinuiții D.D. și D.G. pe tema viitorului contract, în special

privitor la tehnologia de lucru, sămânța în discuție, fiind un hibrid nou și de

dimensiunea semințelor mai mare decât a celor obișnuite, ceea ce necesita un

alt reglaj al semănătorilor.

Inculpații

nu au prezentat însă documente privind furnizorul semințelor de

floarea-soarelui, contractul încheiat cu firma grecească, ci doar o tehnologie

prospect, provenind de la firma din Grecia, tradusă în limba română (Birdy -

hibrid de floarea-soarelui).

Cu

acea ocazie lui S.I. i s-a dat o probă de sămânță care potrivit afirmațiilor

acestuia, era de dimensiuni mari, netratată bine selectată. Totodată a fost

asigurat ca datele din tehnologia scrisă prezentată (datele biologice)

corespund cu cele din certificatul de calitate pe care urma să î-l remită după

încheierea contractului.

Contractul

în forma scrisa semnat de D.D. a fost dus la Brăila de către D.G. și a fost

semnat și de către S.I. însă acestuia nu i-a fost lăsat vreun exemplar urmând

să-l primească ulterior.

Convins

de valabilitatea contractului, S.I., a încheiat contract de prestări de

servicii nr. 362 din 26 aprilie 2001 cu SC T.P.C. SRL București - Filiala

Brăila în vederea lucrării suprafeței de teren cultivată cu floarea-soarelui și

care a fost extinsă la 762 ha.

Prin

intermediul martorilor P.M., P.F. cu autovehiculele nr. X condus de martorul

D.T. și nr. X. condus de S.A., SC S.T. SRL Brăila a ridicat de la depozitul

Iazu unde gestionar era martorul R.C., fratele inculpatei D.G. cantitatea de

5.500 kg floarea-soarelui soiul Birdy, după cum urmează: 1. Cu avizul nr.

1325954 din 3 mai 2001- delegat - D.T. cantitatea de 1.000 kg. 2. Cu avizul nr.

1325957 din 5 mai 2001 - delegat P.M. - cantitatea de 1.500 kg. 3. Cu avizul

nr. 1325959 din 8 mai 2001- delegat P.M., cantitatea de 1.000 kg. Toate cele trei

avize au fost întocmite de către martorul R.C., urmând ca facturile fiscale să

fie întocmite ulterior la sediul societății. Potrivit declarațiilor ulterioare

martorul R.C., a înscris pe avizele de expediție, F.S.B. pentru că așa i-a

comunicat și solicitat inculpatul D.D.

Anterior

livrării, pentru a se crea aparenta de calitate afirmată către cultivatori,

semințele livrate au fost tratate, o parte în depozitul Iazu, iar o alta parte

de către SC A.B. SRL Brăila - la depozitul sau din comuna Viziru. Încărcarea și

apoi livrarea semințelor s-a făcut în saci de rafie fără nicio inscripție de

calitate.

Ulterior

livrării semințelor pentru a fi însămânțate SC M. SRL Slobozia i-a dat SC S.

SRL Brăila, în două tranșe suma de 15 milioane RON - reprezentând avans înființare

cultură.

Cu

ocazia transportului de semințe din data de 5 mai 2001 aflând despre

operațiunea productivă care începuse să se deruleze și considerând-o atractivă

și S.A. a luat legătura cu învinuita D.G. După primirea informațiilor detaliate

acesta s-a hotărât să deruleze la rândul sau activitatea productivă amintită.

La data de 10 mai 2001 între SC I. SERV SRL Brăila reprezentată prin S.A. și SC

M. SRL Slobozia reprezentantă în fapt de D.G. s-a încheiat contractul economic

cu nr. 145 privind înființarea unei culturi de floarea-soarelui în suprafața de

200 ha, producție estimată a se obține, fiind de 300 tone.

A

doua zi, după încheierea contractului economic arătat, adică pe data de 11 mai

2001 S.I. a primit cu titlu de avans în scopul înființării culturii de

floarea-soarelui cantitatea de 400 l de erbicid leflutin.

Prevederile

acestui contract, sunt asemănătoare cu cele ale contractului economic încheiat

între SC S.T. SRL Brăila și SC M. SRL Slobozia.

În

scopul înființării culturii, a primit de la depozitul Iazul cantitatea de 1.090

kg, floarea-soarelui, iar pe avizul de însoțire al mărfii nr. 1325960 din 11

mai 2001 martorul R.C. a înscris de asemenea, soiul "Birdy". Factura

fiscală nr. 2562847 privind livrarea acestei cantități de sămânță, a fost

întocmită mai târziu, respectiv la data de 24 mai 2001 de către D.G. în care a

înscris numai floarea-soarelui. Pentru efectuarea lucrărilor agricole necesare

cultivării și întreținerii culturii de 200 ha cu floarea-soarelui S.A. a

încheiat cu S.C T. SRL - contractul de prestări servicii nr. 375 din 17 mai

2001.

În

activitatea productivă ce face obiectul cauzei a intrat și SC C. SA Crucea,

reprezentată prin martorul S.G. (director) care a încheiat cu SC M. SRL

Slobozia reprezenta de D.G., contractul economic nr. 132 din 2 mai 2001 privind

înființarea unei culturi de floarea-soarelui pe o suprafața de 150 ha.

Conținutul acestui contract este asemănător cu celelalte două încheiate de SC

M. SRL Slobozia cu SC S.T. SRL și SC I. SRL. în vederea încheierii acestui

contract lui S.G. i s-a prezentat un prospect cuprinzând performanțele soiului

de F.S.B.

Potrivit

contractului nr. 21 din 2 mai 2001 dintre SC A. SRL Slobozia reprezentată de

inculpata D.G. și SC C. SA Crucea reprezentată de S.G., lucrările aratei ale

suprafeței de 150 ha. Terenuri cultivate cu sămânță floarea-soarelui așa zis

soiul Birdy (pentru însămânțat) au fost executate de ce-a dintâi societate.

Celelalte, lucrări (discuit, sămânțat, prășit mecanic, recoltat) au fost

executate cu forțe proprii de către: SC C. SA, Crucea.

Ceea

ce este comun celor trei contracte economice încheiate de către SC M. SRL

Slobozia, este faptul că celor trei parteneri li s-a spus verbal atât la

momentul încheierii lor, cât și după aceea cu ocazia unor discuți repetate pe

această temă ca certificatul de calitate al seminței de floarea-soarelui soiul

Birdy, importată pentru însămânțat, nu a însoțit marfa, urmând să sosească

ulterior (ceea ce nu era posibil pentru că marfa nu putea intra în țară).

În

anul 2001 Guvernul României a emis O.U.G. cu nr. 30 privind acordarea unui

sprijin direct de 1.000.000 producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de

teren cultivat cu finanțare de la bugetul de stat. Una din condițiile acordări

sprijinului direct de un milion RON producătorilor agricoli, pentru fiecare

hectar de teren cultivat a fost folosirea pentru însămânțat a unor soiuri de

calitate având certificate în acest sens și care trebuiau depuse cu alte

documente la primăria localități în raza căreia se află terenul cultivat.

Interesate

de obținerea acestui sprijin financiar cele 3 societăți comerciale SC S.T. SRL

Brăila, SC I. SRL și SC C. SA Crucea - induse în eroare în condițiile anterior

arătate și convinse fiindcă au cultivat sămânța din soiuri de calitate ce le

conferea dreptul de a beneficia de subvenția prevăzută de Ordonanța nr. 30/2001

- au solicitat de la inculpați certificate de calitate în acest sens.

Inculpații

D.D. și D.G. neavând certificatele de calitate respective întrucât importaseră

sămânță pentru industrializare iar nu din soiuri de calitate pentru însămânțare

și pentru a-i menține în continuare în eroare pe aceștia au promis repetat

solicitanților că le vor remite aceste documente, îndată ce vor fi expediate

din Grecia. În același scop, în ultimele zile ale luni mai 2001, inculpatul

D.D. însoțit de martorul R.V. și doi cetățeni greci s-au prezentat la Brăila,

întrucât existau nemulțumiri din partea celor doi cultivatori că plantațiile

înființate nu au evoluție corespunzătoare. Cu această ocazie, D.D., i-a înmânat

lui S.A. două documente (copie xerox) în limba engleză ca reprezentând

certificatul de calitate al semințelor livrate. Copii de pe aceste documente au

fost înmânate de către S.A. și lui S.I.. Din traducerea ulterioară a acestora a

reieșit însă că reprezentau certificate de calitate pentru semințe, prima

generație de floarea-soarelui soiul Birdy având originea în Statele Unite ale

Americi, ceea ce nu era situația în speță. Pentru motivul arătat aceste

documente netraduse nu au fost acceptate ca certificate de calitate de către

primăriile Siliștea și Scorțaru Nou unde s-a depus documentația de către SC

S.T. SRL Brăila și SC I. SRL Brăila.

Prin

aceste subterfugii s-a ajuns în apropierea termenului limită de 1 Iunie 2001 de

depunere a documentației legale corespunzătoare la primării în scopul obținerii

subvenției. În această situație societățile cultivatoare au fost determinate să

depună certificate de calitate ale unor alte soiuri de floarea-soarelui, care

au făcut obiectul cercetării penale, cea privind SC S.T. SRL Brăila constituind

o cauză separată în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui

S.I., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 215 alin.

(1) C. pen. iar cea privind SC I. SRL Brăila fiind cuprinsă în prezenta cauză.

În

ceea ce privește SC C. SA,, este de arătat că nici acesteia nu i-a fost remis

certificat de calitate al seminței de floarea-soarelui soiul Birdy care i-a

fost livrat, însă i s-au dat certificate de calitate pentru alte soiuri de

floarea-soarelui care au fost procurate de la SC M. SRL și care au fost depuse

la Primăria Crucea în vederea obținerii subvenției.

De

la bugetul de stat, urmare manoperelor dolosive de către P.D. și D.G., au fost

acordate ca subvenție, următoarele sume - SC S.T. SRL Brăila - 762.000.000 RON

- SC I. SRL Brăila - 209.200.000 RON și - SC C.S SA Crucea - 150.000.000 RON,

rezultând un total de 1.121.200.000 RON acordat ca subvenție de către stat deși

în sol au fost introduse semințe necertificate care în final au și compromis

producțiile înființate. Cercetările ulterioare au stabilit ca sumele de bani

încasate ca subvenție de la stat au fost folosite de către cele trei societăți

exclusiv în scopul acordat(servicii pentru producție la culturile de

floarea-soarelui înființate).

Inspectorul

teritorial pentru calitatea semințelor și materialul săditor Brăila a analizat

un șantion de sămânță tratată ridicată de la S.A. și care provine din

cantitatea de sămânță de floarea-soarelui livrată de SC M. SRL Slobozia ca

fiind soiul Birdy. Cu buletinul informativ de analize informative nr. 548 din 8

aprilie 2003 s-a comunicat că sămânța nu este valabilă pentru comercializare în

scopul însămânțării întrucât are o germinație de 63 %.

Data

fiind evoluția necorespunzătoare a culturilor datorata exclusiv semințelor improprii

acestui scop livrate de inculpați - prin manoperele de inducere în eroare

anterior expuse - cele trei societăți comerciale au fost prejudiciate după cum

urmează:

1.

SC S.T. SRL Brăila care a cultivat 762 ha cu suma totală de 125.862 dolari SUA

compusă din lucrări mecanice executate - 58,862 dolari SUA - materiale - 21,314

dolari SUA - salarii 3.636 dolari SUA - redevența contract concesiune 33,600

dolari SUA - dobânda 8.320 dolari SUA, suma cu care s-a constituit parte civilă

în cauză.

2.

SC I. SRL Brăila cu suma de 600.000.000 RON aferentă cheltuielilor făcute cu

înființarea și întreținerea culturii de floarea-soarelui pe o suprafață de 209

ha, suma cu care s-a constituit parte civilă în cauză. Societatea a intrat în

lichidare judiciară, parte civilă a fost introdusă societatea lichidatoare

respectiv SC RVA Filiala Brăila SRL. SC C.S SA Crucea cu suma totala de

97,145,240 RON aferentă lucrărilor agricole efectuate cu utilaje proprii pe o

suprafață de 150 ha.

Prin

cererea înregistrată sub nr. 7685/110/2012 condamnata D.G.M. a formulat cerere

de revizuire a Sentinței penale nr. 344/D din 18 noiembrie 2010 a Tribunalului

Bacău, pronunțată în dosarul nr. 3317/110/2010.

În

motivarea cererii de revizuire, condamnata, prin apărătorul ales, a depus o

serie de înscrisuri comerciale care, în opinia acesteia, vor duce la aflarea

adevărului, legat de evenimentul la care aceasta a fost condamnată. A arătat de

asemenea că deține dovezi care atestă o altă stare de fapt, care ar presupune

proceduri administrative anterioare acordării subvențiilor, proceduri ce

excludeau orice posibilitate de a se obține fondurile bănești necuvenite.

Prin

Sentința penală nr. 5/D din data de 08 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul

Bacău, în baza art. 403 alin. (3), coroborat cu art. 394 C. proc. pen., a fost

respinsă ca nefondată cererea de revizuire formulată de condamnata D.G.M.

În

temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., revizuenta a fost obligată la plata

sumei de 60 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

Pentru

a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut următoarele:

Din

probele administrate la urmărirea penală și cercetarea judecătorească rezultă

că pretinsele acte noi depuse la Parchet de revizuenta condamnată, există la

dosarul de urmărire penală, după cum urmează:

-

certificatul de inspecție nr. 434271, eliberat de S.C. P. din Creastiana -

Grecia, la data de 19 aprilie 2001, care face dovada transportului a 19.000 kg

semințe de floarea-soarelui provenite din Ungaria;

-

invoce factura nr. 2 din 10 aprilie 2001, care face dovada intrării în vama

română a cantității de 19.000 kg semințe;

-

procesul-verbal de control fitosanitar nr. 100 din 19 aprilie 2001;

-

factura fiscală nr. 2562842 din 05 mai 2001, emisă de SC M. SRL Slobozia, care

atestă livrarea cantității de 1277 kg sămânță floarea-soarelui, soiul Birdy,

către SC C. S.A. Crucea;

-

adresa nr. 471 din 16 aprilie 2003 a Inspectoratului Teritorial pentru

Calitatea Semințelor și Materialului Săditor Brăila, din care a rezultat că

proba de sămânță ridicată de organele de cercetare penală, pentru însămânțare

de către SC M. SRL Slobozia, nu corespunde calitativ pentru comercializarea în

vederea însămânțării, deoarece germinația efectuată la aceasta este de 63%.

În

anul 2001 Guvernul României a emis O.U.G. nr. 30 privind acordarea unui sprijin

direct de 1.000.000 RON, producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren

cultivat cu finanțare de la bugetul de stat.

Una

din condițiile acordării sprijinului direct, de 1.000.000 RON, producătorii

agricoli trebuiau să obțină certificate de calitate și care trebuiau depuse cu

alte documente la primăria localității în raza căreia se află terenul cultivat.

Potrivit

art. 2 din Legea nr. 75/1995, Ministerul Agriculturii și Alimentației

autorizează agenții economici specializați să producă, să lucreze și că

comercializeze semințe de plante agricole și material săditor.

Din

actele și lucrările dosarului rezultă că la data de 12 aprilie 2001 SC M. S.A.

Slobozia, prin administrator - inculpatul D.D. și director economic - inculpata

D.G.M., au solicitat autorizație de import de la Direcția Fitosanitară Ialomița

pentru importul cantității de 20 tone floarea-soarelui, pentru industrializare

din Grecia, expediată de SC P. S.A., prin punctul de intrare în țară Giurgiu,

autorizație acordată pentru sămânță floarea-soarelui pentru industrializare,

cât și o altă autorizație pentru soiul tip Birdy.

Deși

ambii inculpați menționați mai sus, inclusiv revizuenta condamnată știau că

sămânța sosită în țară de la partenerul grec este floarea-soarelui pentru industrializare,

au decis să o vândă celor trei parteneri contractuali din România cu care au

încheiat contracte de livrare, având ca obiect - sămânță pentru înființare de

culturi din soiul tip Birdy.

Rezultă

că inculpații nu au prezentat celor trei parteneri contractuali români,

documente privind furnizarea semințelor pentru cultură și nici contractul

încheiat cu firma grecească, ci doar o tehnologie prospect provenind de la

patronul grec, tradusă în limba română pentru soiul Birdy - hibrid de

floarea-soarelui.

Astfel,

a fost livrată acestor parteneri, sămânță de floarea-soarelui pentru

industrializare, în loc de sămânță pentru cultură, soiul tip Birdy, pentru a fi

cultivată.

Cantitatea

livrată către SC S.T. BRĂILA, s-a făcut în baza a trei avize de expediție, întocmite

de martorul R.G., care a înscris "F.S.B.", la indicația inculpatului

D.D., aceleași mențiuni fiind și pe avizele de expediție către ceilalți

parteneri contractuali.

Revizuenta

condamnată a mințit pe reprezentanții celor trei societăți comerciale cu

privire la existența certificatului de calitate, cu ocazia încheierii

contractelor de livrare, cât și ulterior. Aceasta în mod conștient, a ascuns

certificatul de calitate din care rezultă solul și tipul de.sămânță de

floarea-soarelui trimis de partenerul grec, care, dacă ar fi intrat în posesia

partenerilor contractuali români, ar fi refuzat încheierea și derularea

contractelor pentru înființare culturi.

Subvențiile

de la stat obținute de părțile civile am avut în documentații alte certificate

de calitate pentru alte soiuri recunoscute pentru a fi cultivate în țara

noastră, obținute ulterior SC M. SRL Slobozia, întrucât, certificatul în limba

engleză prezentat de către părțile civile, astfel cum l-au primit de la inc. nu

a fost acceptat de organele statului.

Calitatea

proastă a semințelor a fost certificată ulterior de Inspectoratul Teritorial

pentru Calitatea Semințelor Brăila care a analizat un eșantion din sămânța a

fost livrată de inculpată constatându-se (buletin nr. 548 din 08 aprilie 2003),

ca acesta a fost improprie pentru cultură având un procent de germinație de 63

%.

Din

probele administrate atât la urmărirea penală cât și la cercetarea

judecătorească rezultă cu certitudine că inculpata se face vinovată de faptele

pentru care a fost judecată și condamnată, aceasta a cunoscut adevărata

calitate a semințelor de floarea-soarelui primită de la partenerul grec, și

anume că este improprie pentru cultură, inducând în eroare pe partenerii

contractuali interni cu privire la această împrejurare, prin tergiversarea

punerii la dispoziție a certificatului de calitate a semințelor.

Prin

comportamentul acesteia, statul a fost prejudiciat, prin acordarea de subvenții

pentru o cultură de floarea-soarelui ce s-a dovedit a fi fără rezultate.

Rezultă de asemenea că a încercat să denatureze realitatea faptelor, încercând

să convingă părțile vătămate, S.I. și S.A., să prezinte o altă situație de

fapt, în plângerile lor către organele de anchetă. Cercetările au demonstrat că

sumele de bani încasate ca subvenție de stat au fost folosite de către cele

trei societăți, exclusiv în scopul acordat (servicii pentru producție la

culturile de floarea-soarelui înființate).

Așadar,

faptele sau împrejurările invocate în susținerea cererii de revizuire nu sunt

noi, există în materialul probator, ceea ce înseamnă că cererea de revizuire

este neîntemeiată. Interpretarea normelor metodologice de aplicare a

prevederilor O.U.G. nr. 30/2001 nu pot conduce la admiterea cererii de

revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.,

întrucât, potrivit acestor dispoziții este necesar ca faptele sau împrejurările

invocate să fie noi, inexistente în materialul probatoriu de la dosar, ceea ce

înseamnă că în revizuire nu este posibilă readministrarea probelor sau prelungirea

ori interpretarea probatoriului administrat.

Împotriva

sus-arătatei sentințe revizuenta a declarat apel.

Prin

Decizia penală nr. 79 din 29 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău,

secția penală, cauze minori și familie, a fost respins ca nefondat apelul

declarat de revizuenta D.G.M., care a fost obligată la plata sumei de 1.000

RON, cu titlul de cheltuieli judiciare, către stat.

Pentru

a decide astfel instanța de control judiciar a reținut că pentru a fi incident

motivul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.:

"s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță

la soluționarea cauzei", trebuie, printre altele, îndeplinite următoarele

condiții:

-

să se fi descoperit fapte sau împrejurări de fapt noi, deci care nu au fost

cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;

-

faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii, în cazul

nostru de condamnare a revizuentei.

S-a

reținut că nu pot fi considerate probe noi, în sensul cerut de lege mijloacele

de probă propuse în completarea dovezilor administrate (bunăoară, propunerea

unor martori noi, care ar cunoaște un fapt discutat în fața instanțelor care au

soluționat cauza de condamnare a revizuentei).

Prevederile

art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. cer ca faptele și împrejurările

învederate, deci faptele probatorii, să fie noi, iar nu mijloacele de probă,

fiind inadmisibil ca, pe calea revizuirii, să se obțină o prelungire a

probațiunii pentru fapte deja cunoscute și verificate de instanțele care au

soluționat cauza.

Nu

poate fi admisă o cerere de revizuire bazată pe dispozițiile art. 394 alin. (1)

lit. a) C. proc. pen. dacă împrejurările de fapt invocate ca fiind noi, pe care

revizuentul tinde să le dovedească prin alte probatorii, au fost cunoscute de

instanțele de fond și de instanțele de control judiciar.

Într-o

atare situație, este vorba de un mijloc de probă nou, în completarea dovezilor

deja administrate, or prin revizuire, cale extraordinară de atac, nu este

admisibil să se continue judecata prin prelungirea administrării unor mijloace

de probă pentru dovedirea unor împrejurări de fapt cunoscute de instanțele care

au judecat cauza, în fond, în apel și în recurs.

Or,

examinând actele și lucrările dosarelor, cazul de revizuire invocat și

mijloacele de probă propuse în dovedirea acestuia, rezultă că revizuenta

dorește să dovedească împrejurări de fapt cunoscute de instanțele care au

pronunțat hotărârile prin care a fost condamnată, ceea ce, așa cum arătam, nu

este posibil pe calea revizuirii.

În

apel, apelanta-revizuentă a indicat ca temei în drept al cererii de revizuire,

dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. c) C. pen., susținând că: "...

contractul care a stat la baza înșelăciunii este un contract nul, ei au fost

înșelați ..."

Or,

așa cum se arătat mai sus, pentru a fi incident motivul de revizuire prevăzut

de art. 394 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., este necesar să fie îndeplinite

cele trei condiții menționate mai sus, printre care și aceea ca falsitatea

actului să fie dovedită printr-o hotărârea judecătorească definitivă sau prin

ordonanța procurorului, ori în cauză nu este îndeplinită această condiție.

S-a

reținut că în motivarea cererii de revizuire, Revizuenta a depus o serie de

înscrisuri comerciale care, în opinia acesteia, vor duce la aflarea adevărului,

legat de evenimentul la care aceasta a fost condamnată. A arătat de asemenea că

deține dovezi care atestă o altă stare de fapt, care ar presupune proceduri

administrative anterioare acordării subvențiilor, proceduri ce excludeau orice

posibilitate de a se obține fondurile bănești necuvenite.

Starea

de fapt ar fi fost prezentată eronat, calificarea încadrării juridice fiind

greșită în toate ciclurile procesuale. A mai depus, în susținerea motivelor de

revizuire, O.U.G. nr. 30/2001, precum și normele metodologice de aplicare a

acestor prevederi.

Ori,

pentru a fi incident motivul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit.

a) C. proc. pen., se cere ca faptele și împrejurările învederate, deci faptele

probatorii, să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe

calea revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte deja

cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.

Apoi,

eroarea în stabilirea situației de fapt trebuie să rezulte din împrejurări

necunoscute instanței care a soluționat cauza.

Nu

constituite motiv de revizuire, cu atât mai mult, pretinsa necunoaștere a

O.U.G. nr. 30/2001, precum și a normelor metodologice de aplicare a acestor

prevederi, în sensul că dacă se verifică de instanță dacă s-au aplicat corect

aceste dispoziții legale, care presupun proceduri administrative anterioare

acordării subvențiilor, proceduri ce excludeau orice posibilitate de a se

obține fondurile bănești necuvenite, se constată nevinovăția sa, sau, în orice

caz, nu se poate invoca, pe calea revizuirii, necunoașterea de instanțe a unor

dispoziții legale incidente în cauză.

De

altfel, din verificarea lucrărilor dosarului, Curtea a constatat că susținerile

apelantei-revizuente, sub aspectul invocat mai sus, sunt fără temei, instanțele

care au dispus condamnarea făcând o corectă aplicare a legii, inclusiv a

dispozițiilor legale invocate.

Nu

este posibil ca pe calea revizuirii să se procedeze la o nouă judecată a

cauzei, sentința de condamnare intrând în puterea lucrului judecat.

Din

examinarea lucrărilor dosarului, se constată că revizuenta a invocat

nevinovăția sa pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la instanța de fond,

cât și la instanța de apel și la instanța de recurs, instanța de fond și

instanța supremă înlăturând motivat apărările inculpatei.

În

condițiile în care revizuenta se consideră nevinovată a avut posibilitatea să

propună probe în combaterea probelor aduse de organele de cercetare penală în

susținerea vinovăției sale la instanța care a soluționat cauza în fond și să

exercite căile ordinare de apel, astfel încât instanțele de control judiciar să

verifice legalitatea hotărârii de condamnare.

Împotriva

acestei decizii, revizuenta D.G.M. declarat, în termen legal, recursul de față,

solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri și, pe fond, admiterea

cererii de revizuire, întrucât sunt incidente prevederile art. 394 alin. (1)

lit. a) C. proc. pen.

Examinând

recursul declarat de condamnata revizuenta prin raportare la dispozițiile art. 385

9

C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat, pentru

următoarele considerente:

Consacrând

efectul parțial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac

ordinară, art. 385

6

C. proc. pen. stabilește, în alin. (2), că

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare

prevăzute în art. 385

9

din același cod.

Rezultă,

așadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel,

nici recurenții și nici instanța nu se pot referi decât la lipsurile care se

încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe

această cale toate erorile pe care le-ar putea cuprinde decizia recurată, ci

doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de

recurs limitativ reglementate în art. 385

9

C. proc. pen.

Instituind,

totodată, o altă limită a devoluției recursului, art. 385

10

C. proc.

pen. prevede, în alin. (2

1

), că instanța de recurs nu poate examina

hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 385

9

C. proc. pen., dacă motivul de recurs, deși se încadrează în unul dintre aceste

cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen

de judecată așa cum se prevede în alin. (2) al aceluiași articol, cu singura

excepție a cazurilor de casare care, potrivit art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., se iau în considerare din oficiu.

Verificând

îndeplinirea acestor cerințe, se observă însă că revizuenta condamnată D.G.M.

și-a motivat recursul numai oral în ziua judecății, în ședința publică din 20

noiembrie 2013, ocazie cu care a și depus la dosar motivele de recurs,

încălcându-și, astfel, obligația ce îi revenea potrivit art. 385

10

alin. (2) C. proc. pen.

Ca

urmare, față de această împrejurare, Înalta Curte de Casație și Justiție,

ținând seama de prevederile art. 385

10

alin. (2

1

) C.

proc. pen., precum și de cele ale art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.,

nu va proceda la examinarea criticilor formulate în recursul de față de

condamnată, nefiind îndeplinite condițiile formale prevăzute în art. 385

10

alin. (2) C. proc. pen.

Pentru

aceste considerente Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondat recursul declarat

de revizuenta D.G.M. împotriva Deciziei penale nr. 79 din 29 aprilie 2013

pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

În

baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta revizuenta va fi obligată la

plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de revizuenta D.G.M. împotriva Deciziei penale

nr. 79 din 29 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală,

cauze minori și familie.

Obligă

recurenta revizuenta la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 20 noiembrie 2013.

Procesat

de GGC - AM